⌕Meniu

Redarea drepturilor părintești după decădere și contactul cu copilul

Redarea exercițiului drepturilor părintești se cere instanței după o decădere, atunci când au încetat cauzele ei și părintele nu mai pune în pericol viața, sănătatea și dezvoltarea copilului. Până la soluționarea cererii se pot cere separat legături personale, dacă sunt în interesul copilului; aceasta nu înseamnă redarea provizorie a autorității. Ghidul arată cum identifici persoanele și reprezentantul copilului, instanța, probele, cererea, costurile și calea de atac potrivită fiecărei proceduri. [1] [67] [8] [9]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
41 de minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 33 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Răspunsul practic: două cereri cu obiecte diferite
  3. 03Ce măsură conține actul: decădere, autoritate exclusivă sau plasament?
  4. 04Ce trebuie dovedit pentru redare
  5. 05Identificarea părților: pornind de la drepturi, nu de la o listă tip
  6. 06Configurația 1: un părinte decăzut, celălalt exercită autoritatea
  7. 07Configurația 2: ambii părinți decăzuți și tutore numit
  8. 08Configurația 3: copilul este în plasament obișnuit
  9. 09Configurația 4: plasament în regim de urgență
  10. 10Configurația 5: acțiunea este pornită de procuror
  11. 11Configurația 6: lipsește o persoană necesară sau există conflict de reprezentare
  12. 12Datele protejate ale familiei de plasament nu sunt o anexă de obținut cu orice preț
  13. 13La ce instanță se depune cererea
  14. 14Cum se construiește cererea de redare
  15. 15Dosarul de probe: fiecare document legat de ceea ce trebuie demonstrat
  16. 16Depunerea și regularizarea: urmărirea fiecărei comunicări
  17. 17Când propun probele și ce fac dacă apar fapte noi?
  18. 18Audierea copilului: drept de participare, nu alegerea unui părinte „câștigător”
  19. 19Ancheta socială, raportul psihologului și expertiza nu sunt același lucru
  20. 20Cum se cere contactul obișnuit din art. 512 alin. (2)
  21. 21Ce fel de hotărâre se dă pentru incidentul obișnuit de contact și când se atacă
  22. 22Alternativa distinctă: ordonanța președințială
  23. 23Ordonanța: executare, durată și apelul de cinci zile
  24. 24Taxa de timbru, asistența părintelui și remunerația curatorului
  25. 25Hotărârea de fond: ce verific după soluție?
  26. 26Apelul asupra fondului și situațiile care nu urmează același regim
  27. 27Cum calculez și dovedesc respectarea unui termen?
  28. 28Ce arată și ce nu arată exemplul Curții de Apel Pitești
  29. 29Limitele de timp și situațiile internaționale
  30. 30Termene și repere
  31. 31Lista de pași
  32. 32Întrebări frecvente
  33. 33Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Cererea civilă internă obișnuită de redare a exercițiului drepturilor părintești și contactul până la soluționarea ei. [1] [67]

  • Identificarea persoanelor, titularilor și rolurilor procesuale, pregătirea și depunerea cererii, probele, audierea, costurile și căile de atac delimitate în ghid. [24] [28] [172] [177] [110] [218] [219] [78] [105] [146]

✕ NU ACOPERĂ

  • Determinarea competenței internaționale, a legii aplicabile ori recunoașterii și executării hotărârilor străine; regula internă din art. 114 nu este prezentată drept analiză completă a acestor trasee. [168]

  • Procedura completă de protecție specială, adopție, contestația penală și o procedură notarială distinctă; redarea civilă nu substituie procedurile cu alt obiect. [1] [54] [60] [8] [9]

  • Certificarea unei liste universale de părți, a poziției procesuale a copilului în orice cerere ori a legitimării oricărei instituții. [24] [25] [28] [7]

Răspunsul practic: două cereri cu obiecte diferite

Dacă ți s-a aplicat decăderea din exercițiul drepturilor părintești, cere redarea exercițiului în temeiul art. 512 alin. (1) din Codul civil. Nu este suficient să dorești reluarea relației sau să regreți trecutul: trebuie dovedite prin fapte și probe încetarea împrejurărilor inițiale și lipsa pericolului actual pentru copil. Instanța judecătorească este autoritatea competentă să hotărască asupra redării. [1] [8] [9] [194] Dacă dorești contact înainte de soluționarea redării, formulează distinct cererea de legături personale din art. 512 alin. (2), în cererea inițială ori în scris în dosarul în curs. Arată ce contact propui și de ce este sigur și folositor copilului acum. Cererea de redare nu este un program de vizită implicit, iar cererea de contact nu îți permite să iei decizii în locul actualului titular al autorității. [67] [92] [90] [82] [89] [1] Ordinea utilă este: identifică hotărârea care ți-a retras drepturile → stabilește ce s-a schimbat → identifică titularul actual și persoanele afectate → alege instanța și procedura → formulează capetele și probele → urmărește comunicările → verifică exact soluția și calea de atac. Nu alege mai întâi un termen de apel și abia apoi procedura: hotărârea de fond, încheierea de contact și ordonanța președințială au regimuri diferite. [1] [162] [163] [24] [167] [168] [172] [177] [78] [105] [146]

Ce măsură conține actul: decădere, autoritate exclusivă sau plasament?

Obține hotărârea de decădere, inclusiv motivarea și dispozitivul, și actele ulterioare privind copilul. Verifică părintele vizat, copilul sau copiii vizați, drepturile retrase și motivele concrete. Regula decăderii totale și posibilitatea limitării la anumite drepturi ori anumiți copii coexistă; nu deduce întinderea din denumirea generică a dosarului. [162] [163] [1] Autoritatea exercitată exclusiv de celălalt părinte nu este automat decădere. Art. 398 permite exercitarea numai de un părinte pentru motive întemeiate, cu păstrarea pentru celălalt a drepturilor prevăzute la alin. (2). Dacă titlul privește o asemenea măsură după divorț, schimbarea împrejurărilor conduce la analiza modificării măsurilor, nu la folosirea mecanică a art. 512. [157] [158] [159] Plasamentul nu este, prin el însuși, decădere. În unele configurații drepturile părinților se mențin; în altele sunt exercitate de alt titular. Plasamentul în regim de urgență suspendă de drept exercițiul potrivit regulii sale. Dacă există concomitent o decădere civilă, cele două probleme trebuie tratate separat: redarea exercițiului nu echivalează singură cu încetarea plasamentului și reintegrarea copilului. [42] [43] [44] [45] [46] [1] [51] [52] Pentru o interdicție cuprinsă într-o hotărâre penală, o procedură de adopție ori un act provenit din străinătate, nu utiliza acest traseu drept substitut al procedurii proprii. Pregătește toate actele, nu numai hotărârea civilă care îți este favorabilă. Distincția este esențială pentru a nu atribui art. 512 efecte asupra unor măsuri cu alt temei; ghidul de față tratează redarea civilă obișnuită și delimitarea ei de protecția specială. [1] [54] [82] [89]

Ce trebuie dovedit pentru redare

Art. 512 alin. (1) cere cumulativ ca împrejurările care au dus la decădere să fi încetat și ca părintele să nu mai pună în pericol viața, sănătatea și dezvoltarea copilului. Construiește explicația pornind de la fiecare motiv reținut în hotărârea anterioară, nu de la o afirmație generală precum „m-am schimbat”. Pentru fiecare motiv, indică schimbarea, data sau perioada ei, proba și legătura cu siguranța copilului. [1] [176] [177] [194] De exemplu, dacă hotărârea a reținut neglijarea gravă, sunt utile, după situație, dovezi privind îngrijirea efectivă pe care o poți asigura, locuirea, programul, sprijinul disponibil, școala și îngrijirile copilului. Dacă au fost relevante consumul de substanțe sau violența, sunt utile dovezi ale intervențiilor și conduitei actuale, nu doar promisiuni. Acestea sunt exemple de organizare a probelor, nu condiții legale noi, o listă obligatorie de certificate sau o garanție că o anumită adeverință va conduce la admitere. [160] [1] [72] [74] [75] [195] [211] Evaluează și situația copilului de acum: nevoile de sănătate și educație, stabilitatea, istoricul de abuz ori neglijare, riscurile viitoare, opinia sa și relațiile de atașament. O schimbare favorabilă în viața adultului trebuie explicată prin efectul asupra copilului. Nici venitul, nici locuința, nici un raport favorabil nu înlocuiesc singure această evaluare de ansamblu. [68] [69] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [216] [217] Solicită Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) asistența specializată pentru creșterea capacității de a te ocupa de copil, prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 272/2004. Participarea și rezultatele pot fi documentate în cerere, dar sprijinul administrativ nu redă el însuși drepturile: hotărârea aparține instanței. [2] [8] [9] [1]

Identificarea părților: pornind de la drepturi, nu de la o listă tip

Fă o fișă cu: părintele care solicită redarea; celălalt părinte și situația lui; copilul și capacitatea sa; persoana sau instituția care exercită în prezent drepturile; persoana care îl îngrijește efectiv; actele din care rezultă fiecare rol. Titularul autorității, persoana la care locuiește copilul, reprezentantul în proces și pârâtul în nume propriu pot să nu fie aceeași persoană. [24] [33] [34] [36] [35] [42] [43] [44] [45] [46] [12] [19] [20] În cerere, identifică persoanele material afectate și propune rolurile procesuale motivate prin raportul juridic concret. Pentru configurația în care celălalt părinte exercită autoritatea, explică de ce îl chemi în contradictoriu. Pentru tutore ori titularul plasamentului, precizează separat dacă este indicat ca reprezentant al copilului sau dacă susții și un rol personal, cu motivul lui. Nu transforma simpla îngrijire a copilului într-o dovadă suficientă a calității procesuale. [24] [36] [38] [42] [43] [44] [45] [46] [174] Ridică expres problema participării copilului și a oricărei alte persoane necesare. Cere instanței să pună în discuție și să determine cadrul procesual, iar atunci când se constată necesitatea unui terț, solicită introducerea lui. În contencios, art. 78 alin. (2) nu promite repararea automată a omisiunii: dacă nimeni nu cere introducerea, iar instanța apreciază că terțul este indispensabil, cererea este respinsă fără judecarea fondului. [24] [26] [28] [29] [30] Nu există aici o listă de pârâți valabilă fără excepție pentru orice cerere formulată de un părinte. Nici audierea copilului nu stabilește, singură, că acesta este parte. Metoda de mai sus pune problema concretă în fața instanței și o corelează cu regulile speciale, nu o ascunde în spatele unui formular. [24] [28] [110] [114] [12]

Configurația 1: un părinte decăzut, celălalt exercită autoritatea

Dacă decăderea te privește numai pe tine și nu există o măsură de protecție care să schimbe situația, art. 507 alin. (1), în forma dată prin Legea nr. 140/2022, atribuie exercițiul autorității celuilalt părinte. Cere redarea în nume propriu; simpla depunere a cererii nu îți restituie calitatea de reprezentant al copilului pentru drepturile retrase. [36] [1] [33] Indică celălalt părinte și hotărârea din care rezultă situația actuală. O chemare a lui în contradictoriu se motivează prin faptul că exercită în prezent autoritatea și este material afectat de soluție, nu prin existența unei liste universale de intimați. Dacă decăderea a fost parțială, explică exact drepturile la care se referă cererea, în loc să prezinți situația drept o lipsire totală de autoritate. [36] [24] [28] [163] [175] Dacă minorul este parte, reprezentarea sau asistarea se face potrivit capacității lui și prin titularul legal al drepturilor relevante. Pentru minorul cu capacitate restrânsă nu se folosește automat formula „reprezentat”, ca și cum nu ar avea deloc capacitate de exercițiu. Verifică în fiecare caz și eventualele excepții legale privind capacitatea. [33] [34] [11] [12] [15] [19] [20] Analizează conflictul de interese în mod concret. Faptul că celălalt părinte participă personal la proces nu dovedește singur nici existența, nici absența unui conflict cu copilul. Arată dacă poziția personală, faptele ori beneficiul urmărit sunt incompatibile cu apărarea interesului copilului și cere curatorul procesual atunci când există conflict. Acordul între adulți nu dispensează instanța de protejarea copilului. [16] [17] [18] [68] [70] [23]

Configurația 2: ambii părinți decăzuți și tutore numit

Dacă, după decădere, copilul este lipsit de îngrijirea ambilor părinți, art. 511 prevede instituirea tutelei. Verifică totuși actul existent: nu presupune o tutelă dacă în realitate copilul beneficiază de plasament. Atașează hotărârea de numire a tutorelui și orice act ulterior care îi schimbă atribuțiile. [35] [42] [44] [46] [174] Un părinte poate solicita redarea propriului exercițiu; dacă ambii o solicită, fiecare trebuie să explice și să dovedească încetarea cauzelor care îl privesc. Redarea unuia nu trebuie prezentată drept redarea automată a celuilalt. Identifică părintele care nu formulează cererea și tutorele, explică legătura lor cu raportul litigios și propune participarea necesară potrivit regulilor generale. [1] [24] [28] [176] [177] Pentru copilul lipsit de capacitate de exercițiu, tutorele asigură reprezentarea; art. 143 se referă la reprezentarea minorului până la împlinirea vârstei de 14 ani. Pentru minorul cu capacitate restrânsă se aplică asistarea sau încuviințarea cerută de lege, cu păstrarea excepțiilor de capacitate. Nu confunda încuviințarea actelor minorului de către tutore, prevăzută de art. 146 alin. (1), cu substituirea generală a minorului în toate actele de procedură. [38] [39] [12] [15] [20] Tutorele indicat drept reprezentant nu devine, numai prin aceasta, pârât în nume propriu. Dacă există conflict tutore–copil sau, în urgență, copilul nu are reprezentant, solicită analiza art. 58 din Codul de procedură civilă (CPC) de către instanța care judecă procesul. Curatorul pentru proces este distinct de curatorul special pentru un act ori o situație materială din art. 150 din Codul civil; aceeași denumire nu înseamnă competență și atribuții identice. [24] [16] [17] [18] [40] [41]

Configurația 3: copilul este în plasament obișnuit

Analizează măsura de plasament împreună cu art. 66 din Legea nr. 272/2004. Dacă plasamentul este dispus de comisia pentru protecția copilului, drepturile și obligațiile părintești se mențin. Dacă instanța a dispus plasamentul pentru situațiile art. 60 lit. b) sau e), ele se mențin dacă instanța nu hotărăște altfel, în funcție de interesul copilului. Nu înlocui verificarea dispozitivului cu presupunerea că orice copil aflat în plasament este reprezentat de director. [42] [43] [55] [58] Pentru situațiile art. 60 lit. a), c), d) și f), art. 66 alin. (3) atribuie exercițiul directorului DGASPC. Alin. (3¹) permite, în condițiile sale și la propunerea motivată a direcției, exercitarea de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului rezidențial care are copilul în plasament. Verifică dacă această excepție a fost efectiv stabilită; simpla găzduire nu o dovedește. [44] [45] [54] [56] [57] [59] Apoi separă obiectivele: pentru o decădere civilă existentă, analiza este cea din art. 512; pentru modificarea ori încetarea măsurii de protecție, art. 72 atribuie DGASPC obligația de sesizare când se schimbă împrejurările și recunoaște dreptul de sesizare părinților, altui reprezentant legal și copilului. Propunerea de încetare a protecției și reintegrare se însoțește de documentele privind participarea părinților la consilierea pentru dezvoltarea abilităților parentale. [1] [50] [51] [52] [53] În cauza de protecție specială, art. 134 alin. (1) cere citarea reprezentantului legal și a DGASPC și participarea obligatorie a procurorului. Această regulă nu se transferă oricărei cereri separate de redare. Dacă direcția are o poziție adversă, iar directorul ar reprezenta copilul, descrie conflictul posibil și cere rezolvarea lui, nu presupune că identitatea instituțională garantează interese concordante. [62] [16] [17] [24]

Configurația 4: plasament în regim de urgență

Pe durata plasamentului în regim de urgență, art. 68 alin. (5) suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești până la hotărârea instanței privind înlocuirea ori încetarea măsurii și exercitarea drepturilor. Regula distinge atribuțiile: cele privitoare la persoana copilului revin persoanei, familiei, asistentului maternal sau șefului serviciului rezidențial care l-a primit; cele privitoare la bunuri revin directorului DGASPC. Într-un litigiu despre persoana copilului nu atribui directorului automat toate drepturile pentru că administrează bunurile. [46] Dacă măsura a fost dispusă de directorul DGASPC, acesta trebuie să sesizeze instanța în cinci zile de la dispunere. În termenul indicat de art. 70 alin. (1), directorul poate revoca măsura dacă nu se mai mențin împrejurările care au justificat-o. Instanța analizează măsura și decide potrivit alin. (3): încetarea și, după caz, reintegrarea, înlocuirea cu tutela ori cu plasamentul, precum și exercitarea drepturilor. [47] [48] [49] Dacă plasamentul urgent a fost dispus prin ordonanță a instanței, art. 70 alin. (4) trimite la art. 100 alin. (4). DGASPC sesizează instanța în cinci zile de la executarea ordonanței, pentru înlocuirea cu plasamentul, decăderea și exercitarea drepturilor în obiectele prevăzute de text; instanța se pronunță și asupra prezentării părinților la consiliere. Data executării nu este înlocuită cu data pronunțării ori a dispunerii de către director. [65] [66] Aceste două termene de cinci zile sunt obligații de sesizare ale autorității, nu termenele de apel ale părintelui. Părintele nu redevine reprezentant prin simpla formulare a cererii. În cauza de protecție specială se aplică participanții prevăzuți de art. 134 alin. (1), iar conflictul de reprezentare se analizează separat. O decădere civilă concomitentă rămâne o problemă distinctă de suspendarea produsă de plasamentul urgent. [47] [66] [46] [62] [16] [1]

Configurația 5: acțiunea este pornită de procuror

Procurorul poate porni acțiunea civilă când este necesar pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale minorului, în condițiile art. 92 alin. (1) din CPC. Nu rezultă că orice instituție care lucrează cu copilul are, din acest singur motiv, legitimare pentru orice cerere de redare. Legitimarea unei instituții în afara unui interes personal trebuie să aibă temeiul cerut de art. 37. [4] [25] În acțiunea procurorului, art. 93 cere introducerea titularului dreptului protejat. Dacă acțiunea apără drepturile copilului, copilul trebuie introdus; nu este lăsat în afara procesului fiindcă „există procuror”. Dacă cererea procurorului privește un alt titular protejat de art. 92 alin. (1), acesta se identifică din obiectul efectiv, fără a presupune mereu același titular. Părintele vizat de redare și titularul actual al autorității se identifică în continuare prin raportul material. [7] [4] [24] [28] Participarea procurorului nu este reprezentare legală a copilului. Minorul parte rămâne reprezentat sau asistat potrivit capacității sale și titularului legal actual; în conflict ori lipsa urgentă a reprezentantului se analizează numirea curatorului din art. 58. Procurorul, avocatul părintelui și curatorul copilului îndeplinesc roluri diferite. [12] [19] [20] [16] [17] [18] [4] Art. 93 permite titularului să ceară continuarea judecății dacă procurorul își retrage cererea. Actele de dispoziție ale reprezentantului au limitele art. 81; renunțarea ori înțelegerea adultului nu trebuie confundate cu o soluție automat conformă intereselor minorului. Deosebește și pornirea acțiunii, participarea facultativă cu concluzii și participarea obligatorie acolo unde legea o cere expres. [7] [22] [23] [5] [6]

Configurația 6: lipsește o persoană necesară sau există conflict de reprezentare

Formulează o cerere concretă, nu doar fraza „instanța să stabilească părțile”. Identifică persoana, actul care îi conferă atribuții, drepturile afectate și rolul pe care îl propui. Cere punerea în discuție a participării și, când raportul litigios o impune, introducerea necesară. În contencios, dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea terțului indispensabil, art. 78 alin. (2) prevede respingerea cererii fără judecarea fondului. Regula introducerii din oficiu din alin. (1) are propriul domeniu și nu anulează această condiție. [24] [27] [28] Introducerea se dispune până la terminarea cercetării procesului în prima instanță; dacă necesitatea apare la deliberare, cauza se repune pe rol cu citarea părților. Persoana introdusă primește încheierea, cererea, întâmpinarea și înscrisurile, poate formula apărări în termenul indicat și poate cere readministrarea ori administrarea de probe. Nu trata introducerea ca simplă corectare administrativă a numelui din dosar. [29] [30] [31] [32] Pentru conflict, precizează interesul concret al reprezentantului și incompatibilitatea cu interesul copilului. Instanța procesului numește curatorul din avocații desemnați de barou în condițiile art. 58; regula se aplică în mod corespunzător și capacității restrânse. În lipsa urgentă a reprezentantului, cere numirea până la desemnarea celui legal. Art. 80 alin. (4) permite, în condițiile sale, reprezentarea judiciară necesară unui proces echitabil, cu limite și durată stabilite în încheiere. [16] [17] [18] [21] Actele făcute fără capacitatea procesuală cerută sunt supuse regulilor de confirmare și anulare din art. 57. Semnătura unui părinte decăzut în numele copilului nu este validată prin simplul fapt că părintele își solicită redarea. Deosebește această problemă de eventuala sa reprezentare personală prin avocat. [13] [14] [15] [1] [19]

Datele protejate ale familiei de plasament nu sunt o anexă de obținut cu orice preț

Art. 67¹ alin. (1) din Legea nr. 272/2004 interzice comisiei pentru protecția copilului sau instanței care dispune plasamentul să comunice părinților biologici documentele și informațiile persoanei ori familiei de plasament despre adresă, venituri, bunuri, stare medicală sau psihologică. Alin. (2) cere confidențialitate și respectarea regulilor de protecție a datelor în cauzele de stabilire a protecției speciale. Regula privește actorii, datele și procedura prevăzute de normă; nu este o interdicție textuală universală, aplicabilă oricărei persoane în orice dosar. [63] [64] Pentru identificarea participanților, arată numărul și emitentul actului de plasament, rolul cunoscut și informațiile pe care le deții legitim. Solicită instanței să obțină informațiile necesare și să realizeze citarea prin mecanismele legale, fără a condiționa acțiunea de divulgarea către tine a datelor protejate. Art. 200 alin. (4¹) nu permite impunerea unor completări cu informații de care nu dispui personal și pentru care este necesară intervenția instanței; art. 255 alin. (4) susține solicitarea informațiilor către autorități. [63] [64] [183] [212] Explică concret ce lipsește și cine deține informația. Nu completa cu o adresă presupusă și nu ascunde existența măsurii sau a titularului doar pentru că nu ai toate datele. Cererea poate distinge identificarea juridică a rolului de comunicarea datelor personale către părinte. [173] [174] [183] [63] [24]

La ce instanță se depune cererea

Pentru cererea civilă obișnuită de redare, competența se construiește din art. 107 din Codul civil și art. 94 pct. 1 lit. a) din CPC: judecătoria, ca instanță de tutelă, dacă o normă specială aplicabilă nu prevede altfel. Atribuțiile sunt exercitate de instanțele, secțiile ori completele specializate pentru minori și familie potrivit art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011. Nu căuta o instituție administrativă numită „instanța de tutelă”. [165] [170] [171] [167] [169] Teritorial, art. 114 alin. (1) indică, în lipsa unei reguli speciale, instanța în circumscripția căreia persoana ocrotită are domiciliul sau reședința. Pentru copil, explică legătura concretă cu locul invocat și actele pe care te întemeiezi. Domiciliul părintelui reclamant sau sediul DGASPC nu înlocuiesc automat această regulă. [168] [173] [176] Protecția specială are alt traseu. Cauzele de stabilire a măsurilor prevăzute de art. 133 din Legea nr. 272/2004 aparțin tribunalului de la domiciliul copilului, cu regula subsidiară a locului unde a fost găsit copilul dacă domiciliul nu este cunoscut. Nu deduce că orice redare se depune la tribunal fiindcă există o hotărâre mai veche de plasament ori o speță judecată acolo. Într-un dosar cu mai multe obiecte, califică fiecare cerere și cere discutarea competenței, fără a presupune o regulă universală de reunire. [60] [61] [167] [168] [88] Instanța de tutelă soluționează de îndată cererile de ocrotire potrivit art. 107 alin. (2). Aceasta nu înseamnă că toate regulile speciale din art. 508 alin. (2), inclusiv participarea procurorului la decădere, sunt transferate automat redării. Urgența și eventuala participare obligatorie se stabilesc prin textele aplicabile obiectelor efective. [166] [161] [6] [62]

Cum se construiește cererea de redare

Folosește titlul „Cerere de redare a exercițiului drepturilor părintești” și identifică instanța. Trece datele părților cunoscute potrivit legii, datele reprezentantului și dovada calității sale, obiectul, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare capăt și semnătura. Pentru un părinte care locuiește în străinătate, art. 194 lit. a) cere și domiciliul ales în România pentru comunicări; aceasta nu rezolvă, singură, competența internațională. [92] [172] [173] [174] [175] [176] [177] [178] O structură funcțională, de adaptat faptelor, este:

  1. Ce cer: redarea exercițiului drepturilor retrase prin hotărârea identificată, pentru copilul ori copiii și întinderea precizate. Dacă cererea vine de la ambii părinți, delimitează solicitarea fiecăruia. [1] [162] [163] [175]
  2. Care este situația actuală: titularul autorității, reprezentarea copilului, tutela ori plasamentul, persoanele material afectate și rolurile procesuale propuse. Atașează actele relevante și cere discutarea participării necesare. [24] [28] [174] [36] [35] [42] [44] [46]
  3. De ce se justifică redarea: pentru fiecare împrejurare din hotărârea de decădere, schimbarea intervenită și modul în care riscul a încetat; leagă afirmația de proba propusă. [1] [176] [177] [194]
  4. Ce contact cer până la soluționare: capăt distinct, cu program, loc, eventuală supraveghere, modalitate de comunicare și explicația interesului copilului; nu cere sub această etichetă exercitarea provizorie a autorității. [67] [82] [89] [92]
  5. Ce măsuri procedurale solicit: informații de la autorități, probe, audierea copilului potrivit regulilor aplicabile și curator în conflict, dacă este cazul. [212] [196] [110] [121] [16]
  6. Costuri și anexe: invocarea scutirii corespunzătoare redării, solicitarea asistenței juridice în condițiile legii, inventarul documentelor depuse și semnătura. [218] [219] [3] [177] [178] O formulare orientativă pentru problema participanților este: „Din hotărârea [identificare] rezultă că [persoana/instituția] exercită în prezent [drepturile]. Solicit participarea sa în calitatea de [rol propus], pentru că [legătura cu raportul litigios]. Solicit punerea în discuție a participării copilului și a introducerii persoanelor necesare, precum și stabilirea reprezentării ori asistării sale; conflictul invocat constă în [fapte].” Nu completa rubricile cu roluri neverificate și nu folosi această formulare ca înlocuitor al unei cereri efective de introducere când necesitatea terțului este pusă în discuție. [24] [28] [29] [12] [16]

Dosarul de probe: fiecare document legat de ceea ce trebuie demonstrat

Pregătește, în primul rând, hotărârea de decădere și actele ulterioare de tutelă, plasament ori exercitare a autorității. Ele servesc identificării obiectului și titularilor actuali. Documentele de identitate și de filiație sunt utile identificării persoanelor; explică lipsurile pe care numai instanța le poate suplini, în loc să omiți complet persoana ori măsura. [1] [162] [163] [173] [174] [183] Organizează apoi probele pe motive, nu doar pe tipuri de acte. Pentru fiecare schimbare descrisă, indică înscrisul, martorul, evaluarea sau alt mijloc legal care o susține și ce anume dovedește. La martori, arată identitatea și adresa cerute de art. 194 lit. e), precum și faptele cunoscute direct pe care dorești să le relateze. Pentru o probă de specialitate, propune întrebări legate de riscul actual și nevoile copilului, nu o solicitare vagă ca expertul „să decidă dacă merit drepturile”. Instanța, nu expertul, soluționează cererea. [177] [194] [195] [211] [214] [129] [1] Exemple utile de legături sunt: conduita anterioară problematică → intervențiile și conduita ulterioară documentată; neglijarea → planul concret de îngrijire și sprijinul real; situația instabilă → împrejurările actuale de locuire și disponibilitate; contactul temporar → propunerea graduală și garanțiile de siguranță. Sunt recomandări de pregătire, nu probe obligatorii în orice cauză și nici o formulă de punctaj. [1] [72] [74] [75] [67] [195] [211] Cere prin instanță documentele relevante aflate la autorități, indicând deținătorul și relevanța lor. Raportul ori evaluarea favorabilă se confruntă cu celelalte probe; judecătorul le apreciază individual și în ansamblu. Nu presupune că lipsa opoziției celuilalt adult dovedește automat încetarea riscului sau că acordul lui înlocuiește hotărârea. [212] [216] [217] [1] [8] [9]

Depunerea și regularizarea: urmărirea fiecărei comunicări

Depune cererea semnată la instanța aleasă, cu anexele invocate, păstrând o copie completă și dovada predării ori transmiterii. Pentru actele trimise prin scrisoare recomandată, curier, fax sau e-mail, art. 183 reglementează depunerea în termen și dovezile ei. Verifică datele oficiale de contact ale instanței și păstrează dovada recepției, nu numai mesajul din dosarul „Trimise”. [92] [177] [178] [247] [249] La început, completul verifică cererea și competența. Dacă sunt lipsuri, comunicarea de regularizare indică ce trebuie completat sau modificat, în termen de cel mult zece zile de la primire, sub sancțiunea anulării în condițiile art. 200. Răspunde punct cu punct și explică, cu temei, informațiile pe care nu le ai personal și care necesită intervenția instanței. Nu presupune că invocarea acestui impediment înlătură toate celelalte lipsuri. [179] [180] [181] [182] [183] Dacă se dispune anularea în regularizare, calea este cererea de reexaminare, nu apelul obișnuit: cincisprezece zile de la comunicarea încheierii. Motivează de ce anularea a fost eronată ori dovedește că neregularitățile fuseseră înlăturate în termenul acordat. Reexaminarea este soluționată de alt complet, cu citarea reclamantului, prin încheiere definitivă; admiterea retrimite cauza completului inițial. Nu considera reexaminarea un nou termen automat pentru completări făcute tardiv. [184] [185] [186] [187] După regularizare, în procedura obișnuită pârâtului i se comunică cererea pentru întâmpinare, de regulă în douăzeci și cinci de zile. Reclamantul poate răspunde întâmpinării în zece zile de la comunicarea ei. În procesele urgente judecătorul poate reduce termenele, iar pentru domiciliul pârâtului în străinătate există regula termenului rezonabil mai îndelungat. Urmează actul concret primit și nu aplica aceste durate procedurii de ordonanță, care are reguli proprii. [188] [189] [192] [193] [142] [144]

Când propun probele și ce fac dacă apar fapte noi?

Regula este propunerea probelor de către reclamant prin cererea de chemare în judecată și de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, dacă legea nu dispune altfel. Nu rezerva intenționat probele esențiale pentru o ședință viitoare, bazându-te pe faptul că instanța poate ordona probe din oficiu. [196] [203] [204] Art. 254 alin. (2) permite excepții determinate: necesitatea rezultă din modificarea cererii; nevoia reiese din cercetare și nu putea fi prevăzută; există motive temeinic justificate pentru nepropunerea la timp; administrarea nu amână judecata; ori există acordul expres al tuturor părților. Indică exact excepția, faptele și proba ei. O împrejurare apărută ulterior poate necesita această explicație, nu doar depunerea unui teanc nou de acte. [205] [206] [207] [208] [209] [210] Dacă se amână cauza pentru o probă astfel încuviințată, urmărește obligațiile speciale: lista martorilor în cinci zile de la încuviințare; copiile certificate ale înscrisurilor cu cel puțin cinci zile înainte de termen; interogatoriul care trebuie comunicat în cinci zile de la încuviințare; dovada cheltuielilor expertizei în cinci zile de la numirea expertului ori în termenul stabilit potrivit legii. Sunt obligații pentru situația specifică a art. 254 alin. (4), nu termene universale pentru orice probă. [198] [199] [200] [201] [202] Instanța verifică admisibilitatea și utilitatea, stabilește faptele de dovedit și obligațiile de administrare, poate limita martorii și apreciază ansamblul probelor. Partea adversă are dreptul la proba contrară asupra aspectului pentru care a fost admisă proba tardivă. Formulează obiecțiile punctual și păstrează încheierile care arată ce a fost încuviințat. [211] [213] [214] [215] [197] [216] [217]

Audierea copilului: drept de participare, nu alegerea unui părinte „câștigător”

Copilul care a împlinit zece ani trebuie ascultat în procedurile care îl privesc; și copilul mai mic poate fi ascultat dacă autoritatea apreciază că este necesar. Orice copil poate cere să fie ascultat, iar refuzul trebuie motivat. Opinia se ia în considerare potrivit vârstei și maturității, nu ca un vot care decide singur redarea. [110] [112] [113] [115] [116] [118] [119] Dreptul de a fi ascultat include informarea adaptată vârstei, exprimarea opiniei și înțelegerea consecințelor opiniei ori ale deciziei. Practic, este util să îi explici copilului că poate vorbi despre experiența și nevoile lui, fără să îi ceri să susțină strategia adultului. Nu transforma audierea într-o declarație pregătită pentru a obține redarea. [111] [117] [115] [73] În cauzele privind măsuri pentru copilul minor altele decât protecția specială din art. 133, art. 140³ alin. (1) din Legea nr. 272/2004 impune participarea unui psiholog din cadrul DGASPC la ascultare. Raportul psihologului se depune la dosar; ascultarea are loc după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării, iar opinia are valoarea unei prezumții relative. Regimul nu trebuie aplicat prin simplă copiere cauzelor excluse de text. [121] [122] [124] Potrivit art. 226 din CPC, ascultarea minorului se face în camera de consiliu, iar instanța hotărăște, în funcție de împrejurări, dacă părinții, tutorele ori alte persoane asistă. Audierea nu înlocuiește reprezentarea sau asistarea copilului când este parte; regulile de capacitate și de conflict rămân aplicabile. [127] [128] [114] [120] [12] [16] [110]

Ancheta socială, raportul psihologului și expertiza nu sunt același lucru

În decădere, art. 508 alin. (2) prevede textual raportul de anchetă psihosocială. Nu transforma acea dispoziție într-o explicație suficientă pentru orice formalitate a redării. În cererea de redare arată informațiile sociale și evaluările necesare demonstrării schimbării, solicită probele și documentele relevante și respectă regulile proprii de audiere și expertiză. [161] [1] [177] [195] [212] [121] [122] Raportul de constatare al psihologului care participă la audiere nu este, prin denumire, o expertiză medico-legală psihiatrică. Art. 140³ alin. (3) distinge situațiile în care este necesară identificarea unei afecțiuni psihiatrice, constatarea psihică a abuzului ori a legăturii de cauzalitate și se dispune acea expertiză. Art. 140⁴ prevede posibilitatea expertizei în domeniul său și termenul maxim de finalizare și depunere de patruzeci și cinci de zile. Acesta este un termen al expertizei, nu termenul în care părintele trebuie să facă apel sau o promisiune că întregul dosar se termină atunci. [122] [123] [125] [126] Pentru expertiză, instanța stabilește necesitatea opiniei de specialitate și poate solicita un laborator ori institut; în condițiile legii pot participa și experți aleși de părți și încuviințați ca sfătuitori. Dacă soliciți o nouă expertiză, motivează cererea la primul termen după depunerea raportului, iar dacă au fost obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar, potrivit art. 338 alin. (2). Nu confunda nemulțumirea de concluzie cu un motiv suficient. [129] [130] [131] [132] [133] [134] [135]

Cum se cere contactul obișnuit din art. 512 alin. (2)

Formulează un capăt distinct în cererea de redare sau o cerere scrisă în dosarul deja pendinte: „Solicit, până la soluționarea cererii de redare, încuviințarea legăturilor personale cu copilul, în următoarele modalități: [program, loc, durată, condiții], pentru motivele [legate de interesul copilului]”. Indică instanța, dosarul dacă există, părțile, obiectul, motivele și semnătura. Este o formulare orientativă, nu un formular legal obligatoriu și nici excluderea altor forme permise de lege. [67] [92] [90] Propune un program realizabil: frecvență și durată, locul întâlnirii, modalitatea de preluare și revenire, persoana care ar putea supraveghea dacă este necesar, contact la distanță dacă este potrivit și eventual etape graduale. Explică pentru fiecare măsură cum protejează copilul, cum se raportează la istoricul lui și la motivele decăderii. Aceste elemente sunt recomandări de individualizare; instanța poate îngădui contactul numai dacă este în interesul superior al copilului, nu pentru că adultul a propus un program detaliat. [67] [72] [73] [74] [75] [76] [177] Propune probe și cere discutarea cererii în contradictoriu. Procedura obișnuită nu este automat fără citare: aplicarea dreptului comun păstrează comunicarea motivelor și a probelor, posibilitatea de apărare și dezbaterea chestiunilor relevante. Identifică cine exercită în prezent atribuțiile față de copil și cine trebuie să răspundă propunerii, cu analiza conflictului dacă minorul este parte. [80] [81] [83] [84] [85] [86] [87] [24] [16] Nu cere sub acest capăt să reprezinți copilul la toate instituțiile sau să îi administrezi bunurile. Contactul și redarea sunt obiecte distincte. Cere ca soluția să precizeze întinderea și durata concretă; textul spune „până la soluționarea cererii”, fără cuvântul „definitivă”. Nu presupune automat că un contact acordat astfel continuă în aceeași formă pe toată durata apelului. [67] [1] [33] [82] [89]

Ce fel de hotărâre se dă pentru incidentul obișnuit de contact și când se atacă

Pentru cererea obișnuită din art. 512 alin. (2), soluționată înaintea fondului redării, fără ca instanța să se dezînvestească de cererea principală, clasificarea rezultă din aplicarea coroborată a normelor generale: cererea este incidentală în procesul în curs; art. 424 alin. (1) și (5) separă sentința de încheiere; art. 235 include în încheierile interlocutorii soluțiile asupra incidentelor și altor chestiuni litigioase înainte de soluționarea totală. În acest cadru, soluția privind contactul este o încheiere interlocutorie. Aceasta este o concluzie dedusă din textele procedurale, nu o dezlegare obligatorie dedicată art. 512 alin. (2). [91] [101] [103] [99] [80] [81] [67] Încheierea consemnează cererile, susținerile, soluția și motivele de fapt și de drept; regulile de deliberare se aplică în mod corespunzător. Păstrează cererea, probele și încheierea pentru a putea formula critici precise. Caracterul interlocutoriu nu trebuie transformat într-o interdicție universală de ajustare a oricărei măsuri temporare când împrejurările se schimbă; trebuie analizate cererea concretă, împrejurările noi și temeiul măsurii. [93] [94] [95] [96] [97] [99] [67] În lipsa unei derogări aplicabile, încheierea premergătoare se atacă odată cu fondul, potrivit art. 466 alin. (4). Pentru această configurație nu începe un apel autonom de cinci, zece ori treizeci de zile doar fiindcă încheierea a fost comunicată separat. Include criticile privind încheierea în apelul împotriva hotărârii de fond și aplică termenul acelui apel și momentul de la care acesta curge. [79] [104] [105] [106] [107] [108] Regula de mai sus nu califică automat orice act care conține cuvântul „contact”. Dacă soluția este dată pe o cerere separată de ordonanță președințială, prin hotărârea de fond ori într-o procedură specială, alege regimul acelui act. Nici hotărârea ilustrativă a Curții de Apel Pitești privind obiectul cererii nu soluționează apelul unei asemenea încheieri și nu este temeiul acestei concluzii. [146] [101] [79] [77]

Alternativa distinctă: ordonanța președințială

Dacă alegi o cerere separată de ordonanță președințială, trebuie analizate condițiile art. 997 din CPC: aparența dreptului, caracterul grabnic în ipotezele prevăzute, măsura provizorie și neprejudecarea fondului. Cererea poate exista și când procesul asupra fondului este în curs, dar simpla existență a dosarului de redare nu dovedește urgența. Explică concret prejudiciul întârzierii și de ce măsura cerută nu rezolvă definitiv litigiul. [136] [137] [139] [140] Nu cere prin ordonanță redarea definitivă sau o „restaurare provizorie” a tuturor drepturilor, folosind contactul ca etichetă. O măsură privind relația personală trebuie să rămână temporară și compatibilă cu siguranța și interesele copilului; nu poate avea efecte care fac imposibilă restabilirea situației de fapt. Cererea se introduce la instanța competentă să judece în primă instanță fondul dreptului. [140] [67] [68] [141] Indică separat dosarul de fond, dacă există, probele rapide, durata solicitată și motivele urgenței. Regula este citarea urgentă și comunicarea cererii și actelor; întâmpinarea nu este obligatorie. Ordonanța poate fi dată și fără citare, iar în urgență deosebită chiar în aceeași zi, dar aceasta este o posibilitate legală a instanței, nu un drept al solicitantului la admitere în ziua depunerii. [142] [143] [92] [136] Judecata se face de urgență și cu precădere, fără probe care necesită timp îndelungat. Pentru ordonanța privind măsuri referitoare la copil, în afara art. 133 din Legea nr. 272/2004, art. 140² prevede maximum treizeci de zile de la introducerea cererii pentru soluționare. Aceste treizeci de zile nu sunt termenul de apel și nu se transferă procesului obișnuit de redare. [144] [155] [156]

Ordonanța: executare, durată și apelul de cinci zile

Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă nu stabilește o durată și împrejurările nu s-au schimbat, măsurile produc efecte până la soluționarea litigiului de fond, în condițiile art. 997 alin. (2). Verifică dispozitivul concret; nu înlocui durata lui cu o promisiune generală și nu confunda această regulă cu formularea distinctă a art. 512 alin. (2). La cerere, instanța poate dispune executarea fără somație ori fără trecerea unui termen. [137] [138] [67] În lipsa unei reguli speciale contrare, ordonanța este supusă numai apelului, în cinci zile de la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților sau de la comunicare dacă s-a dat fără citare. Criteriul este modul în care s-a judecat, nu prezența ta efectivă. Nu aștepta comunicarea când hotărârea a fost dată cu citare. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. [146] [109] Apelul nu trebuie confundat cu suspendarea executării: instanța de apel poate suspenda până la judecarea apelului, dar numai cu plata cauțiunii stabilite de ea. Apelul se judecă urgent și cu citarea părților; pronunțarea și motivarea au regulile speciale indicate de art. 999 alin. (4) și art. 1000 alin. (3). Contestația la executare este distinctă. Excepția art. 1000 alin. (4), pentru prima instanță curte de apel, nu este transformată în regula cererii obișnuite adresate judecătoriei. [147] [148] [145] [150] [149] [167] O ordonanță nu tranșează fondul. În raport cu o altă ordonanță, autoritatea de lucru judecat operează numai dacă împrejurările care au justificat-o nu s-au schimbat; hotărârea de fond are efectul prevăzut de art. 1002 alin. (3) asupra unei ordonanțe ulterioare. Dacă dorești transformarea cererii într-una de drept comun, art. 1001 o permite, la solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cu informarea și citarea expresă a pârâtului. [152] [153] [154] [151]

Taxa de timbru, asistența părintelui și remunerația curatorului

Cererea de redare, ca măsură de ocrotire a minorului, intră în scutirea art. 29 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 80/2013, care privește și căile de atac în domeniul său. Invocă temeiul în cerere. Nu aplica mecanic acestei redări tariful de 20 lei prevăzut pentru cererile independente de exercitare a autorității ori de legături personale din art. 15 lit. d). Mai întâi califică obiectul real. [218] [219] [262] [274] [1] Pentru mai multe capete cu finalități diferite, art. 34 cere analiza taxei fiecăruia după natura sa. O cerere separată de contact sau o ordonanță nu primește automat scutirea doar fiindcă este anexată argumentativ unei probleme privind copilul; art. 140 din Legea nr. 272/2004 exclude din propria scutire cauzele art. 140¹ și 140², fără ca aceasta să înlăture o altă scutire efectiv aplicabilă. Verifică temeiul fiecărui capăt. Dacă se adaugă întreținerea, ține cont explicit atât de formularea art. 15 lit. d), cât și de scutirea pentru obligațiile de întreținere din art. 29 alin. (1) lit. c); nu deduce o taxă universală ignorând unul dintre texte. [221] [222] [223] [220] [263] [274] [275] Dacă instanța stabilește o taxă pe care o consideri greșită, reclamantul poate formula reexaminare la aceeași instanță în trei zile de la comunicarea taxei. Cererea de reexaminare este scutită și se soluționează de alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă. Admiterea totală ori parțială atrage restituirea corespunzătoare. Această cale nu este apelul de fond și nici reexaminarea anulării cererii. [224] [225] [226] [184] [185] Părinții care solicită redarea beneficiază de asistență juridică gratuită în condițiile legii, potrivit art. 42 alin. (2) din Legea nr. 272/2004. Cere expres acordarea asistenței în dosar și îndrumarea privind documentele necesare; nu presupune că orice avocat ales sau orice cheltuială este astfel plătită. Asistența părintelui nu înlocuiește curatorul necesar copilului în conflict. [3] [16] [18] Remunerația curatorului procesual este stabilită prin încheiere, cu modalitatea de plată. Regula avansării de către persoana ocrotită și posibilitatea avansării de cealaltă parte sunt în art. 48 din OUG nr. 80/2013; sumele intră în cheltuielile procesului potrivit textului. Art. 49 distinge avansarea excepțională din bugetul statului, recuperarea și situația în care sumele rămân în sarcina statului. Scutirea de timbru nu este o promisiune de curator gratuit în orice dosar; nici calitatea de curator nu dovedește o cale separată universală de apel în nume propriu împotriva onorariului. [271] [264] [265] [266] [267] [268] [269] [270] [218] [219]

Hotărârea de fond: ce verific după soluție?

Verifică dispozitivul împreună cu obiectul cererii: cui i se redă exercițiul, pentru care copil și ce drepturi, precum și soluția privind contactul temporar. Nu trata un contact acordat ca admitere a redării și nu extinde redarea unui părinte la celălalt. Întinderea decăderii anterioare și cererile formulate trebuie comparate cu soluția efectivă. [1] [67] [162] [163] [82] [89] Dacă există plasament, verifică separat actele care îl mențin, îl modifică ori îl încheie și titularii drepturilor pe durata măsurii. O hotărâre favorabilă asupra redării nu trebuie înțeleasă ca desființare implicită a oricărei măsuri de protecție. Solicită clarificarea demersului necesar reintegrării pe ruta corespunzătoare, folosind dreptul de sesizare din art. 72 și actele existente. [42] [43] [44] [46] [49] [51] [52] [53] [1] Obligația de întreținere nu dispare prin decădere. Nu condiționa plata ei de câștigarea procesului ori de acordarea contactului. Acțiunile și măsurile având ca obiect întreținerea se analizează distinct de redarea exercițiului. [164] [1] [67] Pentru efectele în cursul apelului, verifică norma aplicabilă și dispozitivul. Regula generală din art. 468 alin. (5) privind suspendarea executării are excepții legale; ordonanța este executorie și are propriul mecanism de suspendare. Nu deduce de aici că orice măsură privind copilul este automat suspendată ori că un contact din art. 512 alin. (2) se prelungește automat până la hotărârea definitivă. [227] [137] [147] [67]

Apelul asupra fondului și situațiile care nu urmează același regim

Pentru hotărârea de primă instanță asupra fondului cererii contencioase obișnuite, regula este apelul, în treizeci de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Depune apelul și, când este cazul, motivele la instanța care a pronunțat hotărârea atacată. Ca pregătire practică, identifică soluțiile contestate, eroarea de fapt ori de drept, probele și schimbarea solicitată, inclusiv criticile încheierii premergătoare relevante. [104] [105] [109] [78] [92] Ține cont de toate momentele de început prevăzute de art. 468: comunicarea produce efect chiar când se face împreună cu încheierea de încuviințare a executării; dacă o parte declară apel înainte de comunicare, hotărârea se consideră comunicată la data depunerii apelului; pentru procuror termenul curge de la pronunțare, cu excepția participării sale la judecată, când curge de la comunicare. Un calcul făcut numai după data afișată pentru pronunțare poate fi greșit. [106] [107] [108] [105] Pentru hotărârea de apel asupra fondului cererii obișnuite de ocrotire încadrate în art. 94 pct. 1 lit. a), art. 483 alin. (2) exclude recursul. Este o concluzie limitată la această încadrare și această hotărâre, nu o regulă că niciun act dintr-un dosar de familie nu poate avea recurs ori că toate incidentele, renunțările sau procedurile speciale sunt identice. [167] [234] [235] Dacă actul este într-adevăr o încheiere într-o procedură necontencioasă, analiza pornește de la art. 527: nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic altei persoane. Art. 531 tratează apariția caracterului contencios. Nu califica o redare litigioasă drept necontencioasă doar pentru a evita identificarea părților. Pentru încheierea necontencioasă care intră în art. 534, calea este numai apelul, cu excepția indicată de text; termenul general se completează potrivit art. 536, dar începutul curgerii diferă: pronunțare pentru cei prezenți la ultima ședință, comunicare pentru cei absenți. Pentru persoana interesată nechemată, se păstrează regula cunoașterii și limita de un an de la pronunțare. [272] [273] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [105] Nu aplica în redarea obișnuită termenul special folosit într-o procedură de protecție specială. Mai întâi identifică obiectul și norma procedurii, iar pentru încheierea obișnuită de contact aplică analiza legată de fond, nu apelul de cinci zile al ordonanței. [60] [62] [78] [146] [80] [81]

Cum calculez și dovedesc respectarea unui termen?

Notează mai întâi al cui termen este, actul de îndeplinit, procedura, durata și evenimentul de la care curge. Comunicarea hotărârii de fond, pronunțarea ordonanței cu citare, primirea regularizării și executarea ordonanței de plasament nu sunt date interschimbabile. Păstrează comunicarea, încheierea și dovezile tehnice înainte de a face calculul. [237] [238] [250] [105] [146] [181] [66] Pentru termenele procedurale pe zile, dacă nu există o regulă derogatorie, nu se numără nici ziua de început, nici ziua împlinirii: sunt zile libere în sens procesual. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. „Zile libere” nu înseamnă că numeri numai zilele lucrătoare din interior. Termenele pe săptămâni, luni sau ani au regula zilei corespunzătoare, iar cele pe ore regula proprie. [240] [241] [242] [243] [244] De regulă, termenul se împlinește la ora douăzeci și patru a ultimei zile, cu regula specială a închiderii activității pentru depunerea la instanță și cu art. 183. Pentru poștă și curier păstrează recipisa ori atestarea; pentru fax și e-mail contează dovada datei și orei primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu exclusiv ora de expediere a expeditorului. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) include transmiterea prin fax ori e-mail în ultima zi, după închiderea activității instanței, în condițiile normelor interpretate. [245] [246] [247] [249] [261] Verifică și comunicările echivalente, situația lipsei reprezentantului ori asistentului și cauzele de întrerupere aplicabile. Art. 184 alin. (3) protejează persoana fără capacitate deplină cât timp nu este desemnată persoana care să o reprezinte sau asiste; nu este o prelungire generală pentru oricare părinte. [251] [252] [253] [254] [255] Depășirea termenului poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate, efectuarea actului și cererea de repunere în termenul legal de la încetarea împiedicării: cel mult cincisprezece zile, iar pentru căile de atac durata este aceea a căii de atac. Instanța competentă să soluționeze actul neexercitat decide cererea; simpla invocare a unei dificultăți nu repune automat partea în termen. [256] [258] [259] [260]

Ce arată și ce nu arată exemplul Curții de Apel Pitești

În decizia civilă nr. 338 din 7 februarie 2018, publicată în culegerea oficială a Curții de Apel Pitești, un părinte a cerut redarea în contradictoriu cu DGASPC Vâlcea, iar apelul a fost respins. Speța este doar un exemplu, limitat la pasajele indicate; din ghid nu rezultă dacă decizia este definitivă. Faptul că acea cauză a avut DGASPC ca intimată nu stabilește o listă universală de părți pentru toate cererile de redare. [10] [236] [24] Pasajul relevant pentru contact arată că instanța fusese învestită cu redarea, nu cu o cerere autonomă privind legăturile personale; analiza contactului în acel dosar putea avea loc din perspectiva art. 512 alin. (2), până la soluționarea redării. Lecția practică este să delimitezi expres obiectul cerut și durata, nu să presupui că procesul de redare conține orice cerere de vizită posibilă. [77] [67] [82] [89] Speța nu soluționează calea de atac a unei încheieri prin care s-ar fi admis ori respins incidentul obișnuit de contact. Regula încheierii interlocutorii atacate odată cu fondul este analiza normelor generale explicată anterior, nu o afirmație atribuită acestei decizii. Cazul nu certifică nici competența actuală a tribunalului pentru orice redare și nu înlocuiește examinarea hotărârilor aplicabile din dosarul tău. [77] [98] [100] [102] [78] [167] [168]

Limitele de timp și situațiile internaționale

Ghidul privește procedura civilă internă obișnuită de redare și contactul cerut în legătură cu ea, cu delimitările arătate pentru protecția specială. Pentru aplicarea concretă, așază cronologic hotărârea de decădere, actele ulterioare, schimbările invocate, introducerea cererii și comunicările. Textul inițial al Codului civil și modificările relevante se citesc împreună; de pildă, titularul din art. 507 este identificat folosind formularea dată prin Legea nr. 140/2022, nu vechea terminologie a interdicției. [1] [162] [163] [36] [37] [105] [181] Data de referință a ghidului este 20 octombrie 2026. Pentru fiecare text contează forma în vigoare la data relevantă pentru situația ta. Concluzia privind hotărârea de apel asupra fondului cererii obișnuite are în vedere art. 483 din CPC în forma modificată, indicată în sursele ghidului, și se limitează la această situație. [234] [235] [167] Dacă minorul locuiește în alt stat, există o hotărâre străină, o mutare internațională, o problemă de recunoaștere ori executare transfrontalieră, acest ghid nu stabilește competența internațională sau legea aplicabilă. Pregătește separat informațiile despre statele implicate, locuirea efectivă, datele mutărilor și hotărârile. Regula internă a domiciliului ori reședinței din art. 114 nu este prezentată drept răspuns complet pentru asemenea situații. Nici o convenție notarială ulterioară nu este tratată aici ca înlocuitor al hotărârii de redare: art. 43 lit. d) din Legea nr. 272/2004 rezervă instanței această decizie. [168] [8] [9]

Termene și repere procedurale

REGULĂCompletarea cererii în regularizare
Interval

Cel mult zece zile, potrivit comunicării. [181]

De când începe

De la primirea comunicării scrise a lipsurilor. [181]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Neîndeplinirea în termen a obligațiilor cerute de lege poate duce la anulare prin încheiere. [182]

[181][240][242][244][245][246][247][249][261][182][183][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se respectă termenul concret acordat; anularea privește cerințele delimitate de lege, iar informațiile pe care reclamantul nu le deține personal și care necesită intervenția instanței au regula art. 200 alin. (4¹). [182] [183]

REGULĂReexaminarea anulării în regularizare
Interval

Cincisprezece zile. [185]

De când începe

De la comunicarea încheierii de anulare. [185]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Alt complet se pronunță prin încheiere definitivă; admiterea retrimite cauza completului inițial. [186] [187]

[184][185][240][242][244][245][246][247][249][261][186][224][187][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este apel de fond ori reexaminarea taxei; se motivează anularea eronată sau înlăturarea neregularităților în termenul deja acordat. [184] [186] [224]

REGULĂÎntâmpinarea în procedura obișnuită
Interval

De regulă, douăzeci și cinci de zile. [188]

De când începe

De la comunicarea cererii de chemare în judecată. [188]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Propunerea probelor pârâtului este legată de întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, cu excepțiile legale. [196] [205] [206] [207] [208] [209] [210]

[188][240][242][244][245][246][247][249][261][192][193][142][196][205][206][207][208][209][210][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În urgență termenele pot fi reduse; pentru pârâtul în străinătate judecătorul fixează termenul rezonabil mai îndelungat. Ordonanța are alt regim. [192] [193] [142]

REGULĂRăspunsul la întâmpinare
Interval

Zece zile pentru răspunsul pe care reclamantul îl poate depune. [189]

De când începe

De la comunicarea întâmpinării. [189]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Urmărește fixarea primului termen: în termen de trei zile de la depunerea întâmpinării, judecătorul îl fixează prin rezoluție, la cel mult șaizeci de zile de la data rezoluției. Dacă pârâtul nu depune întâmpinare în termen, judecătorul fixează primul termen la expirarea acelui termen, tot la cel mult șaizeci de zile de la rezoluție. Nu se așteaptă expirarea termenului pentru răspunsul la întâmpinare; răspunsul nu înlocuiește propunerea la timp a probelor reclamantului. [190] [191] [196]

[189][240][242][244][245][246][247][249][261][192][190][191][196][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Răspunsul este o posibilitate formulată de text; reducerea pentru procese urgente se verifică separat. [189] [192]

REGULĂReexaminarea taxei de timbru
Interval

Trei zile. [224]

De când începe

De la comunicarea taxei stabilite de instanță. [224]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Alt complet soluționează fără citare, prin încheiere definitivă; admiterea atrage restituirea totală ori proporțională a taxei. [225] [226]

[224][240][242][244][245][246][247][249][261][184][185][225][226][221][218][219]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea este scutită și se adresează aceleiași instanțe; nu se confundă cu reexaminarea anulării cererii. [224] [184] [185]

REGULĂApelul fondului contencios obișnuit
Interval

Treizeci de zile, dacă legea nu prevede altfel. [105]

De când începe

Regula: comunicarea hotărârii. Comunicarea împreună cu încuviințarea executării produce efect; apelul depus anterior comunicării valorează comunicare la depunere. Pentru procuror: pronunțare, iar dacă a participat la judecată, comunicare. [105] [106] [107] [108]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Nerespectarea termenului atrage consecințele art. 185, sub rezerva repunerii în termen în condițiile art. 186; nu presupune existența unui recurs asupra fondului obișnuit încadrat la art. 94 pct. 1 lit. a). [256] [258] [259] [260] [167] [234]

[104][105][106][107][108][240][242][244][245][246][247][249][261][109][78][256][258][259][260][167][234][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se depune la instanța care a pronunțat hotărârea; include criticile încheierii premergătoare atunci când aceasta se atacă odată cu fondul. [109] [78]

REGULĂIncidentul obișnuit de contact înaintea fondului
Interval

Nu are un termen autonom de cinci, zece ori treizeci de zile în configurația descrisă; se atacă odată cu fondul, în lipsa derogării. [79] [105]

De când începe

Termenul relevant se leagă de hotărârea de fond și de momentele de început ale apelului ei, nu de comunicarea izolată a încheierii. [79] [105] [106] [107] [108]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Formulează criticile împreună cu apelul fondului la instanța care a pronunțat hotărârea, fără a inventa o cale separată pentru acest incident. [79] [109]

[91][101][103][99][79][105][106][107][108][240][242][244][245][246][247][249][261][67][146][109][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Încadrarea ca încheiere interlocutorie este o concluzie dedusă, nu o regulă expresă, pentru incidentul art. 512 alin. (2) decis înaintea fondului, fără dezînvestire de cererea principală; ordonanța separată are alte reguli. [67] [91] [101] [103] [99] [146]

REGULĂApelul ordonanței președințiale separate
Interval

Cinci zile, dacă o lege specială nu prevede altfel. [146]

De când începe

De la pronunțare dacă ordonanța s-a dat cu citarea părților; de la comunicare dacă s-a dat fără citare. [146]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Ordonanța este executorie; suspendarea în apel cere decizia instanței și cauțiunea stabilită, nefiind efect automat al apelului. Tardivitatea și eventuala repunere se verifică separat. [137] [147] [256] [258] [259]

[146][240][242][244][245][246][247][249][261][149][137][147][256][258][259][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu confunda citarea cu prezența efectivă; excepția primei instanțe curte de apel și procedurile speciale se verifică distinct. [146] [149]

REGULĂSoluționarea ordonanței privind copilul
Interval

Maximum treizeci de zile. [155]

De când începe

De la data introducerii cererii de ordonanță președințială privind măsuri referitoare la copil. [155]

Cum se aplică

Instanța judecă urgent și cu precădere, fără probe de lungă durată; acesta este un termen de soluționare, nu termenul părții pentru apel. [144] [155] [146]

Consecințe

Termenul nu garantează admiterea cererii; condițiile ordonanței trebuie îndeplinite, iar termenul căii de atac curge de la alt moment. [136] [140] [146]

[155][156][144][146][60][136][140]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Regimul privește cauzele din art. 140², altele decât cele prevăzute la art. 133; nu fixează durata întregului proces obișnuit de redare. [155] [156] [60]

REGULĂSesizarea după plasamentul urgent dispus de director
Interval

Cinci zile. [47]

De când începe

De la data la care directorul DGASPC a dispus măsura. [47]

Cum se aplică

Identifică actul directorului și data dispunerii; nu folosi data executării ordonanței, care este momentul de început din cealaltă ramură. [47] [65] [66]

Consecințe

Instanța examinează măsura și se pronunță asupra soluțiilor și exercitării drepturilor prevăzute de text; simpla expirare nu este prezentată drept redare automată. [49] [46] [1]

[47][65][66][48][49][46][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este obligația directorului de sesizare, nu termenul de apel al părintelui; revocarea de către director în condițiile art. 70 alin. (2) și soluția instanței din alin. (3) se verifică separat. [47] [48] [49]

REGULĂSesizarea după ordonanța de plasament urgent
Interval

Cinci zile. [66]

De când începe

De la executarea ordonanței prin care instanța a dispus plasamentul de urgență. [65] [66]

Cum se aplică

Identifică dovada executării ordonanței; nu o înlocui cu data dispunerii de către director ori cu simpla pronunțare a ordonanței. [47] [65] [66]

Consecințe

Direcția sesizează instanța pentru înlocuirea cu plasamentul, decăderea și exercitarea drepturilor potrivit textului; instanța se pronunță și asupra consilierii. [66]

[65][66][47]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Obligația revine DGASPC pentru obiectele legale din art. 100 alin. (4); nu este termenul de apel al părintelui. [66]

REGULĂExpertiza medico-legală psihiatrică din art. 140⁴
Interval

Maximum patruzeci și cinci de zile pentru finalizare și depunere. [126]

De când începe

După dispunerea expertizei potrivit art. 140⁴; alin. (2) nu formulează un reper calendaristic autonom „de la” pentru început, astfel că se urmăresc încheierea și însărcinarea concretă. [125] [126]

Cum se aplică

Nu transforma durata maximă a expertizei într-un termen de apel ori în durata totală a procesului; verifică însărcinarea stabilită de instanță. [125] [126] [129]

Consecințe

Raportul se depune la dosar și este apreciat în ansamblul probelor; dacă se cere o nouă expertiză, există momentul distinct prevăzut de art. 338 alin. (2). [126] [216] [217] [135]

[125][126][129][122][123][216][217][135]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică în domeniul art. 140⁴, adică în cauzele privind măsuri pentru copil, altele decât cele de la art. 133; raportul psihologului de la audiere este un instrument distinct. [125] [122] [123]

REGULĂCererea de repunere în termen
Interval

Actul și cererea: cel mult cincisprezece zile; pentru o cale de atac, aceeași durată ca a căii de atac. [259]

De când începe

De la încetarea împiedicării temeinic justificate. [258] [259]

Cum se aplică

Pentru un termen procedural pe zile fără derogare, nu se numără ziua de început și nici cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Regula orei de împlinire se citește cu art. 183 privind depunerea. Pentru fax/e-mail păstrează atestarea primirii de către sistemul instanței, nu numai dovada expedierii. [240] [242] [244] [245] [246] [247] [249] [261]

Consecințe

Instanța competentă pentru dreptul neexercitat soluționează cererea; în lipsa condițiilor se aplică consecințele nerespectării termenului. [260] [256]

[258][259][240][242][244][245][246][247][249][261][260][256][80][81][250]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este prelungire automată: se probează motivele și se îndeplinește actul omis împreună cu cererea. [258] [259]

Lista de pași

  • Obține hotărârea de decădere și verifică părintele, copilul, întinderea și motivele retragerii drepturilor. [1] [162] [163]

  • Distinge decăderea de exercitarea exclusivă, suspendarea din plasament urgent și simplul plasament. [157] [158] [42] [44] [46]

  • Construiește cronologia fiecărui motiv inițial, schimbării și probei actuale. [1] [176] [177] [194]

  • Identifică actele aplicabile și titularul actual pentru persoana copilului, distinct de bunuri. [36] [35] [42] [44] [45] [46]

  • Propune rolurile procesuale, ridică participarea copilului și cere introducerea persoanelor necesare, fără a conta pe remediere automată. [24] [28] [29]

  • Verifică capacitatea, reprezentarea ori asistarea și conflictul; solicită curatorul procesual când condițiile sunt îndeplinite. [12] [15] [16] [17] [20]

  • Folosește identificarea și citarea prin mecanismele legale fără divulgarea datelor de plasament protejate. [63] [64] [183]

  • Alege judecătoria și regula teritorială pentru redarea obișnuită; separă obiectele de protecție specială. [167] [168] [60] [61]

  • Formulează redarea și contactul temporar ca obiecte distincte, cu întindere și condiții concrete. [1] [67] [82] [89] [92]

  • Depune probele la momentul procedural potrivit și motivează exact excepția când apar probe ulterioare. [196] [205] [206] [207] [208] [209] [210]

  • Solicită audierea și evaluările potrivit obiectului; nu confunda opinia copilului, raportul psihologului și expertiza. [110] [121] [122] [124] [125]

  • Analizează fiecare capăt pentru taxă și solicită asistența juridică în condițiile legii. [218] [219] [221] [220] [3]

  • Păstrează cererea semnată, anexele, dovada depunerii și fiecare comunicare primită. [178] [247] [249] [250]

  • Răspunde complet regularizării și urmărește termenul efectiv comunicat. [181] [182] [183]

  • După soluție, identifică procedura, actul, calea de atac, momentul de la care curge termenul și instanța de depunere. [78] [105] [106] [107] [108] [109] [146]

  • Pentru elemente internaționale, pregătește separat informațiile despre state, locuirea efectivă și hotărâri; regula internă de competență nu este prezentată drept analiză internațională completă. [168] [1]

Întrebări frecvente

Pot cere redarea doar pentru că a trecut mult timp?

Trecerea timpului nu înlocuiește condițiile art. 512 alin. (1). Arată, cu probe, ce împrejurări ale decăderii au încetat și de ce nu mai există pericolul pentru copil. [1] [194] [177]

Dacă fostul soț exercită singur autoritatea, folosesc această cerere?

Nu automat. Exercitarea exclusivă din art. 398 se deosebește de decădere. Verifică dispozitivul: pentru schimbarea măsurii după divorț se analizează art. 403; redarea din art. 512 presupune decăderea. [157] [158] [159] [1]

Îmi pot fi redate drepturile fără să înceteze plasamentul?

Sunt obiecte distincte, care trebuie cerute și soluționate pe temeiurile lor. Nu presupune încetarea plasamentului prin simpla admitere a redării; identifică actele de protecție și folosește mecanismul de sesizare pentru modificare ori încetare, după situație. [1] [42] [44] [51] [52] [53]

Pe cine trec ca pârât?

Pornește de la hotărârile aplicabile și raportul juridic: celălalt părinte, titularul actual, copilul și reprezentarea sa, precum și celelalte persoane material afectate. Propune roluri motivate și cere determinarea participării și introducerea necesară. Nu există o listă universală demonstrată aici pentru orice cerere de redare introdusă de părinte; art. 78 alin. (2) nu garantează repararea din oficiu a omisiunii. [24] [28] [36] [42] [44] [46]

Trebuie să chem întotdeauna DGASPC în nume propriu?

Nu deduce aceasta numai din rolul direcției de sprijin sau dintr-o speță. Se verifică drepturile și obligațiile concrete, actul de plasament și obiectul procesului. Citarea DGASPC și participarea obligatorie a procurorului prevăzute de art. 134 alin. (1) aparțin cauzelor de protecție specială; nu devin prin copiere regulă universală a redării separate. [2] [24] [62] [60] [10]

Copilul ascultat de judecător este automat parte?

Nu. Audierea este o formă distinctă de participare. Dacă minorul este parte, capacitatea și reprezentarea ori asistarea trebuie stabilite separat. Când procurorul pornește acțiunea pentru titularul dreptului, art. 93 cere introducerea titularului, dar procurorul nu îi devine reprezentant legal. [110] [114] [12] [20] [7] [4]

Pot reprezenta eu copilul în timp ce cer redarea?

Cererea nu îți restituie singură drepturile retrase. Identifică cine deține atribuția relevantă în acel moment și analizează conflictul. Pentru lipsa capacității există reprezentare; pentru capacitate restrânsă, asistarea ori încuviințarea cerută de lege, cu excepțiile aplicabile. [1] [33] [34] [12] [36] [46] [16]

Curatorul special și avocatul meu au același rol?

Nu. Curatorul procesual apără persoana pentru care este numit în situațiile art. 58 din CPC; asistența juridică a părintelui solicitant are alt beneficiar. Curatorul material din art. 150 din Codul civil este, la rândul lui, distinct de curatorul procesual. Gratuitatea și remunerarea se verifică în condițiile fiecărui text, nu se presupun. [16] [17] [18] [40] [41] [3] [271] [264] [268]

Pot obține adresa familiei de plasament ca să o chem în judecată?

Nu folosi nevoia identificării cadrului procesual drept motiv pentru divulgarea datelor protejate. Art. 67¹ alin. (1) interzice comisiei și instanței care dispun plasamentul comunicarea către părinții biologici a categoriilor enumerate, inclusiv adresa, iar alin. (2) impune confidențialitatea în cauzele de protecție specială. Solicită mecanismele legale de identificare și citare, fără extinderea textuală a interdicției la orice persoană ori procedură. [63] [64] [173] [183]

Contactul până la soluționare îmi redă autoritatea?

Nu. Art. 512 alin. (2) permite legături personale dacă sunt în interesul superior al copilului, nu exercitarea provizorie a tuturor drepturilor. Cere programul și garanțiile concrete și păstrează separat capătul de redare. [67] [1] [33] [72] [74]

Contactul din art. 512 alin. (2) este garantat până la soluția definitivă?

Nu. Textul spune „până la soluționarea cererii”; nu conține cuvântul „definitivă”. Verifică dispozitivul, obiectul și durata concretă, fără să presupui continuarea neschimbată pe tot parcursul apelului. [67] [82] [89]

În cât timp atac încheierea obișnuită asupra contactului?

Pentru incidentul art. 512 alin. (2) decis înaintea fondului, fără dezînvestirea de cererea de redare, încadrarea ca încheiere interlocutorie este o concluzie dedusă din normele generale, nu o regulă expresă. În lipsa derogării, art. 466 alin. (4) cere atacarea odată cu fondul: comunicarea izolată nu deschide un apel autonom de cinci, zece sau treizeci de zile. Nu o confunda cu ordonanța separată. [91] [101] [103] [99] [79] [105] [146]

Când curg cele cinci zile pentru apelul ordonanței?

De la pronunțare dacă ordonanța s-a dat cu citarea părților; de la comunicare dacă s-a dat fără citare. Prezența ta efectivă nu înlocuiește acest criteriu. Verifică dacă există o regulă specială și depune apelul la instanța care a pronunțat hotărârea. [146] [109]

Plasamentul urgent îmi dă un termen de apel de cinci zile?

Cele cinci zile din art. 70 alin. (1) și art. 100 alin. (4) sunt termene de sesizare ale autorității, nu apelul părintelui: de la dispunere pentru director, respectiv de la executarea ordonanței pentru DGASPC în ramura judiciară. Calea de atac se identifică după actul și procedura concrete. [47] [65] [66] [146] [80] [81]

Audierea copilului poate fi înlocuită de acordul părinților?

Nu trata acordul ca înlocuitor al regulilor de audiere și interes superior. De la zece ani, ascultarea este obligatorie potrivit regulilor generale; și copilul mai mic poate fi ascultat. Instanța apreciază opinia după vârstă și maturitate. [110] [112] [113] [115] [118] [68]

Un raport favorabil îmi garantează câștigarea procesului?

Nu. Condițiile redării și interesul copilului sunt evaluate de instanță prin toate probele. Ancheta socială, raportul psihologului și expertiza au obiecte și regimuri diferite; arată concret ce dovedește fiecare. [1] [216] [217] [161] [122] [125]

Redarea și orice cerere conexă sunt întotdeauna gratuite?

Scutirea pentru ocrotirea minorilor se aplică obiectului său; capetele cu finalități diferite se califică separat. Asistența juridică a părintelui este în condițiile legii, iar curatorul are un regim propriu al remunerației. Nu confunda scutirea de timbru cu gratuitatea tuturor costurilor. [218] [219] [221] [220] [3] [271] [264] [268]

Pot trimite apelul prin e-mail în ultima seară?

Art. 183 și Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) permit depunerea în termen în condițiile lor, inclusiv după închiderea activității instanței. Dovada este data și ora primirii atestate de sistemul instanței, nu doar ora expediției. Verifică adresa oficială, semnătura și cerințele actului, păstrează dovada și evită riscul transmiterii în ultimul moment. [247] [249] [261] [245] [246] [92] [109]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

Pregătirea hotărârilor aplicabile, a cadrului procesual și a termenului potrivit

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 512 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 512 alin. (1)
    (1) Instanța redă părintelui exercițiul drepturilor părintești, dacă au încetat împrejurările care au dus la decăderea din exercițiul acestora și dacă părintele nu mai pune în pericol viața, sănătatea și dezvoltarea copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 42 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 42 alin. (1)
    (1) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului va lua toate măsurile necesare pentru ca părinții decăzuți din drepturile părintești, precum și cei cărora le-a fost limitat exercițiul anumitor drepturi să beneficieze de asistență specializată pentru creșterea capacității acestora de a se ocupa de copii, în vederea redobândirii exercițiului drepturilor părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 42 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 42 alin. (2)
    (2) Părinții care solicită redarea exercițiului drepturilor părintești beneficiază de asistență juridică gratuită, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 92 alin. (1)
    (1) Procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 92 alin. (2)
    (2) Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 92 alin. (3)
    (3) În cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 93 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 93
    Efecte față de titularul dreptului În cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus în proces și se va putea prevala de dispozițiile art. 406, 408, 409 și art. 438-440, iar dacă procurorul își va retrage cererea, va putea cere continuarea judecății sau a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 43 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43 teza introductivă
    Instanța judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunțe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 43 lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43 lit. d)
    d) redarea exercițiului drepturilor părintești. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Curtea de Apel Pitești, Decizia civilă nr. 338/2018Hotărâre · Decizia nr. 338/2018, pagina tipărită 66: paragraful introductiv al cauzei · forma din 7 februarie 2018Curtea de Apel Pitești · 338 · 7 februarie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Decizia nr. 338/2018, pagina tipărită 66: paragraful introductiv al cauzei
    Asupra apelului de faţă, constată că prin cererea înregistrată la data de 7 august 2017, petentul C.F.O. a solicitat în contradictoriu cu intimata D.G.A.S.P.C. Vâlcea, redarea drepturilor părinteşti asupra minorului C.A.D..
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (1)
    (1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (2)
    (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (4)
    (4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (5)
    (5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (6)
    (6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (3)
    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 80 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 80 alin. (1)
    (1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 80 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 80 alin. (2)
    (2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 80 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 80 alin. (4)
    (4) Când legea prevede sau când circumstanțele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condițiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele și durata reprezentării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 81 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 81 alin. (1)
    (1) Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 81 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 81 alin. (2)
    (2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 36 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36
    Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 37 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37
    În cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 22 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (3)
    (3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 78 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (1)
    (1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 78 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2)
    (2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 78 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (3)
    (3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 78 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (4)
    (4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanța va repune cauza pe rol, dispunând citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 79 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 79 alin. (1)
    (1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citația comunicându-i-se, în copie, și încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora. Prin citație i se va comunica și termenul până la care va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 79 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 79 alin. (2)
    (2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanța, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (1)
    (1) Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum și de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviința aceste acte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (2)
    (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul își exercită drepturile și își execută obligațiile singur, în condițiile legii, însă numai cu încuviințarea părinților și, după caz, a instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 511 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 511
    În cazul în care, după decăderea din exercițiul drepturilor părintești, copilul se află în situația de a fi lipsit de îngrijirea ambilor părinți, se instituie tutela.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1)
    (1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (2)
    (2) Părintele cu privire la care a fost instituită tutela specială păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia, cu excepția cazului în care se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 143 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 143
    Tutorele are îndatorirea de a-l reprezenta pe minor în actele juridice, dar numai până când acesta împlinește vârsta de 14 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 146 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (1)
    (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviințarea scrisă a tutorelui sau, după caz, a curatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează, instanța de tutelă va numi un curator special.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 66 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 66 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanță în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. b) și e), atunci când nu există acordul părinților sau, după caz, al unuia dintre părinți, pentru instituirea acestei măsuri, dacă în vederea respectării interesului superior al copilului instanța nu dispune altfel, în funcție de circumstanțele cazului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 66 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (3)
    (3) Drepturile și obligațiile părintești față de copil, pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanță în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. a), c), d) și f), sunt exercitate de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 66 alin. (3¹) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (3¹)
    (3^1) Prin excepție de la prevederile alin. (3), la propunerea motivată a direcției generale de asistență socială și protecția copilului, drepturile și obligațiile părintești față de copil pot fi exercitate de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care are copilul în plasament, în condițiile legii. În acest caz, copilul poate călători în străinătate numai cu acordul directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 68 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 68 alin. (5)
    (5) Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la înlocuirea sau încetarea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite, de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 70 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (1)
    (1) În situația plasamentului în regim de urgență dispus de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta este obligat să sesizeze instanța judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 70 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (2)
    (2) În situația în care nu se mai mențin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 70 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (3)
    (3) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și va dispune încetarea plasamentului în regim de urgență și, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanța se va pronunța, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 72 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 72 alin. (1)
    (1) Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială, dispuse de comisia pentru protecția copilului sau de instanța judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 72 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 72 alin. (2)
    (2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 72 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 72 alin. (3)
    (3) Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, de asemenea, părinții sau alt reprezentant legal al copilului, precum și copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 73 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 73 alin. (4)
    (4) Propunerea de încetare a măsurii de protecție și reintegrarea în familie este însoțită, în mod obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinților la ședințe de consiliere în vederea dezvoltării de abilități parentale, astfel încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 60 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 lit. a)
    a) copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești, care beneficiază de consiliere judiciară dacă aceștia nu pot exercita, potrivit legii, autoritatea părintească, sau de tutelă specială, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela;
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 60 lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 lit. b)
    b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 60 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 lit. c)
    c) copilul abuzat sau neglijat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 60 lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 lit. d)
    d) copilul găsit sau copilul părăsit în unități sanitare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 60 lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 lit. e)
    e) copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 60 lit. f) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 lit. f)
    f) copilul neînsoțit, cetățean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecție internațională în România, în condițiile Legii nr. 122/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 133 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 133 alin. (1)
    (1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 133 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 133 alin. (2)
    (2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 134 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 134 alin. (1)
    (1) Cauzele prevăzute la art. 133 se soluționează în regim de urgență, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a direcției generale de asistență socială și protecția copilului și cu participarea obligatorie a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 67¹ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67¹ alin. (1)
    (1) Se interzice comisiei pentru protecția copilului sau, după caz, instanței care dispune plasamentul copilului în condițiile prezentei legi să comunice părinților biologici ai copilului documente și informații ale persoanei sau familiei de plasament privind adresa, veniturile, bunurile deținute în proprietate, starea medicală sau psihologică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 67¹ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67¹ alin. (2)
    (2) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt soluționate cu respectarea confidențialității și a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, precum și a legislației de punere în aplicare a acestuia, potrivit Legii nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 70 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (4)
    (4) În situația în care plasamentul în regim de urgență este dispus de către instanța judecătorească, aceasta se va pronunța în condițiile art. 100 alin. (4).
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 100 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4)
    (4) În termen de 5 zile de la data executării ordonanței președințiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgență, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, decăderea din exercițiul drepturilor părintești, precum și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Instanța se pronunță și cu privire la obligarea părinților copilului de a se prezenta la ședințe de consiliere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 512 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 512 alin. (2)
    (2) Până la soluționarea cererii, instanța poate îngădui părintelui să aibă legături personale cu copilul, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (3)
    (3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) teza introductivă
    (6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. a)
    a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. b)
    b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. c)
    c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. d)
    d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. e)
    e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Curtea de Apel Pitești, Decizia civilă nr. 338/2018Hotărâre · Decizia nr. 338/2018, pagina tipărită 71: paragraful privind art. 512 alin. (2) din Codul civil și obiectul cererii · forma din 7 februarie 2018Curtea de Apel Pitești · 338 · 7 februarie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Decizia nr. 338/2018, pagina tipărită 71: paragraful privind art. 512 alin. (2) din Codul civil și obiectul cererii
    În ceea ce priveşte însă mențiunea din sentința civilă atacată privind vizitarea reclamantului de către minor, Curtea a constatat că tribunalul nu a fost investit cu o cerere având ca obiect legături personale cu minorul, ci redarea exercițiului drepturilor părintești, astfel că instanța de fond putea să analizeze o asemenea cerere exclusiv din perspectiva art. 512 alin 2 Cod civil respectiv permiterea de legături personale cu minorul până la soluționarea cererii vizând redarea exercițiului drepturilor părintești. Pe cale de consecinţă, au fost înlăturate şi apărările formulate de către intimată cu privire la soluţionarea cererii vizând vizitarea tatălui de către minor, întrucât obiectul acţiunii a fost altul, iar instanţa nu a fost investită cu o cerere de sine stătătoare referitor la acest aspect.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (4)
    (4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (4)
    (4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 2 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 2 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 9 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (2)
    (2) Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1)
    (1) Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (2)
    (2) Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (4)
    (4) Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (5)
    (5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (6)
    (6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 22 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (4)
    (4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 22 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (6)
    (6) Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 30 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (6)
    (6) Cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 30 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (6)
    (6) Cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 233 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 233 alin. (1) teza introductivă
    (1) Pentru fiecare ședință a instanței se întocmește o încheiere care va cuprinde următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 233 alin. (1) lit. i) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 233 alin. (1) lit. i)
    i) cererile, declarațiile și prezentarea pe scurt a susținerilor părților, precum și a concluziilor procurorului, dacă acesta a participat la ședință;
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 233 alin. (1) lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 233 alin. (1) lit. j)
    j) soluția dată și măsurile luate de instanță, cu arătarea motivelor, în fapt și în drept;
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 233 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 233 alin. (2)
    (2) Încheierea trebuie să arate cum s-a desfășurat ședința, cuprinzând, dacă este cazul, mențiuni despre ceea ce s-a consemnat în procese-verbale separate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 234 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 234 alin. (1)
    (1) Dispozițiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum și orice alte dispoziții referitoare la hotărârile prin care instanța se dezînvestește de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător și încheierilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 235 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 235
    Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 235 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 235
    Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 424 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 424 alin. (1)
    (1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 424 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 424 alin. (1)
    (1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 424 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 424 alin. (5)
    (5) Toate celelalte hotărâri date de instanță se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 424 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 424 alin. (5)
    (5) Toate celelalte hotărâri date de instanță se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (4)
    (4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (3)
    (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (5)
    (5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (3)
    (3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (6)
    (6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (4)
    (4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile art. 330 -340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴ alin. (2)
    (2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (1)
    (1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (3)
    (3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (2)
    (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (3)
    (3) În domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (4)
    (4) Dispozițiile referitoare la expertiză, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă judiciară și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (5)
    (5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (2)
    (2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (3)
    (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (4)
    (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 998
    Instanța competentă Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (1)
    (1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (2)
    (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (3)
    (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (4)
    (4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (3)
    (3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (4)
    (4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (5)
    (5) Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1001
    Transformarea cererii La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  152. Sursa 152: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (1)
    (1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
    Textul în documentul-sursă ↗
  153. Sursa 153: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (2)
    (2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  154. Sursa 154: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (3)
    (3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  155. Sursa 155: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  156. Sursa 156: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (2)
    (2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  157. Sursa 157: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (1)
    (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  158. Sursa 158: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (2)
    (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  159. Sursa 159: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 403
    În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  160. Sursa 160: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 508 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 508 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  161. Sursa 161: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 508 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 508 alin. (2)
    (2) Cererea se judecă de urgență, cu citarea părinților și pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  162. Sursa 162: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 509 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 509 alin. (1)
    (1) Decăderea din exercițiul drepturilor părintești este totală și se întinde asupra tuturor copiilor născuți la data pronunțării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  163. Sursa 163: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 509 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 509 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, instanța poate dispune decăderea numai cu privire la anumite drepturi părintești ori la anumiți copii, dar numai dacă, în acest fel, nu sunt primejduite creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  164. Sursa 164: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 510 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 510
    Decăderea din exercițiul drepturilor părintești nu scutește părintele de obligația sa de a da întreținere copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  165. Sursa 165: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  166. Sursa 166: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 107 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (2)
    (2) În toate cazurile, instanța de tutelă soluționează de îndată aceste cereri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  167. Sursa 167: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  168. Sursa 168: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  169. Sursa 169: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 229 alin. (2) lit. a) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 229 alin. (2) lit. a)
    a) atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil , sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  170. Sursa 170: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 teza introductivă
    Judecătoriile judecă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  171. Sursa 171: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 teza introductivă
    1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
    Textul în documentul-sursă ↗
  172. Sursa 172: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 teza introductivă
    Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
    Textul în documentul-sursă ↗
  173. Sursa 173: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  174. Sursa 174: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  175. Sursa 175: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  176. Sursa 176: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  177. Sursa 177: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  178. Sursa 178: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  179. Sursa 179: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (1)
    (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
    Textul în documentul-sursă ↗
  180. Sursa 180: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (2)
    (2) În cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  181. Sursa 181: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  182. Sursa 182: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  183. Sursa 183: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4¹)
    (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  184. Sursa 184: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (5)
    (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  185. Sursa 185: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (6)
    (6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  186. Sursa 186: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (7)
    (7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  187. Sursa 187: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (8)
    (8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  188. Sursa 188: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (1)
    (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
    Textul în documentul-sursă ↗
  189. Sursa 189: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (2)
    (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  190. Sursa 190: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (3)
    (3) În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  191. Sursa 191: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (4)
    (4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1), la data expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  192. Sursa 192: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (5)
    (5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  193. Sursa 193: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (6)
    (6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
    Textul în documentul-sursă ↗
  194. Sursa 194: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  195. Sursa 195: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  196. Sursa 196: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  197. Sursa 197: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  198. Sursa 198: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (4) teza introductivă
    (4) În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
    Textul în documentul-sursă ↗
  199. Sursa 199: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (4) lit. a)
    a) să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, când se cere proba cu martori; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  200. Sursa 200: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (4) lit. b)
    b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  201. Sursa 201: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (4) lit. c)
    c) să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  202. Sursa 202: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (4) lit. d)
    d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  203. Sursa 203: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (5)
    (5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  204. Sursa 204: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (6)
    (6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  205. Sursa 205: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  206. Sursa 206: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 1
    1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  207. Sursa 207: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 2
    2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  208. Sursa 208: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 3
    3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  209. Sursa 209: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 4
    4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  210. Sursa 210: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 5
    5. există acordul expres al tuturor părților. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  211. Sursa 211: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  212. Sursa 212: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (4)
    (4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  213. Sursa 213: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 258 alin. (1)
    (1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  214. Sursa 214: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 258 alin. (2)
    (2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  215. Sursa 215: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 258 alin. (3)
    (3) Instanța va putea limita numărul martorilor propuși.
    Textul în documentul-sursă ↗
  216. Sursa 216: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  217. Sursa 217: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  218. Sursa 218: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) teza introductivă
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  219. Sursa 219: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  220. Sursa 220: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  221. Sursa 221: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  222. Sursa 222: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (2)
    (2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  223. Sursa 223: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (3)
    (3) Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  224. Sursa 224: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  225. Sursa 225: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (2)
    (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  226. Sursa 226: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (3)
    (3) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  227. Sursa 227: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (5)
    (5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  228. Sursa 228: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (2)
    (2) Încheierea prin care se soluționează cererea este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  229. Sursa 229: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (3)
    (3) Termenul de apel va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  230. Sursa 230: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (4)
    (4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  231. Sursa 231: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (5)
    (5) Apelul se judecă în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  232. Sursa 232: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  233. Sursa 233: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (2)
    (2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  234. Sursa 234: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  235. Sursa 235: Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normativeLege · art. I pct. 49, textul nou: alin. (2) · forma din 18 decembrie 2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I pct. 49, textul nou: alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  236. Sursa 236: Curtea de Apel Pitești, Decizia civilă nr. 338/2018Hotărâre · Decizia nr. 338/2018, pagina tipărită 71: paragraful dispozitivului întemeiat pe art. 480 din Codul de procedură civilă · forma din 7 februarie 2018Curtea de Apel Pitești · 338 · 7 februarie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Decizia nr. 338/2018, pagina tipărită 71: paragraful dispozitivului întemeiat pe art. 480 din Codul de procedură civilă
    Având în vedere considerentele expuse, constatând că sunt neîntemeiate criticile aduse sentinţei, în baza art.480 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  237. Sursa 237: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (1)
    (1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  238. Sursa 238: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplinește un anumit act de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  239. Sursa 239: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (3)
    (3) În cazurile în care legea nu stabilește ea însăși termenele pentru îndeplinirea unor acte de procedură, fixarea lor se face de instanță. La fixarea termenului, aceasta va ține seama și de natura urgentă a procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  240. Sursa 240: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1), partea introductivă
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  241. Sursa 241: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 1
    1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  242. Sursa 242: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  243. Sursa 243: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 3
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  244. Sursa 244: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  245. Sursa 245: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  246. Sursa 246: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  247. Sursa 247: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  248. Sursa 248: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (2)
    (2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  249. Sursa 249: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  250. Sursa 250: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (1)
    (1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  251. Sursa 251: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (2)
    (2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  252. Sursa 252: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (3)
    (3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
    Textul în documentul-sursă ↗
  253. Sursa 253: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (4), partea introductivă
    (4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  254. Sursa 254: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (4) pct. 1
    1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  255. Sursa 255: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (4) pct. 2
    2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  256. Sursa 256: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  257. Sursa 257: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (2)
    (2) În cazul în care legea oprește îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  258. Sursa 258: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  259. Sursa 259: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  260. Sursa 260: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  261. Sursa 261: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 22 iunie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: prima propoziție a soluției
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  262. Sursa 262: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 teza introductivă
    Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  263. Sursa 263: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. e)
    e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  264. Sursa 264: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (1)
    (1) Avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 și 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  265. Sursa 265: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (2)
    (2) Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă , ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  266. Sursa 266: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (3)
    (3) Sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  267. Sursa 267: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (4)
    (4) Cuantumul remunerației ce se poate acorda curatorului special se stabilește în conformitate cu valorile onorariilor stabilite pentru asistența juridică acordată ca ajutor public judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  268. Sursa 268: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 49 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (1)
    (1) În mod excepțional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare și dacă nici nu sunt îndeplinite condițiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanța va încuviința avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remunerație pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  269. Sursa 269: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 49 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (2)
    (2) Obligația de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanță fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligația de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu și se comunică de îndată organelor competente. Articolul 46 este aplicabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  270. Sursa 270: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 49 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (3)
    (3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul și este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenței juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  271. Sursa 271: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (4)
    (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  272. Sursa 272: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 527 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527
    Domeniu de aplicare Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  273. Sursa 273: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 531 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531
    Caracterul contencios Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
    Textul în documentul-sursă ↗
  274. Sursa 274: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. d)
    d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  275. Sursa 275: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-002 · https://divortpartaj.org/ghiduri/redarea-drepturilor-parintesti-dupa-decadere-si-contactul-cu-copilul/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision