Primul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanță

Primul program de legături personale se cere pentru a stabili concret cum păstrează copilul relația cu părintele de care este separat. Dacă părinții nu se înțeleg, instanța poate fixa întâlniri, vizite, găzduire și comunicare la distanță, adaptate îngrijirii, relației existente și siguranței copilului. Nu trebuie să existe deja o hotărâre și nu există un calendar universal valabil pentru fiecare vârstă. [1] [2] [3] [4] [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [3] [17] [18] [19] [20] [21]

ACTUALIZAT: 20 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 19 minute
CATEGORIE: Copiii: autoritate, locuință și relații personale

Cuprins · 19 secțiuni

01Cui se adresează
02Cererea corectă: primul program, nu modificarea unuia inexistent
03Calendarul construit din viața copilului
04Întâlnirea de zi este distinctă de găzduirea peste noapte
05Pentru sugar: o acomodare concretă și verificabilă
06Telefon, video, corespondență și informații despre copil
07Dizabilitatea cere adaptări, nu presupuneri despre părinți
08Dacă există pericol: limite și o alternativă sigură
09Cine formulează cererea și la ce instanță
10Ce scriu și ce anexez?
11Depunerea, completările și costurile
12Ce se întâmplă cu ascultarea copilului și cu rapoartele
13Consilierea și monitorizarea au roluri diferite
14Cererea provizorie: ce trebuie justificat și ce se urmărește
15După hotărâre: executorialitate, apel și suspendare
16Termene și repere
17Lista de pași
18Întrebări frecvente
19Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Stabilirea inițială a unui program și, când sunt îndeplinite condițiile, a unei măsuri temporare. [1] [2] [3] [4] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41]
Întâlniri de zi, găzduire, contact la distanță și adaptări de îngrijire ori siguranță. [14] [15] [16] [3] [17] [18] [19] [20] [21] [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [3] [3] [14] [15] [16] [13]

✕ NU ACOPERĂ

Executarea silită și modificarea unui titlu existent sunt demersuri distincte. [1] [2] [3] [4] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34]
Domiciliul în străinătate și protecția specială pot cere verificări de competență și proceduri proprii. [56] [57] [58] [59] [60] [61] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]

Cererea corectă: primul program, nu modificarea unuia inexistent

Începe cu actele pe care le ai: certificatul de naștere, hotărârea sau actul privind divorțul, autoritatea și locuința copilului, eventualul program convenit ori stabilit și orice ordin de protecție. Identifică ce lipsește efectiv. Dacă nu există un program, cere stabilirea lui. Nu trebuie să dovedești schimbarea împrejurărilor față de o hotărâre inexistentă; articolul 403 din Codul civil privește modificarea unor măsuri deja luate. [1] [2] [3] [4] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]

Cererea de stabilire este un demers afirmativ: indică întâlnirile și celelalte forme de legătură dorite, nu solicita doar „respectarea drepturilor mele”. Dacă există deja un titlu, schimbarea programului și executarea lui sunt probleme distincte. Nu transforma unilateral o vizită de zi în găzduire și nu trata un proces nou drept permisiune de a ignora dispozițiile în vigoare. [1] [2] [3] [4] [14] [15] [16] [3] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]

Calendarul construit din viața copilului

Instanța ține seama de vârstă, nevoile de îngrijire și educare, intensitatea legăturii afective cu părintele separat, comportamentul acestuia și celelalte împrejurări relevante, inclusiv existența unei situații de înstrăinare părintească. Explică fapte observabile: cine a îngrijit copilul, când au avut loc ultimele contacte, ce rutină are și ce poate face efectiv fiecare părinte. O etichetă pusă celuilalt părinte nu ține loc de probă. [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]

Pregătește o propunere cu zile, ore de început și sfârșit, frecvență, loc de predare și înapoiere, transport și modalități de comunicare. Pentru fiecare element, arată de ce este realizabil și potrivit copilului. Un calendar precis reduce neînțelegerile, dar lista este o recomandare de redactare, nu un formular legal sau un număr obligatoriu de întâlniri. [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [3] [17] [18] [19] [20] [21] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3]

Pentru copilul înscris la o unitate de învățământ, atunci când stabilește întâlniri, vizite la domiciliu ori găzduire în sensul articolului 18 alineatul (1) literele a)–c) din Legea nr. 272/2004, instanța aplică și regula perioadei de până la 7 zile consecutive într-un interval de 14 zile, în perioadele în care copilul nu se află în vacanțele prevăzute de programa școlară. „Până la” nu instituie un minim de șapte zile sau un drept automat la jumătate din timpul fizic. Categoria legală este cea a copilului înscris la o unitate de învățământ, nu numai a elevului de vârstă școlară; nici nu se extinde automat la copilul neînscris. [129] [130] [131]

Instanța stabilește cui îi revine ducerea și aducerea copilului. Dacă instanța constată înstrăinarea părintească, această sarcină revine părintelui care înstrăinează. Nu deduce din regula transportului o împărțire bănească automată și nu impune singur această consecință pe baza unei acuzații. [129] [130] [131]

Întâlnirea de zi este distinctă de găzduirea peste noapte

Legea distinge întâlnirile, vizita la domiciliul copilului și găzduirea pentru o perioadă determinată, cu sau fără supraveghere. În cerere, scrie dacă minorul revine în aceeași zi sau rămâne peste noapte. Precizează locul, ora întoarcerii, persoana care îl îngrijește și cum este păstrată rutina. O formulare precum „în fiecare miercuri” este mai puțin clară decât o propunere care precizează intervalul și înapoierea. [14] [15] [16] [3]

Pentru găzduire, probele utile pot privi relația deja formată, îngrijirea de seară și de noapte, locul de dormit, distanța, transportul și disponibilitatea reală a părintelui. Acestea sunt repere practice ale individualizării, nu condiții legale identice pentru orice familie. Textele legale prezentate aici nu fixează o vârstă minimă universală pentru nopți și nu acordă automat nopți de găzduire după o anumită aniversare. [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [3] [3] [14] [15] [16] [13] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]

Autoritatea comună nu înseamnă automat locuire fizică egală. În Decizia nr. 128 din 27 martie 2025, Curtea Constituțională a respins critica adusă articolului 400 alineatul (2) din Codul civil, în problema locuinței copilului. Raționamentul despre stabilitate și participarea ambilor părinți nu este o hotărâre care fixează programul familiei tale și nici o interdicție universală a găzduirii. [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104] [105] [106]

Pentru sugar: o acomodare concretă și verificabilă

Descrie îngrijirea reală: somn, hrănire, intervalele în care copilul este treaz, persoanele care îl îngrijesc și contactele deja avute cu celălalt părinte. Dacă există recomandări medicale relevante, prezintă-le ca atare. Nu presupune doar din vârstă că sugarul nu poate avea contact, că trebuie găzduit peste noapte sau că îngrijirea aparține exclusiv mamei. Nu transforma alăptarea într-o regulă juridică ori într-un diagnostic medical. [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [3] [14] [15] [16] [13] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]

Poți propune contacte graduale, inițial în intervale compatibile cu rutina, urmate de reevaluare în funcție de acomodarea copilului. Arată unde, cât durează, cine poate ajuta și în ce condiții s-ar putea trece la o modalitate mai amplă. Duratele și etapele propuse trebuie justificate; nu există în aceste dispoziții o interdicție generală până la unul, doi sau trei ani. Găzduirea se cere și se apreciază separat, în situația concretă. [14] [15] [16] [3] [3] [14] [15] [16] [13]

Dacă așteptarea judecării fondului ar produce o vătămare concretă, poți cere temporar un program potrivit sugarului prin ordonanță președințială. Explică faptele urgente, aparența dreptului și de ce măsura este reversibilă. Vârsta fragedă, singură, nu dovedește automat urgența, iar o propunere provizorie nu trebuie să rezolve definitiv litigiul. [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137]

Telefon, video, corespondență și informații despre copil

Cere distinct comunicarea cu copilul și transmiterea informațiilor. Pentru telefon sau video, propune canalul, zilele, intervalul, durata potrivită copilului, cine îl ajută tehnic și cum se comunică o imposibilitate justificată. Pentru corespondență, arată modalitatea sigură de transmitere. Aceste precizări sunt propuneri practice, nu frecvențe impuse de lege. [17] [18] [19] [20] [21]

Separat, poți solicita ca părintele la care locuiește copilul să transmită informații despre acesta, inclusiv fotografii recente și evaluări medicale ori școlare, și ca minorul să primească informații despre părintele absent. Precizează categoriile relevante și periodicitatea dorită. Confidențialitatea și interesul copilului limitează transmiterea; nu cere prin această cale adresa unui adăpost protejat ori datele altor persoane. [17] [18] [19] [20] [21] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]

Cererea adresată direct școlii sau unității sanitare, pe temeiul dreptului parental la informații, este diferită de obligația celuilalt părinte de a transmite informații. Într-un proces, poți indica exact înscrisul necesar, cine îl deține și ce fapt dovedește, cerând instanței administrarea lui. Instanța păstrează controlul pertinenței și al secretului legal; nu există acces automat la întregul dosar medical sau școlar. [19] [138] [139] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147]

Dizabilitatea cere adaptări, nu presupuneri despre părinți

Arată nevoile funcționale ale copilului: accesibilitatea locuințelor și a locului întâlnirii, ajutorul la deplasare și îngrijire, programul terapiilor, oboseala, comunicarea accesibilă și sprijinul necesar în timpul transportului. Folosește recomandările profesionale deja existente și explică ce poate asigura efectiv fiecare părinte. Dacă adaptarea privește și locuința copilului, formulează separat ce măsură ceri, fără să tratezi programul de contact drept mutare implicită. [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [3] [56] [57] [58] [59] [60] [61] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3]

Dreptul la îngrijire specială adaptată nu determină automat alegerea unui părinte și nu justifică, prin simpla existență a diagnosticului, eliminarea celuilalt. Soluția poate privi locul, durata, pauzele, transportul ori ajutorul disponibil. Nu prescrie o acomodare universală; arată de ce varianta propusă păstrează îngrijirea și relația copilului în condiții sigure. [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [3] [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13]

Dacă există pericol: limite și o alternativă sigură

Instanța poate limita contactul atunci când există motive temeinice care primejduiesc dezvoltarea copilului. Prezintă o cronologie a incidentelor, înscrisurile relevante, eventualele rapoarte și ordine în vigoare. Explică legătura dintre faptă, risc și măsura cerută: loc neutru, supraveghere, durată redusă, o altă modalitate de contact sau limitarea necesară. Conflictul obișnuit dintre adulți nu dovedește automat pericolul; nici lipsa unei etichete medicale nu face riscul irelevant. [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11] [16] [148] [3] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]

Întâlnirea într-un loc neutru și găzduirea supravegheată sunt modalități prevăzute de lege. Înainte să propui un serviciu, verifică disponibilitatea, atribuțiile și condițiile sale. Identifică supraveghetorul fezabil, locul, predarea, transportul și durata măsurii. Nu există garanția unui centru gratuit disponibil în orice localitate, iar psihologul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) care participă la audierea copilului nu devine automat supraveghetorul tuturor vizitelor. [16] [148] [3] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155]

Respectă exact ordinele de protecție. Ele pot interzice apropierea de copil, școală sau anumite locuri și orice contact, inclusiv telefonic ori prin corespondență. Nici un apel video, un mesaj transmis prin copil și nici solicitarea unor informații nu trebuie folosite pentru ocolirea interdicției. Prezintă instanței dispozițiile relevante și cere o soluție compatibilă cu protecția; într-o situație de pericol imediat nu aștepta numai judecarea programului, ci solicită intervenția serviciilor de urgență competente. [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43] [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11]

Cine formulează cererea și la ce instanță

În conflictul dintre părinți privind primul program, părintele solicitant formulează cererea împotriva celuilalt părinte. Identifică minorul și explică filiația, autoritatea, locuirea și legătura fiecărei părți cu măsura cerută. Copilul nu este trecut mecanic ca pârât, iar DGASPC nu devine automat pârât doar pentru că participă la audiere sau la evaluare. Calitatea și reprezentarea se verifică după capetele concrete ale cererii. [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3]

Cererea autonomă dată în competența instanței de tutelă se adresează, de regulă, judecătoriei de la domiciliul sau reședința copilului, sub rezerva normelor speciale. Dacă soliciți programul în procesul de divorț, îl ceri instanței competente pentru divorț: se verifică ultima locuință comună și, după caz, locuința pârâtului sau celelalte ipoteze ale articolului 915 din Codul de procedură civilă. Nu aplica automat competența tribunalului pentru măsurile speciale de protecție și nu presupune competența română când copilul locuiește în alt stat. [56] [57] [58] [59] [60] [61]

Nu ai nevoie de acordul celuilalt părinte ca să introduci cererea de stabilire. Poți încerca o soluție amiabilă sigură, însă consilierea nu este o condiție universală care te împiedică să sesizezi instanța. Dacă există violență sau restricții de contact, nu organiza întâlniri între părinți contrare protecției. [1] [2] [3] [4] [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [156] [157] [158] [159] [160] [161] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]

Ce scriu și ce anexez?

Cererea cuprinde identificarea părților și, dacă este cazul, a reprezentantului, obiectul exact, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare capăt și semnătura. Atașează dovada filiației, actele relevante privind divorțul, autoritatea și locuința, precum și dispozitivele care limitează contactul. Dacă ai un reprezentant, dovada calității acestuia se atașează în forma cerută de lege. [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3]

O structură practică a solicitării este: programul obișnuit de zi; găzduirea cerută distinct; perioadele de vacanță potrivite; telefonul ori video; transmiterea informațiilor; transportul și predarea; eventualele măsuri de siguranță. Explică motivul fiecărei componente și oferă o alternativă realizabilă când varianta principală depinde de un serviciu sau de o disponibilitate care trebuie verificată. Nu cere pur și simplu „program normal”, fără repere executabile. [14] [15] [16] [3] [17] [18] [19] [20] [21] [16] [148] [3] [129] [130] [131] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3]

Leagă fiecare probă de un fapt: calendarul copilului de disponibilitate, înscrisurile medicale relevante de îngrijire, condițiile locuinței de găzduire, corespondența păstrată legal de contactele încercate. Indică martorii prin nume și adresă și precizează ce au observat personal. Propune probele prin cererea de chemare în judecată; pârâtul le propune, de regulă, prin întâmpinare. Nu amâna probele mizând pe apel: propunerea tardivă are numai excepțiile legale, iar instanța verifică admisibilitatea și utilitatea. [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]

Nu instrui copilul ce să spună și nu strânge probe prin interceptări ilegale sau prin preluarea fără discernământ a datelor altora. Cere documentele relevante pe căile legale; când se află la cealaltă parte ori la o instituție, identifică-le în cererea de probă. Protecția vieții private și a secretului legal rămâne aplicabilă și în proces. [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128] [19] [138] [139] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147]

Depunerea, completările și costurile

Poți depune cererea personal sau prin reprezentant, prin poștă ori curier, fax sau prin modalitățile electronice prevăzute de lege. Verifică adresa oficială și cerințele tehnice ale instanței, asigură exemplarele necesare și păstrează dovada depunerii. Nu există un formular național obligatoriu pentru primul program: conținutul cererii trebuie să respecte cerințele procedurale. [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174]

Dacă instanța comunică lipsuri la regularizare, termenul este de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, în condițiile și cu sancțiunile articolului 200 din Codul de procedură civilă. Nu confunda acest moment cu data când ai depus cererea. Încheierea de anulare se poate reexamina la aceeași instanță, de alt complet, în 15 zile de la comunicare; cererea se motivează, iar reexaminarea nu este un apel obișnuit. [168] [169] [171] [172] [173] [174]

În procedura de fond, pârâtul are în regula generală 25 de zile de la comunicarea cererii pentru întâmpinare; reclamantul poate răspunde în 10 zile de la comunicarea întâmpinării. Judecătorul poate reduce termenele în procese urgente, iar domiciliul pârâtului în străinătate poate impune un termen rezonabil mai îndelungat. Urmărește comunicarea efectivă. Pentru ordonanța președințială, întâmpinarea nu este obligatorie. [175] [176] [177] [178] [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137]

Pentru cererea privind legăturile personale care nu este accesorie divorțului, regula articolului 15 litera d) din OUG nr. 80/2013 este de 20 lei pentru fiecare cerere. Ordonanța președințială neevaluabilă în bani are, în regula articolului 6 alineatul (4), taxa de 20 lei. Instanța stabilește taxa, calificând obiectul și eventualele scutiri; nu declara toate cererile despre minori gratuite. Scutirea articolului 140 din Legea nr. 272/2004 exclude expres articolele 140¹ și 140². [179] [180] [181] [182] [183] [184] [179] [185] [180] [181] [182] [183] [184]

La comunicarea unei taxe lipsă sau insuficiente, dovada se transmite în cel mult 10 zile de la primire; cererea pentru facilități la plata taxei are termenul de 5 zile indicat de lege. Dacă ataci modul de stabilire a taxei, reexaminarea se cere la aceeași instanță în 3 zile de la comunicarea taxei datorate și este scutită de taxă. Aceste cereri nu trebuie confundate cu reexaminarea anulării cererii de chemare în judecată. [186] [187] [188] [189] [190]

Ce se întâmplă cu ascultarea copilului și cu rapoartele

În procedura de stabilire a relațiilor personale, ascultarea copilului se face în condițiile legii: de la 10 ani este obligatorie; sub această vârstă poate fi dispusă dacă este necesară. Opinia se apreciază după vârstă și maturitate. Copilul poate cere să fie ascultat, iar refuzul trebuie motivat. Nu îi cere să aleagă între părinți și nu interpreta orice opinie ca un drept de veto absolut. Regula specială a articolului 17 alineatul (6) din Legea nr. 272/2004, pentru programul cu alte persoane din alineatul (5), nu creează un veto general la 14 ani asupra contactului cu un părinte. [191] [192] [193] [194] [195] [2] [196] [197] [198] [199] [200] [201] [202]

Pentru măsurile parentale acoperite de articolul 140³ din Legea nr. 272/2004, audierea se face cu participarea unui psiholog din cadrul DGASPC, după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Psihologul depune raportul la dosar, iar opinia copilului are valoarea unei prezumții relative. Audierea are loc în camera de consiliu; instanța decide, în raport cu împrejurările, cine asistă. [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155]

Raportul psihologului de la audiere nu este ancheta psihosocială. În divorț și în neînțelegerile parentale pentru care legea o cere, instanța ține seama de ancheta psihosocială, ascultă părinții și apreciază întregul probatoriu. Niciun raport nu ține loc, singur, de hotărâre sau de analiza celorlalte probe. Expertiza medico-legală psihiatrică are ipotezele specifice din articolul 140³ alineatul (3); nu se dispune automat în orice conflict parental și nu poate fi înlocuită prin diagnostice date de un părinte. [203] [204] [196] [205] [206] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155]

Consilierea și monitorizarea au roluri diferite

Pentru restabilirea relațiilor, poți solicita consiliere serviciului public de asistență socială sau, după caz, DGASPC de sector în București. Acest sprijin nu stabilește el însuși programul judiciar. Când există suspiciunile prevăzute de lege și instanța a fost sesizată, serviciul are obligația de a solicita expertiza în condițiile articolului 18 alineatul (4). [156] [157] [158] [159] [160] [161]

Monitorizarea relațiilor are condiții distincte: împiedicarea ori afectarea negativă prin nerespectarea programului stabilit sau convenit, respectiv refuzul măsurilor de consiliere prevăzute de text. Durata inițială este de până la 6 luni. Pentru prezența serviciului în timpul găzduirii, condiția sentinței executorii din articolul 18 alineatul (6) trebuie păstrată. Nu prezenta orice supraveghere propusă pentru primul program drept monitorizare deja dispusă. [156] [157] [158] [159] [160] [161] [157] [158] [160] [161]

La final se întocmește un raport, înmânat ambilor părinți și utilizabil ca probă. Se poate propune o prelungire de cel mult 6 luni, dar aceasta nu este automată. Consilierea, monitorizarea socială, ancheta psihosocială, raportul psihologului audierii și expertiza au funcții diferite; cere instrumentul potrivit faptelor, nu o listă nediferențiată de evaluări. [156] [157] [158] [159] [160] [161] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155] [203] [204] [196] [205] [206]

Cererea provizorie: ce trebuie justificat și ce se urmărește

Ordonanța președințială poate asigura temporar contactul sau o limită de siguranță, dacă există aparență de drept, urgență concretă și caracter provizoriu, fără rezolvarea fondului ori efecte ireversibile. Descrie prejudiciul așteptării și solicită o măsură precisă, cu durată și condiții de punere în practică. Articolul 920 din Codul de procedură civilă enumeră alte măsuri pe durata divorțului, fără să numească expres programul de contact; cererea de contact se apreciază prin condițiile articolului 997, nu prin completarea imaginară a enumerării. [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41]

Depune cererea la instanța competentă pentru fond, indicând dosarul de fond dacă există și anexând probe disponibile imediat. Judecata este urgentă și nu admite probe a căror administrare cere timp îndelungat. Soluționarea fără citare sau chiar în aceeași zi este o posibilitate a instanței, în condițiile legii, nu un rezultat garantat. Garanțiile speciale privind copilul nu dispar doar pentru că cererea este urgentă. [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155]

Pentru măsurile privitoare la copil vizate de articolul 140², termenul maxim legal de soluționare este de 30 de zile de la introducerea cererii. Nu este un termen în care părintele trebuie să deschidă procesul și nici o promisiune de admitere. Ordonanța este provizorie și executorie; dacă nu precizează durata și împrejurările nu se schimbă, regula articolului 997 alineatul (2) leagă efectele de soluționarea fondului. [136] [137] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41]

După hotărâre: executorialitate, apel și suspendare

Hotărârea de primă instanță privind legăturile personale este executorie de drept cu caracter provizoriu. Citește exact dispozitivul, obligațiile de transport, limitele și momentele de contact. Apelul nu suspendă singur această executare. Calea pentru executarea silită și cea pentru modificarea măsurilor la schimbarea împrejurărilor rămân distincte de stabilirea inițială. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [1] [2] [3] [4]

În regula generală, apelul asupra fondului se formulează în 30 de zile de la comunicarea hotărârii și se depune la instanța care a pronunțat-o; apelul împotriva hotărârii judecătoriei se judecă de tribunalul competent. Există reguli speciale privind comunicarea și apelul făcut înainte de comunicare, deci păstrează dovada momentului efectiv. Nu presupune un recurs ulterior: articolul 483 alineatul (2) din Codul de procedură civilă exclude recursul pentru categoriile relevante aici. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [207]

Apelul trebuie să identifice hotărârea, motivele și probele, să fie semnat și să respecte timbrarea aplicabilă. Regula taxei pentru apelul neevaluabil este 50% din taxa datorată la fond, dar nu mai puțin de 20 lei, dacă nu există scutire. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 9 din 30 martie 2020 permite în apel și probe nepropuse ori propuse tardiv la fond, dar cu regulile de propunere, admisibilitate și limitele apelului. Nu autorizează cereri noi de fond sau depuneri oricând. [82] [83] [84] [85] [86] [87] [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97] [208] [209] [180] [181] [182] [184]

Pentru ordonanța autonomă de contact, termenul obișnuit de apel este de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a judecat cu citarea părților, sau de la comunicare, dacă s-a judecat fără citare. Când ordonanța s-a dat cu citarea părților, declară apelul în cele 5 zile de la pronunțare; motivarea se face într-un termen distinct, de aceeași durată, de 5 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit articolului 470 alineatul (5). Apelul și, după caz, motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea. Termenul motivării nu prelungește termenul declarării apelului. Pentru ordonanța dată fără citare, începutul termenului de apel rămâne comunicarea. Suspendarea executării ordonanței se cere instanței de apel și presupune cauțiune stabilită de aceasta. [210] [211] [212] [213] [214] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97] [210] [211] [212] [213] [214] [30] [31] [32] [33]

Suspendarea executării provizorii a hotărârii de fond se cere potrivit articolului 450, prin apel sau distinct în cursul apelului. Instanța de apel o judecă, iar cauțiunea este distinctă de taxa cererii, de regulă 50 lei, sub rezerva scutirii. Dacă depui direct la instanța de apel, alătură copia legalizată a dispozitivului cerută de text. Pentru suspendarea obișnuită din articolul 450 alineatele (1)–(4), trimiterea la articolul 719 alineatul (6) înseamnă că părțile sunt citate, iar încheierea poate fi atacată separat numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs. Termenul este de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă și de la comunicare pentru partea lipsă. În ramura de apel, cererea se depune la instanța care a pronunțat încheierea. Nu presupune că toate încheierile de suspendare provin de la același nivel de instanță. [30] Suspendarea provizorie până la soluționarea acestei cereri este incidentală și presupune apelul și cererea de suspendare. Decizia ÎCCJ nr. 8 din 27 aprilie 2015 privește această ipoteză îngustă, fără cale de atac, nu elimină apelul ordonanței autonome de contact și nu certifică prin ea însăși compunerea actuală a completului. [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81] [215] [66] [67] [68] [69] [70]

Calculează termenele procedurale după evenimentul legal și dovada comunicării. Pentru zile, nu intră în calcul ziua de început și cea în care se împlinește termenul; o ultimă zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Păstrează dovada trimiterii și primirii conform articolului 183. Dacă ai pierdut termenul, trebuie să dovedești motive temeinic justificate și să îndeplinești actul omis concomitent cu cererea motivată de repunere. Intervalul se calculează de la încetarea împiedicării: regula generală este de cel mult 15 zile, dar pentru căile de atac durata este cea prevăzută pentru calea respectivă. În ipotezele explicate aici, aceasta înseamnă 5 zile pentru apelul ordonanței și 30 de zile pentru apelul obișnuit, dacă nu intervine o regulă specială, nu 15 zile în toate cazurile. Cererea de repunere se soluționează de instanța competentă să judece cererea privitoare la dreptul procedural neexercitat în termen; admiterea nu este automată. [25] [210] Nu calcula o dată-limită fără datele efective ale comunicării. [216] [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [224] [225] [226] [227] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [234] [235] [236]

Termene și repere procedurale

REGULĂCompletarea cererii

Interval: Cel mult 10 zile. [168] [169]
De când începe: De la primirea comunicării lipsurilor. [168] [169]
Cum se aplică: Urmează comunicarea și regulile procedurale, nu data depunerii inițiale. [168] [169] [216] [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [224] [225] [226] [227] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [234] [235] [236]
Consecințe: Neîndeplinirea obligațiilor vizate poate atrage anularea cererii. [168] [169]

[168][169][216][217][218][219][220][221][222][223][224][225][226][227][228][229][230][231][232][233][234][235][236][162][163][164][165][166][167][170][171][172][173][174]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Anularea are condițiile articolului 200; nu orice lipsă produce aceeași sancțiune. [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174]

REGULĂReexaminarea anulării

Interval: 15 zile. [171] [172] [173] [174]
De când începe: De la comunicarea încheierii de anulare. [171] [172] [173] [174]
Cum se aplică: Termen procedural calculat după regulile aplicabile comunicării. [216] [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [224] [225] [226] [227] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [234] [235] [236]
Consecințe: În caz de admitere, cauza revine completului inițial. [171] [172] [173] [174]

[171][172][173][174][216][217][218][219][220][221][222][223][224][225][226][227][228][229][230][231][232][233][234][235][236][189][190]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Cererea motivată se soluționează de alt complet al aceleiași instanțe. [171] [172] [173] [174]

REGULĂÎntâmpinarea și răspunsul

Interval: 25 de zile pentru întâmpinare; 10 zile pentru răspunsul facultativ. [175] [176] [177] [178]
De când începe: De la comunicarea cererii, respectiv a întâmpinării. [175] [176] [177] [178]
Cum se aplică: Fiecare parte urmărește propria comunicare. [175] [176] [177] [178] [216] [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [224] [225] [226] [227] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [234] [235] [236]
Consecințe: Probele se propun în condițiile legii; întâmpinarea nu este obligatorie la ordonanță. [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128] [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137]

[175][176][177][178][216][217][218][219][220][221][222][223][224][225][226][227][228][229][230][231][232][233][234][235][236][115][118][119][120][121][122][123][124][125][126][127][128][40][132][133][134][135][136][137]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

În urgență termenele pot fi reduse; pentru domiciliul în străinătate se verifică termenul stabilit. [175] [176] [177] [178]

REGULĂTaxa: completare și reexaminare

Interval: Cel mult 10 zile dovada taxei; 5 zile facilități; 3 zile reexaminarea cuantumului. [186] [187] [188] [189] [190]
De când începe: Primele două curg de la primirea comunicării instanței; reexaminarea de la comunicarea taxei datorate. [186] [187] [188] [189] [190]
Cum se aplică: Nu amesteca cele trei cereri; păstrează dovada comunicării. [186] [187] [188] [189] [190] [216] [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [224] [225] [226] [227] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [234] [235] [236]
Consecințe: Netimbrarea poate atrage anularea în condițiile legii. [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174]

[186][187][188][189][190][216][217][218][219][220][221][222][223][224][225][226][227][228][229][230][231][232][233][234][235][236][179][180][181][182][183][184][162][163][164][165][166][167][168][169][170][171][172][173][174][185]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Instanța stabilește taxa și verifică scutirea; reexaminarea este scutită. [179] [180] [181] [182] [183] [184] [189] [190]

REGULĂSoluționarea ordonanței privind copilul

Interval: Maximum 30 de zile în ipoteza articolului 140². [136] [137]
De când începe: De la introducerea cererii. [136] [137]
Cum se aplică: Este durata legală maximă a soluționării, nu termenul de sesizare de către părinte. [136] [137]
Consecințe: Ordonanța admisă este provizorie și executorie. [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41]

[136][137][40][132][133][134][135][149][150][151][152][153][154][155][35][36][37][38][39][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu garantează admiterea, judecata în aceeași zi sau înlăturarea garanțiilor copilului. [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155]

REGULĂApelul asupra fondului

Interval: 30 de zile, dacă legea nu dispune altfel. [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [207]
De când începe: De la comunicarea hotărârii, cu regulile speciale ale articolului 468. [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [207]
Cum se aplică: Dacă apelul precede comunicarea, hotărârea se socotește comunicată la depunerea apelului. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34]
Consecințe: Apelul nu suspendă singur executarea provizorie de drept. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34]

[25][26][27][28][29][30][31][32][33][207][22][23][24][34]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se depune la prima instanță; nu se presupune un recurs ulterior. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34]

REGULĂApelul ordonanței autonome

Interval: 5 zile în regula articolului 1000. [210] [211] [212] [213] [214] [30] [31] [32] [33]
De când începe: Pronunțare cu citare; comunicare fără citare. [210] [211] [212] [213] [214]
Cum se aplică: În ipoteza cu citare, apelul se declară în 5 zile de la pronunțare, iar motivarea se depune într-un termen distinct de 5 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit articolului 470 alineatul (5). Apelul și, după caz, motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea. Termenul motivării nu prelungește declararea apelului; fără citare, termenul de apel curge de la comunicare. [210] [211] [212] [213] [214] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97] [30]
Consecințe: Suspendarea ordonanței se cere distinct, cu cauțiune stabilită de instanță. [210] [211] [212] [213] [214]

[210][211][212][213][214][30][31][32][33][82][83][84][85][86][87][88][89][90][91][92][93][94][95][96][97][66][67][68][69][70][71][72][73][74][75][76][77][78][79][80][81]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu se aplică lipsa căii de atac a suspendării incidentale din articolul 450 alineatul (5). [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81]

REGULĂMonitorizarea relațiilor

Interval: Până la 6 luni; poate fi propusă prelungirea cu cel mult 6 luni. [157] [158] [160] [161]
De când începe: La îndeplinirea condițiilor și solicitarea prevăzute de articolul 18 alineatul (5). [157] [158] [160] [161]
Cum se aplică: Durata și eventuala prelungire se disting; nu sunt automat durata programului. [157] [158] [160] [161]
Consecințe: Raportul se înmânează părinților și poate fi probă. [156] [157] [158] [159] [160] [161]

[157][158][160][161][156][159][16][148][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Asistența în timpul găzduirii păstrează condiția sentinței executorii. [156] [157] [158] [159] [160] [161]

Lista de pași

Identifică dacă lipsește primul program sau dacă trebuie modificat ori executat unul existent. [1] [2] [3] [4]
Pregătește calendarul concret, separat pentru zi, noapte, vacanțe, transport și comunicare. [14] [15] [16] [3] [17] [18] [19] [20] [21] [129] [130] [131]
Leagă adaptările pentru sugar sau dizabilitate de îngrijirea reală și de probe relevante. [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [3] [3] [14] [15] [16] [13] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]
Prezintă toate restricțiile de protecție și alternativa sigură solicitată. [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]
Identifică părțile, instanța, capetele cererii, înscrisurile și martorii. [56] [57] [58] [59] [60] [61] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]
Păstrează dovada depunerii și comunicărilor; urmărește completările și taxa. [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174] [168] [169] [186] [187] [188] [189] [190]
Distinge audierea, raportul psihologului, ancheta și monitorizarea. [191] [192] [193] [194] [195] [2] [196] [197] [198] [199] [200] [201] [202] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155] [203] [204] [196] [205] [206] [156] [157] [158] [159] [160] [161]
După hotărâre, verifică executorialitatea și termenul căii de atac înainte de a aștepta comunicări suplimentare. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [210] [211] [212] [213] [214] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81]

Întrebări frecvente

Cum se adaptează programul la vârsta, îngrijirea și relația concretă a copilului cu părintele?

Pornește de la rutina, îngrijirea și relația deja formată, apoi propune intervale și transport realizabile. Pentru copilul înscris la o unitate de învățământ, păstrează regula specială din afara vacanțelor și sensul „până la”, nu un drept automat la șapte zile. [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [129] [130] [131]

Cum cer contact prin telefon, video ori corespondență și transmiterea informațiilor despre copil?

Cere separat comunicarea cu copilul, informațiile pentru acesta despre părintele absent și informațiile despre copil transmise de părintele rezident. Precizează canalul și periodicitatea propuse; confidențialitatea și interdicțiile rămân aplicabile. Accesul direct la școală ori medic este o cale distinctă. [17] [18] [19] [20] [21] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43] [19] [138] [139] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147]

Cum pot cere limitarea contactului care pune copilul în pericol?

Prezintă faptele și probele riscului și cere limita necesară ori alternativa sigură. Dacă așteptarea este prejudiciabilă, justifică separat măsura provizorie. Nu ocoli un ordin de protecție și nu considera apelul suspendare automată a executării. [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81] [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]

Cum adaptez locuința, programul și îngrijirea după divorț la dizabilitatea copilului?

Descrie accesibilitatea, transportul, terapiile, comunicarea și ajutorul efectiv necesar. Susține adaptările cu recomandări și probe relevante, fără a deduce automat locuința sau excluderea unui părinte din diagnostic. [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [3] [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]

Care este diferența dintre o vizită în cursul săptămânii și găzduirea peste noapte?

Vizita de zi nu include implicit găzduire. Cere explicit noaptea, locul și înapoierea și justifică îngrijirea concretă. Nu există în aceste texte o vârstă universală care să interzică ori să impună găzduirea. [14] [15] [16] [3] [3] [14] [15] [16] [13]

Când se stabilesc întâlniri supravegheate ori într-un loc neutru?

Poți propune loc neutru și supraveghere dacă interesul copilului le justifică. Verifică serviciul și supraveghetorul, locul, orele și transportul. Supravegherea propusă, monitorizarea socială și participarea psihologului la audiere nu sunt același lucru. [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11] [16] [148] [3] [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155] [156] [157] [158] [159] [160] [161]

Ce trebuie să cer pentru un prim program de legături personale, nu doar pentru modificarea unuia existent?

Solicită stabilirea unui calendar concret, prin cerere împotriva celuilalt părinte la judecătoria competentă sau în dosarul de divorț. Arată faptele, probele și condițiile de implementare; nu trebuie să dovedești schimbarea unei hotărâri inexistente. Urmărește taxa, regularizarea, audierea și calea de atac. [1] [2] [3] [4] [56] [57] [58] [59] [60] [61] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3] [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174] [191] [192] [193] [194] [195] [2] [196] [197] [198] [199] [200] [201] [202] [179] [180] [181] [182] [183] [184] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34]

Cum adaptez contactul unui sugar la îngrijire și acomodare, inclusiv într-o cerere provizorie?

Poți propune acomodare graduală potrivită somnului, hrănirii și contactelor existente. Pentru un program provizoriu motivează concret urgența, durata și reversibilitatea. Nu invoca doar vârsta sau o interdicție numerică inventată. [3] [14] [15] [16] [13] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137]

De reținut

Arată cele 27 de idei principale ale ghidului

Primul program se poate cere instanței când părinții nu se înțeleg; solicitarea stabilește inițial modalitățile de contact, nu presupune o hotărâre anterioară și nu este o cerere de executare. Art. 403 din Codul civil privește modificarea pentru schimbarea împrejurărilor; nu se cere dovada schimbării unui program inexistent. [1] [2] [3] [4]
Programul se construiește din vârsta copilului, îngrijirea și educația necesare, legătura afectivă, comportamentul părintelui și faptele relevante; interesul copilului este prioritar. Nu există în aceste texte o vârstă universală de la care găzduirea devine obligatorie sau interzisă; nici egalitate aritmetică obligatorie a timpului. [3] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13]
Se cer separat întâlniri, vizite la domiciliul copilului și găzduiri cu început și sfârșit; vizita de zi nu include implicit o noapte la celălalt părinte. Durata, locul și eventuala supraveghere trebuie individualizate. Distincția dintre zi și noapte este aplicarea practică a modalităților legale, nu o categorie cu prag legal fix. [14] [15] [16] [3]
Pentru copilul înscris la o unitate de învățământ, în modalitățile articolului 18 alineatul (1) literele a)–c), regula este până la 7 zile consecutive într-un interval de 14 zile în afara vacanțelor prevăzute de programa școlară. Instanța stabilește transportul; în cazul înstrăinării constatate, sarcina revine părintelui care înstrăinează. Nu există un minim automat de șapte zile, nici egalitate fizică obligatorie, iar categoria nu se reduce la elevii de vârstă școlară și nu se extinde automat la copiii neînscriși. [129] [130] [131]
Cererea autonomă între părinți se formulează la judecătoria competentă ca instanță de tutelă, teritorial la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite; dacă este accesorie divorțului se urmează competența și procedura divorțului. Nu se aplică automat regula tribunalului pentru măsuri speciale de protecție. Domiciliul contestat, reședința în străinătate și cererile către o instituție cer verificare proprie. [56] [57] [58] [59] [60] [61]
Părintele solicitant formulează cererea împotriva celuilalt părinte, identificând copilul, situația locuirii, obiectul precis, faptele, temeiurile și probele; atașează dovada filiației, hotărârile existente relevante și semnează. Calitatea procesuală și reprezentarea minorului se verifică la capetele efectiv cerute; copilul nu este trecut mecanic ca pârât, iar DGASPC nu devine automat pârât în conflictul dintre părinți. [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [3]
Cererea și anexele se depun la registratură, prin poștă, prin curier ori pe canalele electronice ale instanței, cu exemplarele necesare și dovada înregistrării; instanța comunică lipsurile ce trebuie completate. Se verifică adresa oficială și condițiile tehnice ale instanței; nu rezultă un formular național obligatoriu pentru primul program. [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174]
Probe utile sunt calendarul copilului, istoricul îngrijirii și al contactelor, înscrisuri medicale și școlare relevante, condițiile locuinței și ale transportului, corespondența legitim păstrată și martori cu identitatea precizată; probele se propun la termenul legal. Nu se recomandă interceptări ilegale, captarea indiscriminată a datelor sau instruirea copilului. Lista este practică și adaptabilă, nu dosar legal universal obligatoriu. [115] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128]
Instanța ascultă părinții și aplică regulile privind ascultarea copilului: 10 ani este pragul legal obligatoriu în procedura relevantă, iar sub 10 ani audierea se poate face dacă este necesară; opinia se apreciază după vârstă și maturitate. Art. 17 alin. (6) din Legea nr. 272/2004 se referă la programul cu alte persoane din alin. (5), nu instituie un veto general la 14 ani asupra contactului cu un părinte; copilul nu trebuie obligat să aleagă un părinte. [191] [192] [193] [194] [195] [2] [196] [197] [198] [199] [200] [201] [202]
Audierea copilului în măsurile parentale se realizează cu un psiholog din cadrul DGASPC, după administrarea probelor; raportul psihologului se depune la dosar, iar opinia minorului are valoarea unei prezumții relative. Psihologul audierii, ancheta psihosocială și expertiza medico-legală psihiatrică sunt instrumente distincte. Expertiza psihiatrică se dispune în ipotezele specifice ale art. 140³ alin. (3), nu automat în fiecare dosar. [149] [150] [151] [152] [153] [154] [155]
În divorț sau neînțelegerile parentale pentru care legea o prevede, instanța ține seama de raportul de anchetă psihosocială; acesta nu înlocuiește celelalte probe, audierea sau motivarea. Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) privește majorarea întreținerii și nu dispensează primul program de garanțiile aplicabile obiectului său. [203] [204] [196] [205] [206]
Taxa pentru cererea privind legăturile personale care nu este accesorie divorțului este de 20 lei pentru fiecare cerere, potrivit art. 15 lit. d) din OUG nr. 80/2013; scutirile se verifică după obiect și temei, iar instanța stabilește taxa. Nu toate cererile despre minori sunt automat gratuite. Scutirea din art. 140 din Legea nr. 272/2004 exclude expres art. 140¹ și 140²; ordonanța președințială neevaluabilă se taxează cu 20 lei potrivit art. 6 alin. (4) din OUG nr. 80/2013, sub rezerva unei scutiri proprii. [179] [180] [181] [182] [183] [184]
Hotărârea de fond asupra contactului este executorie de drept provizoriu; apelul obișnuit se depune la prima instanță, în principiu în 30 de zile de la comunicare, și nu suspendă singur executarea. Se verifică dispozitivul și regimul aplicabil dosarului. Nu se poate conta pe un recurs acolo unde art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă îl exclude; executarea silită propriu-zisă este distinctă de stabilirea inițială. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34]
Autoritatea părintească comună nu înseamnă automat timp fizic egal; Decizia Curții Constituționale nr. 128/2025 susține, în problema constituțională a locuinței, evaluarea concretă a stabilității și interesului copilului. Curtea a controlat art. 400 alin. (2) din Codul civil în raport cu criticile formulate; nu a stabilit un program de vizite și nici o interdicție universală de găzduire. [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104] [105] [106]
Se pot solicita intervale concrete de telefon sau video, corespondență și transmiterea către copil a informațiilor despre părintele absent; separat, informații despre copil și fotografii ori evaluări prin părintele rezident. Se precizează canalul, frecvența, durata, cine ajută copilul și reprogramarea justificată; acestea sunt propuneri, nu un calendar impus de lege. Confidențialitatea și protecția copilului rămân aplicabile. [17] [18] [19] [20] [21]
Orice cerere de contact sau de informații trebuie pusă în acord cu ordinele existente: protecția poate include distanță față de copil ori de școală și interdicția contactului telefonic, prin corespondență sau altfel. Dreptul la informații nu autorizează apropierea fizică, aflarea unui adăpost confidențial ori transmiterea unui mesaj indirect interzis. Se comunică instituției dispozitivul relevant; neclaritatea se clarifică legal, nu se ocolește. [62] [63] [64] [65] [20] [42] [43]
Cererea directă către instituție și obligația părintelui rezident de a transmite informații sunt rute distincte; într-un litigiu parental pot fi cerute concret transmiterea informațiilor și administrarea înscrisurilor relevante prin instanță. Competența și calea de atac nu sunt neapărat aceleași pentru orice refuz al unei instituții publice sau private. Aducerea înscrisurilor în dosar rămâne supusă pertinenței și protecției secretului legal. [19] [138] [139] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147]
Instanței i se pot cere limite proporționale atunci când contactul primejduiește dezvoltarea copilului; cererea arată faptele de risc și de ce o modalitate mai sigură este necesară. Nu se recomandă contact forțat în pofida pericolului; simpla neînțelegere între adulți nu echivalează automat cu pericolul legal. [42] [43] [44] [5] [7] [8] [10] [11]
Întâlnirile în loc neutru și găzduirea pot fi cerute cu supraveghere, potrivit interesului copilului; propunerea identifică locul, supraveghetorul fezabil, orele, transportul și durata măsurii. Nu există garanția unui centru disponibil gratuit, nici atribuirea automată a oricărei vizite unui psiholog din cadrul DGASPC. Disponibilitatea și competența serviciului se verifică înaintea propunerii. [16] [148] [3]
Pentru restabilirea relațiilor se poate solicita consiliere la serviciul public de asistență socială ori la DGASPC de sector din București; monitorizarea legală are condiții distincte, raport și durată limitată, iar supravegherea găzduirii cere sentință executorie în ipoteza art. 18 alin. (6). Consilierea nu este judecata fondului; monitorizarea pentru nerespectare sau opunere nu înlocuiește cererea pentru primul program. Raportul poate fi probă; prelungirea nu este automată. [156] [157] [158] [159] [160] [161]
Un contact provizoriu ori o limită provizorie poate fi cerută prin ordonanță președințială: se justifică aparența dreptului, urgența concretă și caracterul temporar, reversibil, fără soluționarea fondului. Art. 920 din Codul de procedură civilă enumeră alte măsuri pe durata divorțului și nu numește expres programul de contact; temeiul propunerii de contact este evaluat prin art. 997 din același cod, nu prin inventarea unei enumerări. Vârsta mică singură nu dovedește automat urgența. [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41]
Cererea provizorie se adresează instanței competente pentru fond, cu măsura exactă, durata, faptele urgente și înscrisurile disponibile imediat; judecata este urgentă, întâmpinarea nu este obligatorie și probele îndelungate nu sunt admise. 30 de zile este termenul legal maxim de soluționare a cererii speciale pentru copil, nu termen pentru introducere și nu garanție a admiterii. Judecata fără citare sau în aceeași zi este o posibilitate excepțională a instanței, nu un drept automat. Garanțiile speciale ale audierii copilului rămân aplicabile; urgența nu este o dispensă generală de audiere. [40] [132] [133] [134] [135] [136] [137]
Ordonanța obișnuită pentru contact este supusă apelului de 5 zile, de la pronunțare dacă s-a dat cu citare și de la comunicare fără citare; suspendarea în apel necesită cerere și cauțiune stabilită de instanță. Nu se confundă cu suspendarea provizorie incidentală din art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, pentru care Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii) are o soluție îngustă fără cale de atac. [210] [211] [212] [213] [214]
Suspendarea executării provizorii a hotărârii de fond se cere instanței de apel potrivit art. 450, cu cauțiune; până atunci poate fi cerută suspendare provizorie incidentală, distinctă de contactul provizoriu. Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 privește numai caracterul incidental și lipsa căii de atac în ipoteza art. 450 alin. (5); nu certifică actuala compunere a completului și nu elimină apelul prevăzut de art. 1000 pentru ordonanța președințială autonomă. [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81]
Dizabilitatea copilului impune adaptarea concretă a îngrijirii, accesibilității, transportului, terapiilor și comunicării, pe baza nevoilor și recomandărilor individuale. Nu se deduce automat locuința ori excluderea unui părinte din diagnostic; ghidul nu pune diagnostice și nu prescrie o acomodare universală. [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [3]
Pentru sugar se poate propune acomodare graduală prin contacte de durată și frecvență potrivite rutinei de somn, hrănirii și relației deja formate, cu reevaluare și găzduire numai dacă este justificată concret. Vârsta nu justifică, prin ea însăși, o interdicție până la 1, 2 sau 3 ani, un drept automat la noapte, presupuneri medicale despre alăptare sau competența exclusivă a mamei. Planul gradual este propunere probată, nu normă numerică. [3] [14] [15] [16] [13]
Probele noi pot fi cerute în apel în sensul Deciziei ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii), inclusiv probe nepropuse sau propuse tardiv în primă instanță, cu respectarea regulilor apelului și a admisibilității. Nu autorizează o cerere nouă de fond sau depunerea probelor oricând. Nu este o hotărâre despre modificarea acordului notarial. [82] [83] [84] [85] [86] [87] [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97]

Cum pregătesc cererea potrivit situației concrete

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (1)
(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (4)
(4) În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 403
În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)
(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)
(2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) teza introductivă
(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. a)
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. b)
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. c)
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. d)
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. e)
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 263 alin. (1)
(1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. a)
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. b)
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. c)
c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. d)
d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. e)
e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. f) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. f)
f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (2)
(2) Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3)
(3) Părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) pct. 1
1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (2)
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (1)
(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (2)
(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (4)
(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (5)
(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)
(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (2)
(2) Dispozițiile art. 195 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (3)
(3) Președintele instanței sau persoana desemnată de acesta va înainta instanței de apel dosarul, împreună cu apelurile făcute, numai după împlinirea termenului de apel pentru toate părțile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (4)
(4) Dacă s-au formulat atât apel, cât și cereri potrivit art. 442-444, dosarul nu va fi trimis instanței de apel decât după împlinirea termenului de apel privind hotărârile date asupra acestor din urmă cereri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (2)
(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (2)
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (3)
(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (4)
(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 998
Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 920 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 920
Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 19 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (1)
(1) Copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 19 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (2)
(2) Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 496 alin. (5)
(5) Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 49 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (1)
(1) Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 49 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (2)
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare, adaptate posibilităților proprii, în vederea dezvoltării personalității sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 49 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (4)
(4) Îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap. Îngrijirea specială constă în ajutor adecvat situației copilului și părinților săi ori, după caz, situației celor cărora le este încredințat copilul și se acordă gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv și fără discriminare al copiilor cu handicap la educație, formare profesională, servicii medicale, recuperare, pregătire, în vederea ocupării unui loc de muncă, la activități recreative, precum și la orice alte activități apte să le permită deplina integrare socială și dezvoltare a personalității lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 49 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (5)
(5) Organele de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale sunt obligate să inițieze programe și să asigure resursele necesare dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap și ale familiilor acestora în condiții care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le faciliteze participarea activă la viața comunității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 487 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 487
Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (1)
(1) Părinții au îndatorirea de a crește copilul în condiții care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială în mod armonios.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (2) teza introductivă
(2) În acest scop, părinții sunt obligați:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (2) lit. a)
a) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (2) lit. b)
b) să prezinte și să permită informarea și lămurirea copilului despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (2) lit. c)
c) să ia toate măsurile necesare pentru protejarea și realizarea drepturilor copilului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. d) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (2) lit. d)
d) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice cu atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 915 alin. (1)
(1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 915 alin. (2)
(2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 919 alin. (1) teza introductivă
(1) La cerere, instanța de divorț se pronunță și cu privire la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 919 alin. (1) lit. a)
a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) teza introductivă · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) teza introductivă
(1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) lit. e) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) lit. e)
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) lit. f) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) lit. f)
f) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) lit. h) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) lit. h)
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (1)
(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (2)
(2) Cererea se va depune la prima instanță sau, după caz, la instanța de apel. În această din urmă situație, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (3)
(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (4)
(4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (5)
(5) Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (6)
(6) Asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (7)
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac
- instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · mențiunea obligativității · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
mențiunea obligativității
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Cererea de suspendare provizorie a executării provizorii, prin ordonanţă preşedinţială, prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, are caracterul unei cereri incidentale, ce se circumscrie definiţiei legale date prin art. 30 alin. (6) din Codul de procedură civilă acestei categorii de cereri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Astfel, de esenţa cererilor incidentale este faptul că sunt formulate în cadrul unui proces în curs.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Or, cererea de suspendare provizorie îndeplineşte aceste condiţii, întrucât se grefează atât pe cererea de apel, cât şi pe cererea de suspendare a executării provizorii, prevăzută de art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
De altfel, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu ar putea fi formulată în cazul în care debitorul nu promovează calea de atac împotriva dispoziţiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii primei instanţe, care se bucură de executorialitate provizorie de drept sau judecătorească, şi nici în lipsa cererii de suspendare a executării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7)
Ţinând cont şi de faptul că, în cazul suspendării executării provizorii, legiuitorul a făcut referire expresă la procedura de soluţionare a suspendării executării din art. 719 alin. (6) din Codul de procedură civilă, rezultă că art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă reprezintă dreptul comun în materia suspendării provizorii a executării silite, indiferent dacă executarea silită a început sau nu (faţă de finalitatea deja arătată a suspendării, constând nu numai în oprirea activităţii formelor de executare, ci şi, după caz, în preîntâmpinarea executării silite).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7)
Pentru acest motiv, în privinţa suspendării provizorii prevăzute de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, trimiterea expresă la art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă nu era necesară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți: paragraful competenței instanței de apel · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți: paragraful competenței instanței de apel
În virtutea acestui caracter exclusiv incidental şi ca efect al prorogării legale de competenţă, prin derogare de la prevederile art. 998 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din acelaşi Cod se judecă de instanţa de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 65 · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 65
65. Ca atare, în noțiunea de dovezi noi din cadrul art. 476 alin. (2) din Codul de procedură civilă intră orice probă care nu a fost administrată și analizată de către prima instanță și nicidecum doar probele care au fost propuse în termen procedural, dar care au fost respinse pentru nerespectarea condițiilor ce decurg din dispozițiile art. 255 și art. 258 din Codul de procedură civilă , așa cum se susține în cadrul opiniei minoritare prezentată în cadrul sesizării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 66 · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 66
66. Trebuie menționat că art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie cerința ca „probele... să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului“, iar art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că „probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255 , în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere“.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 71 · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 71
71. De asemenea se constată că, potrivit art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă , instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 478 alin. (2) din același act normativ.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 74 · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 74
74. Rezultă deci că instanța de apel poate administra orice probe noi, indiferent dacă au fost sau nu solicitate în fața primei instanțe, cerința impusă de către legiuitor pentru etapa procesuală a apelului fiind ca acestea să se fi propus în condiții procedurale prin cererea de apel sau prin întâmpinare, iar instanța de apel să aprecieze că sunt necesare soluționării cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 77 · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 77
77. Concluzia care se impune este aceea că, chiar dacă partea a fost decăzută în primă instanță din dreptul de a mai propune probe, dacă necesitatea rezultă din dezbateri, în acord cu principiul aflării adevărului, aceste probe pot fi administrate dacă respectă exigențele art. 255 și 258 din Codul de procedură civilă .
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 78 · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 78
78. Posibilitatea conferită judecătorului prin art. 22 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură civilă ca, în scopul aflării adevărului, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc, nu le degrevează pe acestea din urmă de obligația de a propune în condițiile procedurale probele de care înțeleg să se folosească pentru dovedirea pretențiilor și apărărilor formulate, acest aspect rezultând din art. 254 alin. (6) din Codul de procedură civilă , care statuează că părțile nu vor putea invoca în căile de atac omisiunea instanței de a administra din oficiu probele pe care ele însele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv: propoziția normativă · forma din 25 iunie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: propoziția normativă
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 470 , art. 478 alin. (2) și a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă , prin raportare la art. 254 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă , în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în fața primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât și acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. a)
a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. b)
b) indicarea hotărârii atacate;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. c)
c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. d)
d) probele invocate în susținerea apelului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. e)
e) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (2)
(2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (3)
(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (4)
(4) Când dovezile propuse sunt martori sau înscrisuri nearătate la prima instanță, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 194 lit. e).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (5)
(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 18 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 18
18. Este de subliniat faptul că întotdeauna va prima interesul superior al copilului, deziderat pe care legiuitorul român îl accentuează prin toate dispozițiile referitoare la familie. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa (Decizia nr. 819 din 21 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011), că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care îl privesc, acest interes fiind ridicat la rang de principiu atât prin normele naționale (art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014), cât și prin normele internaționale (art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului ). Pentru stabilirea interesului superior al minorului în cazul încredințării acestuia la divorț sunt avute în vedere vârsta copilului, posibilitățile părinților de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul acestora față de minor, precum și al minorului față de ei, grija manifestată de părinți față de copil în timpul conviețuirii lor și, nu în ultimul rând, opțiunea exprimată de acesta la audierea în instanță, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 19 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 19
19. Este adevărat că nu există o definiție legală a noțiunii de interes superior al copilului, dar această absență este determinată de vastitatea și diversitatea aspectelor ce trebuie avute în vedere de judecător, acesta urmând să fie apreciat de la caz la caz, în funcție de specificitatea situației și caracteristicile personale ale fiecărui copil în parte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 20 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 20
20. În contextul acestui efort de asigurare a interesului superior al copilului atât pe cale legislativă, cât și judiciară, Curtea constată că își găsesc pe deplin justificarea dispozițiile art. 400 alin. (2) din Codul civil , criticate în cauză pe considerentul că nu permit stabilirea de către judecător a unei locuințe egalitare pentru copil, după divorț, constând în timp egal petrecut alternativ la locuințele fiecăruia dintre cei doi părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 21 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 21
21. Curtea reține că scopul dispozițiilor legale criticate este tocmai acela de a servi interesului superior al copilului, în condițiile în care varianta antamată de autorii prezentei excepții nu poate fi o opțiune benefică pentru buna dezvoltare a copilului. Aceasta, deoarece poate conduce la dificultăți de adaptare la schimbarea constantă între cele două locuințe, mai ales dacă vârsta lui este fragedă, putând genera labilitate și instabilitate emoțională, nesiguranță sau chiar resentimente față de părinți. Stabilitatea locuinței este, fără îndoială, foarte importantă pentru dezvoltarea unui copil, naveta constantă între două locuințe putând induce confuzie, anxietate sau dificultăți în stabilirea unor relații de real atașament față de cei doi părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 22 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 22
22. De asemenea, dincolo de planul emoțional, permanenta modificare a programului poate fi destabilizantă pentru desfășurarea activităților școlare și a celor extracurriculare și poate constitui un impediment greu de depășit în ceea ce privește interacțiunile sociale, relațiile cu copii de vârste apropiate și stabilirea de prietenii, indispensabile pentru dezvoltarea echilibrată a copilului. Ca atare, discontinuitățile determinate de locuința partajată pot avea un impact negativ asupra evoluției educaționale și sociale a copilului. Nu în ultimul rând, transportul frecvent al copilului între cele două locuințe și permanenta reorganizare a programului zilnic pot să afecteze însăși sănătatea fizică și psihică a copilului, prin oboseala și stresul acumulate în urma alternărilor de locuință.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 23 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 23
23. Ca atare, textul de lege criticat permite instanței judecătorești să evite aceste inconveniente și, în urma analizei tuturor aspectelor relevante, să ia o decizie privind locuința unică a copilului, în funcție de interesul său superior, având în vedere nevoile sale fizice și psihologice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 24 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 24
24. În ceea ce privește invocarea, în motivarea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 48 din Constituție , care garantează dreptul părinților de a participa în mod egal la educația și instruirea copiilor lor, Curtea observă că aceste prevederi nu conțin niciun element care să conducă la concluzia că minorul trebuie să locuiască în mod egal în locuințele fiecăruia dintre părinți. În ipoteza în care copilul locuiește doar la unul dintre părinți, nimic nu împiedică ambii părinți să participe activ la educația acestuia, prin discuții și colaborare cu privire la activitățile școlare și extrașcolare. Autoritatea părintească ce se exercită, potrivit legii, în comun se bazează pe un dialog între părinți, pentru a ajunge la un consens cu privire la decizii majore, precum cele referitoare la educație, sănătate și alte aspecte importante ale vieții copilului, fără ca minorul să fie nevoit să aibă o locuință comună sau egalitară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 25 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 25
25. Tot astfel, părintele cu care copilul nu locuiește poate să participe la activitățile educaționale sau alte evenimente din viața copilului, acestea reprezentând, de asemenea, modalități prin care să se asigure implicarea activă a ambilor părinți în educația copilului, prin vizite, timp petrecut împreună cu copilul și colaborarea cu celălalt părinte, chiar dacă locuința copilului nu este partajată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · dispozitiv · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128 · 27 martie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș-Mihail Coșarcă în Dosarul nr. 884/211/2016 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 400 alin. (2) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 192 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 192 alin. (1)
(1) Pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiției prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în judecată. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței poate fi făcută și de alte persoane sau organe.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 192 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 192 alin. (2)
(2) Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 192 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 192 alin. (3)
(3) Cel care formulează cererea de chemare în judecată se numește reclamant, iar cel chemat în judecată se numește pârât.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 teza introductivă
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 36 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (1)
(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2)
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 5. există acordul expres al tuturor părților. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (5)
(5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (6)
(6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (1)
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (4)
(4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (1)
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (2)
(2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (3)
(3) Instanța va putea limita numărul martorilor propuși.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3¹) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3¹) teza introductivă
(3^1) Atunci când stabilește că relațiile personale se vor realiza prin metodele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), instanța de judecată:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3¹) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3¹) lit. a)
a) stabilește dacă sarcina de a duce și a aduce copilul la începutul și, respectiv, la sfârșitul perioadelor programului de relații personale îi revine părintelui sau persoanei în favoarea căreia se stabilește programul de relații personale ori părintelui sau persoanei cu care copilul locuiește; atunci când instanța de judecată constată existența unei situații de înstrăinare părintească, sarcina revine întotdeauna părintelui care înstrăinează; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3¹) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3¹) lit. b)
b) dispune ca programul de relații personale cu privire la un copil înscris la o unitate de învățământ să se desfășoare pentru o perioadă de până la 7 zile consecutive într-un interval de 14 zile, în toate perioadele de peste an în care copilul nu se află în vacanțele prevăzute de programa școlară. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (1)
(1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (2)
(2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (3)
(3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (4)
(4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (1)
(1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (2)
(2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (5)
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 293 alin. (1)
(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 293 alin. (2)
(2) Cererea de înfățișare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părților din proces, dacă însăși partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfățișeze înscrisul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 294 alin. (1)
(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ... 2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ... 3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 294 alin. (2)
(2) Dacă legea nu dispune altfel, incidența vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conținutului înscrisului. În încheierea de ședință se va face o mențiune corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 143: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 297 alin. (1)
(1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 297 alin. (2)
(2) Când deținătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanții ei vor putea fi citați ca martori.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 297 alin. (3)
(3) Terțul poate refuza înfățișarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 298 alin. (1)
(1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 298 alin. (2)
(2) Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice. Extrase parțiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozițiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 148: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. g) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. g)
g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 149: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 150: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (2)
(2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 151: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (3)
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 152: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (4)
(4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 153: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (5)
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 154: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (1)
(1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 155: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (3)
(3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 156: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (4)
(4) Pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale ale copilului, serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București au obligația de a dispune consiliere, acordată de specialiști din cadrul serviciilor publice de asistență socială sau al organismelor abilitate, atât copilului, cât și părinților săi, la solicitarea acestora sau din oficiu, iar când există suspiciune de înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului și instanța de judecată a fost sesizată, au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 157: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (5)
(5) În cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit cu celălalt părinte, ori refuză sau se opune respectării măsurilor dispuse la alin. (4), serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București, la solicitarea oricăruia dintre părinți, vor dispune monitorizarea relațiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni, concomitent cu solicitarea adresată instanței de tutelă în vederea suplinirii acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 158: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6)
(6) Monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuiește în mod statornic, la vizitele efectuate la domiciliul copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta, precum și la înapoierea copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta. Totodată, monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste și în timpul găzduirii copilului de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, dacă instanța judecătorească a dispus monitorizarea printr-o sentință executorie. Dispozițiile tezei a II-a se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la alin. (1) lit. g). La finalul perioadei de monitorizare, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială au obligația de a întocmi un raport în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 159: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (6¹) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6¹)
(6^1) Cu ocazia monitorizării, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială realizează intervievarea părinților, a copilului, a persoanelor cu care copilul relaționează în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și g), precum și a altor persoane a căror intervievare se apreciază a fi utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 160: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (7)
(7) La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoana cu atribuții de asistență socială care a întocmit raportul prevăzut la alin. (6) poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, recomandă consilierea psihologică sau expertizarea, inclusiv expertiza medico-legală psihiatrică a părinților și/sau a copilului, precum și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea relației personale dintre copil și părintele la care nu locuiește sau, după caz, instituirea unor masuri de protecție a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 161: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (8)
(8) Raportul de monitorizare prevăzut la alin. (6) se înmânează fiecăruia dintre părinți și poate fi folosit ca probă în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 162: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 195
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 163: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 197 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 197
În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 164: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 199 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 199 alin. (1)
(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 165: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 199 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 199 alin. (2)
(2) După înregistrare, cererea și înscrisurile care o însoțesc, la care sunt atașate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanță, se predau președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 166: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (1)
(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 167: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (2)
(2) În cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 168: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (3)
(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 169: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4)
(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 170: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4¹)
(4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 171: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (5)
(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 172: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (6)
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 173: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (7)
(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 174: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (8)
(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 175: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (1)
(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 176: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (2)
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 177: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (5)
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 178: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (6)
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 179: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. d)
d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 180: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 181: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. e)
e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 182: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. l) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. l)
l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 183: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1)
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 184: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 185: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (4)
(4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 186: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 187: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (2)
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 188: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1)
(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 189: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 190: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (2)
(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 191: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 192: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 193: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (3)
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 194: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (4)
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 195: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (5)
(5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 196: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486
Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 197: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1)
(1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 198: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (2)
(2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 199: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (3)
(3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 200: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (4)
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 201: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (5)
(5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 202: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (6)
(6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 203: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 396 alin. (1)
(1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 204: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 396 alin. (2)
(2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 205: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 206: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 207: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 2
2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 208: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1) teza introductivă
(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 209: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1) lit. a)
a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 210: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (1)
(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 211: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (2)
(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 212: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (3)
(3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 213: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (4)
(4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 214: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (5)
(5) Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la executare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 215: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 10 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. b)
b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 216: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1), teza introductivă
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 217: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 1
1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 218: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 2
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 219: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 3
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 220: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 221: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 222: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 223: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 224: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (2)
(2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 225: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 226: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (1)
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 227: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)
(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 228: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (3)
(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 229: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4), teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4), teza introductivă
(4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 230: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 1
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 231: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 2
2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 232: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 233: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (2)
(2) În cazul în care legea oprește îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 234: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 235: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 236: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Primul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanță

Cererea corectă: primul program, nu modificarea unuia inexistent

Calendarul construit din viața copilului

Întâlnirea de zi este distinctă de găzduirea peste noapte

Pentru sugar: o acomodare concretă și verificabilă

Telefon, video, corespondență și informații despre copil

Dizabilitatea cere adaptări, nu presupuneri despre părinți

Dacă există pericol: limite și o alternativă sigură

Cine formulează cererea și la ce instanță

Ce scriu și ce anexez?

Depunerea, completările și costurile

Ce se întâmplă cu ascultarea copilului și cu rapoartele

Consilierea și monitorizarea au roluri diferite

Cererea provizorie: ce trebuie justificat și ce se urmărește

După hotărâre: executorialitate, apel și suspendare

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Primul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanță

Cui se adresează

01Cererea corectă: primul program, nu modificarea unuia inexistent

02Calendarul construit din viața copilului

03Întâlnirea de zi este distinctă de găzduirea peste noapte

04Pentru sugar: o acomodare concretă și verificabilă

05Telefon, video, corespondență și informații despre copil

06Dizabilitatea cere adaptări, nu presupuneri despre părinți

07Dacă există pericol: limite și o alternativă sigură

08Cine formulează cererea și la ce instanță

09Ce scriu și ce anexez?

10Depunerea, completările și costurile

11Ce se întâmplă cu ascultarea copilului și cu rapoartele

12Consilierea și monitorizarea au roluri diferite

13Cererea provizorie: ce trebuie justificat și ce se urmărește

14După hotărâre: executorialitate, apel și suspendare

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Cererea corectă: primul program, nu modificarea unuia inexistent

Calendarul construit din viața copilului

Întâlnirea de zi este distinctă de găzduirea peste noapte

Pentru sugar: o acomodare concretă și verificabilă

Telefon, video, corespondență și informații despre copil

Dizabilitatea cere adaptări, nu presupuneri despre părinți

Dacă există pericol: limite și o alternativă sigură

Cine formulează cererea și la ce instanță

Ce scriu și ce anexez?

Depunerea, completările și costurile

Ce se întâmplă cu ascultarea copilului și cu rapoartele

Consilierea și monitorizarea au roluri diferite

Cererea provizorie: ce trebuie justificat și ce se urmărește

După hotărâre: executorialitate, apel și suspendare

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri