⌕Meniu

Tratatul cu Republica Moldova și recunoașterea divorțului

Tratatul România–Republica Moldova poate schimba condițiile recunoașterii și formalitățile documentelor, însă divorțul, împărțirea bunurilor și înscrierea în registrele românești trebuie analizate distinct. Recunoașterea de plin drept prevăzută de tratat are un domeniu precis, legat de statutul civil al propriilor cetățeni. [1] [2]

Pentru o desfacere unilaterală trebuie stabilit dacă există o hotărâre a unei autorități sau numai o declarație privată și dacă legea străină oferă femeii un drept egal. Articolul 2601 din Codul civil impune condiții cumulative pentru recunoașterea formei discriminatorii de denunțare unilaterală. Un divorț privat de tipul celui analizat în cauza Sahyouni nu intră în domeniul material al Regulamentului Roma III. [3] [4]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
17 minute
CATEGORIE
Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale
Cuprins · 16 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce trebuie stabilit înainte de alegerea procedurii
  3. 03România–Moldova: când operează recunoașterea de plin drept
  4. 04Condițiile de recunoaștere prevăzute de tratat
  5. 05Ce schimbă tratatul pentru divorț și pentru bunuri
  6. 06Documentele moldovenești: dosarul și scutirea de legalizare
  7. 07„Unilateral” poate descrie situații juridice diferite
  8. 08Cele trei condiții cumulative pentru denunțarea discriminatorie
  9. 09Roma III stabilește legea aplicabilă, nu recunoașterea unui divorț dintr-un stat terț
  10. 10Cum verific dacă autoritatea a controlat efectiv divorțul?
  11. 11Cererea de recunoaștere în România și limitele controlului
  12. 12După recunoaștere: mențiunea de stare civilă și bunurile
  13. 13Termene și repere
  14. 14Lista de pași
  15. 15Întrebări frecvente
  16. 16Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Folosirea în România a actelor de divorț și a soluțiilor patrimoniale din Republica Moldova.

  • Calificarea și verificarea actelor străine de desfacere unilaterală, privată sau religioasă.

✕ NU ACOPERĂ

  • Judecarea pe fond a unui nou divorț ori partaj.

  • Procedura completă de executare silită a bunurilor și regimul distinct al obligațiilor de întreținere.

  • Toate formalitățile circulației hotărârilor între state membre UE.

Ce trebuie stabilit înainte de alegerea procedurii

Pornește de la trei întrebări separate: cine a desfăcut căsătoria, ce efect vrei să obții în România și ce instrument juridic se aplică. În materia hotărârilor din state terțe, Codul de procedură civilă include actele de jurisdicție ale instanțelor, actele notariale și actele altor autorități competente. Denumirea „certificat de divorț” nu dovedește singură natura juridică a actului. [5]

În dosar trebuie identificate cetățenia fiecărui soț, eventualele cetățenii multiple, data procedurii și a desfacerii, autoritatea emitentă, legea pe care a aplicat-o și rolul său concret. Pentru normele naționale de drept internațional privat, calificarea se face în principiu potrivit legii române; când instituția străină nu este cunoscută sau are alt conținut, poate fi luată în considerare și calificarea străină. Noțiunile regulamentelor UE primesc însă interpretarea autonomă stabilită de dreptul Uniunii. [6] [7] [8]

Distinge apoi obiectul cererii: recunoașterea desfacerii, înscrierea mențiunii de divorț, recunoașterea unei soluții de partaj sau executarea unei obligații patrimoniale. Tratatul permite tratarea separată a capetelor disociabile, iar legea stării civile reglementează înscrierea în registre. Normele naționale din Codul civil sunt subsidiare convențiilor internaționale, dreptului UE și legilor speciale. [2] [9] [10]

România–Moldova: când operează recunoașterea de plin drept

Tratatul semnat la 6 iulie 1996 privește atât hotărârile civile patrimoniale, cât și pe cele nepatrimoniale, pronunțate de instanțe sau de alte instituții competente; include și tranzacțiile judiciare. Prin urmare, verificarea nu se oprește la întrebarea dacă pe document scrie „sentință”. [11] [12]

Data semnării sau a publicării legii de ratificare nu trebuie folosită automat ca dată de intrare în vigoare. Articolul 99 stabilește intrarea în vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare, iar articolul 100 prevede durata nelimitată și efectul denunțării după un an de la notificare. Pentru un dosar istoric, fixează datele actelor și procedurilor înainte de aplicarea tratatului. [13] [14]

Articolul 53 paragraful 1 recunoaște de plin drept hotărârile pronunțate într-un stat contractant referitoare la statutul civil al propriilor cetățeni. Același text prevede ipoteza hotărârilor pronunțate într-un stat terț și recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți. Acesta este temeiul care trebuie demonstrat prin act și prin documentele privind cetățenia; simplul fapt că divorțul a fost înregistrat în Republica Moldova nu descrie toate condițiile normei. [1]

Pentru o căsătorie cu cetățenii diferite sau multiple, verifică încadrarea concretă înainte de a afirma că recunoașterea este automată. Pentru procesele care nu intră în paragraful 1, tratatul trimite la condițiile articolelor 50 și 51. Această delimitare privește hotărârea și persoanele la care se referă, nu limba documentului sau cetățenia solicitantului privită izolat. [15] [16]

Recunoașterea de plin drept nu înscrie singură divorțul în registrele românești. Mențiunea de stare civilă este o operațiune distinctă, cu cerere și acte justificative. [17] [9]

Condițiile de recunoaștere prevăzute de tratat

Pentru hotărârile supuse verificării articolului 51, pregătește dovezile pentru fiecare condiție relevantă:

  • caracterul definitiv și susceptibil de executare potrivit legii statului de origine, în condițiile cerute de text; excepția pentru întreținerea provizorie nu se aplică divorțului sau partajului; [18]
  • respectarea competenței exclusive a autorităților statului solicitat; [19]
  • comunicarea în timp util a citației și a actului de sesizare persoanei care nu a participat, precum și posibilitatea reprezentării persoanei lipsite de capacitate de exercițiu; [20]
  • inexistența hotărârii anterioare sau a acțiunii introduse anterior, în condițiile de identitate descrise de tratat, în statul unde se cere recunoașterea; [21]
  • compatibilitatea recunoașterii cu ordinea publică a statului solicitat. [22]

În privința legii aplicate, articolul 51 litera e) precizează că folosirea altei legi nu justifică singură refuzul, cu rezerva expresă privind starea și capacitatea persoanei atunci când soluția diferă de cea rezultată din legea aplicabilă. Nu transforma această verificare într-o nouă judecată generală a motivelor de divorț sau a probelor partajului. [23] [24]

Practic, dacă un soț nu a participat la proces, solicită de la instanța de origine dovezile comunicării, nu doar o declarație că acesta știa despre divorț. Dacă hotărârea privește bunuri situate în România, verifică separat eventuala competență exclusivă și întinderea exactă a dispozitivului. Aceste verificări decurg din condițiile tratatului; ele nu presupun că orice hotărâre patrimonială moldovenească este refuzată. [25] [26]

Ce schimbă tratatul pentru divorț și pentru bunuri

Tratatul conține și reguli de lege aplicabilă. Pentru raporturile personale și patrimoniale, articolul 26 distinge între următoarele situații:

Situația descrisă de tratat Regula de lege aplicabilă
Soții au cetățenia aceleiași părți contractante Legea acelei părți. [27]
Un soț este cetățean român și celălalt cetățean moldovean, cu domiciliu comun într-unul dintre state Legea statului domiciliului comun. [28]
Soții cu cetățenii diferite locuiesc unul în România și celălalt în Republica Moldova Legea statului ultimului domiciliu comun; dacă nu au avut domiciliu comun, textul prevede competența ambelor state, fiecare aplicând propria lege. [29]

Pentru divorț, articolul 27 are ipoteze proprii, raportate la data introducerii acțiunii. Când ambii soți au cetățenia unui stat și locuiesc în celălalt, textul indică legea cetățeniei comune. Când unul dintre soți este cetățean român, iar celălalt cetățean moldovean și locuiesc fie ambii pe teritoriul aceluiași stat contractant, fie unul în România și celălalt în Republica Moldova, paragraful 2 prevede aplicarea legii instanței sesizate. Aceste norme de tratat trebuie avute în vedere în domeniul lor; articolul 19 alineatul (1) din Roma III menține convențiile internaționale privind conflictul de legi la care un stat participant era parte la data adoptării regulamentului ori a deciziei participării sale la cooperarea consolidată, sub rezerva obligațiilor din articolul 351 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta este criteriul temporal pentru verificarea relației cu tratatul, nu data depunerii cererii actuale de recunoaștere. Competența instanței române și legea aplicabilă sunt întrebări distincte. [30] [31] [32]

Aceste reguli nu stabilesc ele însele o cotă de o jumătate pentru fiecare soț și nu transformă hotărârea de divorț într-o hotărâre de partaj. Trebuie identificat ce s-a cerut și ce s-a decis efectiv despre bunuri, ce lege guvernează raporturile patrimoniale și dacă soluția patrimonială poate circula separat. Roma III exclude consecințele patrimoniale ale căsătoriei din domeniul său. [33] [2] [34]

Încuviințarea executării unei hotărâri patrimoniale aparține instanțelor statului în care urmează executarea, potrivit procedurii acelui stat. De aceea, recunoașterea divorțului și actualizarea stării civile nu înlocuiesc etapa necesară executării unei sulte sau a altei obligații patrimoniale. [35] [36]

Documentele moldovenești: dosarul și scutirea de legalizare

Pentru cererea prevăzută de tratat se anexează textul complet al hotărârii, plus adeverința că este definitivă și susceptibilă de executare, dacă aceste elemente nu rezultă din hotărâre. Pentru persoana care nu a participat, sunt necesare originalele sau copiile certificate ale actelor care dovedesc citarea la timp și în forma cuvenită. Un extras cu simpla mențiune „divorțat” nu înlocuiește documentele cerute pentru această procedură. [37] [38]

Cererea poate fi depusă la instanța care a judecat în primă instanță, pentru transmitere autorității competente din celălalt stat, sau direct acestei autorități. Alegerea traseului de depunere nu schimbă condițiile recunoașterii. [39]

Articolul 22 scutește de o altă legalizare actele autorităților sau instituțiilor competente, precum și actele sub semnătură privată cărora acestea le-au dat dată certă și le-au atestat autenticitatea semnăturii. Regula se extinde la extrase și copii. Pentru actele care îndeplinesc aceste condiții, tratatul este temeiul scutirii de apostilare/supralegalizare; o simplă hârtie privată fără formalitatea descrisă nu dobândește aceeași protecție numai pentru că provine din Moldova. [40]

Scutirea privește autentificarea internațională a documentului. Nu dispensează de dovada caracterului definitiv, de actele de citare sau de traducerea cerută pentru un document redactat într-o altă limbă. În procedura judiciară națională, articolul 1100 din Codul de procedură civilă cere traduceri autorizate și trimite, pentru legalizare, la excepțiile prevăzute de lege; obligația de traducere nu justifică apostilarea unui act scutit prin tratat. [37] [41]

„Unilateral” poate descrie situații juridice diferite

Un divorț cerut de un singur soț și pronunțat de o instanță, cu verificarea condițiilor legale, nu este prin acest simplu fapt denunțarea discriminatorie reglementată de articolul 2601. Textul special privește actul străin care constată voința unilaterală a bărbatului fără ca legea străină aplicabilă să îi recunoască femeii un drept egal. Identifică mecanismul juridic, nu doar cine a depus cererea. [42]

Pentru o hotărâre străină supusă dreptului comun, rămân relevante caracterul definitiv, competența autorității de origine, reciprocitatea în condițiile codului și respectarea dreptului la apărare. Pentru hotărârea pronunțată în lipsă, comunicarea în timp util și posibilitatea exercitării căii de atac au verificări proprii. Tratatul aplicabil poate stabili regimul special, astfel cum se întâmplă în relația România–Moldova. [43] [44] [45] [46] [47]

În dreptul comun, ordinea publică de drept internațional privat și încălcarea dreptului la apărare pot împiedica recunoașterea. Controlul ordinii publice privește rezultatul incompatibil cu principiile fundamentale și drepturile fundamentale; nu înseamnă că orice diferență față de dreptul român conduce la refuz. [48] [49] [50]

Cele trei condiții cumulative pentru denunțarea discriminatorie

Atunci când sunt întrunite elementele ipotezei articolului 2601, regula este nerecunoașterea, iar excepția cere îndeplinirea tuturor condițiilor următoare: [3]

  1. Actul respectă toate condițiile de fond și de formă prevăzute de legea străină aplicabilă. Dovada privește atât procedura urmată, cât și condițiile cerute de acea lege. [51]
  2. Femeia a acceptat liber și neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei. Acceptarea trebuie raportată la modalitatea concretă, nu presupusă din existența unui conflict matrimonial ori din dorința generală de separare. [52]
  3. Nu există niciun alt motiv de refuz al recunoașterii în România a hotărârii prin care s-a încuviințat această modalitate de desfacere. Acordul soției nu înlătură automat toate celelalte verificări. [53]

Dosarul trebuie să permită verificarea dreptului străin, a drepturilor oferite fiecărui soț, a rolului autorității și a consimțământului. Codul civil permite stabilirea conținutului legii străine prin atestări ale autorităților statului respectiv, avizul unui expert sau alt mod adecvat; partea care o invocă poate fi obligată să îi dovedească conținutul. O traducere a certificatului de divorț poate descrie rezultatul, fără să dovedească și conținutul legii aplicabile. [54] [55]

Ca măsură practică, păstrează declarațiile integrale, împrejurările semnării, eventualele traduceri și actele din care rezultă posibilitatea reală de exprimare a voinței. Primirea unei sume de bani sau tăcerea nu trebuie tratate automat drept acceptare liberă și neechivocă; aceasta este o regulă de prudență care decurge din cerința legală, nu o prezumție prevăzută expres de cod. [56]

Roma III stabilește legea aplicabilă, nu recunoașterea unui divorț dintr-un stat terț

Regulamentul (UE) nr. 1259/2010, numit Roma III, privește legea aplicabilă divorțului și separării de corp în situații de conflict de legi. El poate desemna și legea unui stat neparticipant. Această aplicare universală a legii desemnate nu transformă regulamentul într-o procedură de recunoaștere a oricărui divorț produs oriunde. [57] [58] [59]

În cauza C-372/16, Sahyouni, 20 decembrie 2017, litigiul privea recunoașterea în Germania a unei desfaceri rezultate din declarația unilaterală a soțului în fața unei instanțe religioase din Siria. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reținut că Roma III acoperă divorțurile pronunțate de o instanță statală, de o autoritate publică sau sub controlul acesteia și a exclus divorțul privat de tipul celui din cauză din domeniul material al regulamentului. [60] [61] [4] Hotărârea citată interpretează dreptul UE; litigiul național de recunoaștere rămâne să fie soluționat de instanța națională. [62]

Consecința practică este o calificare separată înaintea recunoașterii. Excluderea din Roma III nu declară, prin ea însăși, că actul nu poate produce niciodată efecte în România; identifică normele naționale și convenționale aplicabile, inclusiv articolul 2601 când sunt îndeplinite elementele ipotezei sale. Totodată, un act pur privat nu poate fi introdus în categoria actelor de jurisdicție ale articolului 1094 din Codul de procedură civilă numai prin denumirea aleasă în cerere. [63] [3] [5]

Articolul 10 Roma III prevede aplicarea legii instanței sesizate dacă legea desemnată nu permite divorțul sau nu acordă acces egal la divorț pe motiv de sex. Această regulă se folosește în domeniul regulamentului; nu poate fi aplicată mecanic unui divorț privat deja exclus din el. În Sahyouni, Curtea nu a mai răspuns întrebărilor despre discriminare și acceptarea compensației după răspunsul de excludere. Hotărârea nu stabilește că primirea banilor validează consimțământul soției. [64] [65] [66]

Cum verific dacă autoritatea a controlat efectiv divorțul?

Etichetele „religios”, „notarial” sau „administrativ” nu răspund singure întrebării despre intervenția autorității. Criteriul relevant este natura puterii exercitate: autoritatea pronunță sau controlează desfacerea, verifică cerințele legale și poate împiedica producerea efectului dacă acestea lipsesc, ori doar consemnează un act privat? [61] [67]

În C-646/20, hotărârea din 15 noiembrie 2022, CJUE a calificat drept hotărâre, în sensul Bruxelles IIa, actul de divorț întocmit de ofițerul de stare civilă italian care cuprindea acordul soților confirmat în condițiile legii. Autoritatea verifica legalitatea condițiilor divorțului și existența și validitatea consimțământului. Examinarea pe fond distinge această situație de simpla consemnare a unui acord; Curtea a explicat continuitatea acestui criteriu în Bruxelles IIb. [67] [68] [69] Este o hotărâre CJUE de interpretare; litigiul național privind înscrierea rămâne să fie soluționat de instanța de trimitere. [70]

Pentru documentul concret, cere textul legal care atribuie competența, explicația efectului actului, actele procedurii și, dacă este cazul, hotărârea prin care actul privat a fost încuviințat. Verifică dacă intervenția autorității a fost constitutivă sau a inclus examinarea cerută, nu doar autentificarea semnăturii ori înscrierea într-un registru. Aceasta este aplicarea practică a criteriilor CJUE, nu o regulă potrivit căreia orice act înregistrat devine hotărâre. [71] [72]

Lipsa examinării pe fond nu exclude automat un instrument din orice regim european. În limitele instrumentului UE aplicabil, alte acorduri de divorț cu efect juridic obligatoriu în statul de origine pot circula în regimul distinct al actelor autentice sau acordurilor. Curtea indică expres această alternativă; condițiile ei trebuie diferențiate de recunoașterea ca hotărâre și de simplul acord privat. [73]

Sahyouni privește Roma III și un divorț privat dintr-un stat terț; C-646/20 privește recunoașterea între state membre a actului italian, pentru o situație temporală guvernată de Bruxelles IIa. A doua hotărâre ajută la delimitarea intervenției autorității, dar nu acordă automat unui act dintr-un stat terț regimul de circulație al hotărârilor UE. [74] [75] [69]

Cererea de recunoaștere în România și limitele controlului

Dacă actul este o hotărâre străină supusă procedurii naționale, cererea principală de recunoaștere se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție are domiciliul sau sediul cel care refuză recunoașterea. Dacă tribunalul nu poate fi determinat astfel, competența revine Tribunalului București. Recunoașterea poate fi solicitată și incidental, instanței care judecă procesul în care sunt invocate efectele hotărârii. Aceste reguli trebuie folosite împreună cu tratatul sau instrumentul special aplicabil. [76] [77] [78] [39]

În cerere precizează actul a cărui recunoaștere o soliciți și efectul urmărit; anexează copia hotărârii, dovada caracterului definitiv, documentele privind comunicarea dacă partea a lipsit și celelalte înscrisuri care probează condițiile cerute. Dacă invoci tratatul cu Moldova, arată norma specială și documentele corespunzătoare. Dacă invoci o desfacere unilaterală în condițiile articolului 2601, documentează distinct fiecare cerință, inclusiv conținutul legii străine și consimțământul. [79] [80] [81] [82] [83] [37] [51] [52] [53]

Instanța română verifică recunoașterea în limitele legale; nu rejudecă fondul și nu modifică hotărârea străină. De aceea, identifică exact problema: lipsa unei dovezi a citării, lipsa caracterului definitiv, un motiv de ordine publică sau o calificare greșită a înscrisului. Cererea nu trebuie construită ca o nouă dezbatere asupra culpei ori asupra valorii bunurilor deja judecate. [24] [48] [49]

După recunoaștere: mențiunea de stare civilă și bunurile

Pentru actele românești de stare civilă, divorțul se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale foștilor soți. Dacă efectele hotărârii străine au fost recunoscute prin hotărârea instanței române competente, articolul 44 alineatul (3) din Legea nr. 119/1996 prevede înscrierea fără avizul indicat de lege. Normele metodologice aprobate prin HG nr. 255/2024 reglementează distinct această situație. [9] [84] [85]

Pentru această înscriere se prezintă documentul sau hotărârea străină și traducerea în română legalizată, hotărârea română definitivă de recunoaștere și documentul de identitate, în condițiile normei. Dacă actul străin nu spune ce nume poartă foștii soți după divorț, se aplică cerințele privind declarațiile și dovada numelui; păstrarea numelui celuilalt soț român implică regula consimțământului prevăzută de text, iar norma reglementează și situația în care declarația acestuia nu poate fi prezentată. Pot fi necesare alte acte pentru înscriere. [86] [87] [88] [89] [90]

Pentru documentele care nu au parcurs recunoașterea judiciară română, lista distinctă din articolul 136 alineatul (3) din norme cuprinde actul străin și traducerea, actul de identitate, declarațiile privind numele dacă este cazul și alte acte necesare. Acesta este traseul documentar care trebuie examinat și atunci când invoci o recunoaștere de plin drept; lista documentelor nu înlocuiește verificarea temeiului de recunoaștere. [91] [92] [93] [94] [95] [1]

Pentru cetățeanul român, termenul în care trebuie să ceară înscrierea mențiunilor este de șase luni de la înregistrarea în străinătate a modificării statutului civil sau a numelui. Acesta este termenul obligației de solicitare, nu durata garantată a unei proceduri de recunoaștere. Cererile prevăzute de articolul 44 pot fi depuse și prin avocat, în condițiile articolului 59¹, pe baza împuternicirii avocațiale. [96] [97]

Dacă apare un refuz al înscrierii, păstrează cererea înregistrată, documentele anexate și răspunsul motivat. Contestarea refuzului ofițerului de stare civilă este explicată în ghidul „Refuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestarea”; această problemă se diferențiază de respingerea judiciară a recunoașterii. [98]

Pentru o hotărâre moldovenească ce include și bunuri, urmărește separat soluția patrimonială. Tratatul permite recunoașterea sau încuviințarea executării unor capete disociabile și atribuie executarea instanțelor statului unde ea se va desfășura. Actualizarea stării civile nu ține loc de executare a obligației patrimoniale. [35] [2]

Nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut de art. 44 alin. (4), este prevăzută drept contravenție și poate atrage o amendă de la 100 la 500 lei. [107] [106] [105]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea înscrierii mențiunii de către cetățeanul român
Interval

6 luni. [96]

De când începe

Înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume. [96]

Cum se aplică

Termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din a șasea lună; dacă acea lună nu are zi corespunzătoare, se împlinește în ultima sa zi. Data de început este înregistrarea în străinătate, nu data traducerii sau a cererii românești. [100] [101] [102]

Consecințe

Cetățeanul român trebuie să solicite înscrierea mențiunii în termen. [96] Nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut de art. 44 alin. (4), este prevăzută drept contravenție și poate atrage o amendă de la 100 la 500 lei. [107] [106] [105]

[96][100][101][102][103][107][106][105]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Obligația din acest text privește cetățeanul român. [96]

  • Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [103]

  • Termenul de solicitare nu reprezintă un termen garantat pentru judecarea recunoașterii sau pentru soluționarea administrativă. [96]

Lista de pași

  • Identifică actul care a produs efectiv desfacerea și rolul autorității; păstrează actele procedurii, nu doar certificatul final. [5] [67]

  • Documentează cetățenia fiecărui soț și împrejurările relevante pentru încadrarea în tratatul România–Moldova. [1] [28]

  • Separă recunoașterea divorțului de capătul patrimonial și de executarea în România. [35] [2]

  • Obține textul complet al hotărârii, dovada caracterului definitiv și a caracterului executoriu cerut de tratat; verifică citarea persoanei absente. [37] [38]

  • Pentru denunțarea discriminatorie, probează fiecare condiție a articolului 2601 și conținutul legii străine. [51] [52] [53] [54]

  • Invocă scutirea de legalizare a actelor moldovenești care intră în tratat și pregătește traducerea necesară în procedura aleasă. [40] [41]

  • Solicită separat înscrierea mențiunii în registrele românești și păstrează dovada depunerii. [96] [9]

Întrebări frecvente

Ce efect are tratatul România–Moldova asupra recunoașterii divorțului și împărțirii bunurilor?

Tratatul prevede recunoaștere de plin drept pentru hotărârile privind statutul civil al propriilor cetățeni, reguli speciale pentru alte hotărâri și scutirea documentelor calificate de o nouă legalizare. Pentru bunuri, el stabilește reguli de lege aplicabilă și circulație a hotărârilor; nu stabilește o cotă fixă și nu transformă divorțul în partaj. Capetele disociabile pot fi tratate separat. [1] [15] [40] [27] [2]

Ce verificări speciale cere recunoașterea în România a unei desfaceri unilaterale făcute în străinătate?

Mai întâi trebuie stabilit dacă este un divorț judiciar la inițiativa unui singur soț sau actul discriminatoriu descris de articolul 2601. Pentru acesta din urmă trebuie dovedite cumulativ respectarea legii străine, acceptarea liberă și neechivocă a femeii și inexistența altui motiv de refuz. Se verifică și natura actului, autoritatea, caracterul definitiv și dreptul la apărare, potrivit regimului de recunoaștere aplicabil. [3] [51] [52] [53] [46]

Un divorț privat sau religios dintr-un stat terț intră în Roma III?

Divorțul privat rezultat din declarația unilaterală în fața unei instanțe religioase, de tipul analizat în Sahyouni, este exclus. Trebuie calificat actul și identificat regimul național sau convențional de recunoaștere. Dacă intervine o autoritate publică, se cercetează rolul și controlul său real; simpla etichetă religioasă ori administrativă nu rezolvă calificarea. [4] [61] [67]

Dacă soția a primit o compensație, este dovedit automat acordul?

Nu rezultă o asemenea echivalență automată din articolul 2601, care cere acceptarea liberă și neechivocă a modalității de desfacere. Sensul declarațiilor și împrejurările concrete trebuie verificate. În Sahyouni, Curtea nu a răspuns întrebării despre efectul acceptării compensației, deoarece divorțul privat era în afara Roma III. [99] [65] [66]

Este necesară apostila pentru hotărârea moldovenească?

Pentru actele care intră în articolul 22 al tratatului, nu se cere o altă legalizare. Verifică emitentul competent și natura copiei sau extrasului. Scutirea nu înlocuiește dovada caracterului definitiv, actele de citare ori traducerea cerută dacă documentul este într-o altă limbă. [40] [37] [38] [41]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

  • Recunoașterea de plin drept din art. 53 alin. (1) al tratatului România–Moldova se referă la statutul civil al propriilor cetățeni și la ipoteza distinctă a recunoașterii anterioare în statul de cetățenie. [1]

  • Hotărârile care nu intră în art. 53 alin. (1) se verifică potrivit art. 50 și 51 ale tratatului. [15]

  • Art. 26 din tratat stabilește legea raporturilor personale și patrimoniale, nu o cotă materială fixă de partaj. [33]

  • Tratatul permite tratarea separată a capetelor disociabile și atribuie executarea patrimonială instanțelor statului de executare. [35] [2]

  • Actele calificate de art. 22 din tratat circulă fără o altă legalizare; sunt incluse extrasele și copiile. [40]

  • Art. 2601 din Codul civil privește voința unilaterală a bărbatului în condițiile unei legi care nu îi recunoaște femeii un drept egal și permite excepția numai prin condiții cumulative. [3] [51] [52] [53]

  • Divorțul privat de tipul analizat în Sahyouni este exclus din domeniul material al Regulamentului Roma III. [4]

  • Sahyouni nu tranșează întrebarea despre efectul acceptării compensației asupra consimțământului. [65] [66]

  • Hotărârea CJUE din cauza C-646/20 distinge autoritatea care examinează condițiile și consimțământul de simpla consemnare a unui act privat. [67] [68]

  • Recunoașterea în dreptul comun nu permite rejudecarea fondului sau modificarea hotărârii străine. [24]

  • Hotărârea străină recunoscută prin hotărâre a instanței române se înscrie fără avizul prevăzut la art. 44 alin. (1) și (2) din Legea nr. 119/1996. [84]

  • Cetățeanul român are obligația solicitării înscrierii mențiunilor în șase luni de la înregistrarea în străinătate a modificării statutului civil sau a numelui. [96]

  • Nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut de art. 44 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, este prevăzută drept contravenție și poate atrage o amendă de la 100 la 500 lei. [107] [106] [105]

Refuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestarea

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 53 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 53 par. 1
    1. Hotărârile pronunţate pe teritoriul unei părţi contractante referitoare la statutul civil al propriilor cetăţeni se recunosc de plin drept pe teritoriul celeilalte părţi contractante sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 53 par. 5 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 53 par. 5
    5. Dacă hotărârea conţine soluţii asupra mai multor capete de cerere, care sunt disociabile, recunoaşterea sau încuviinţarea executării poate fi acordată separat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 teza introductivă
    Actul întocmit în străinătate prin care se constată voința unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi recunoscut în România, cu excepția situației când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 49 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 49 · textul original, în limba engleză
    49 In light of the foregoing considerations, the answer to the first question is that Article 1 of Regulation No 1259/2010 must be interpreted as meaning that a divorce resulting from a unilateral declaration made by one of the spouses before a religious court, such as that at issue in the main proceedings, does not come within the substantive scope of that regulation.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.094 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.094
    În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2558 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2558 alin. (1)
    (1) Când determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei instituții de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea română.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2558 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2558 alin. (4)
    (4) Dacă legea română nu cunoaște o instituție juridică străină sau o cunoaște sub o altă denumire ori cu un alt conținut, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută de legea străină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 41 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 41
    41 Ținând seama de faptul că nicio dispoziție din Regulamentul Bruxelles IIa, în special articolul 2 punctul 4 din acesta, nu conține nicio trimitere expresă la dreptul statelor membre pentru a stabili sensul și domeniul de aplicare al termenului „hotărâre judecătorească” vizat în special atât în cuprinsul acestei dispoziții, cât și al articolului 21 din regulamentul menționat, se impune să se considere că acest termen trebuie să primească o interpretare autonomă și uniformă în dreptul Uniunii, în conformitate cu metodologia amintită la punctul anterior.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 48 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48
    Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți. Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2557 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2557 alin. (3)
    (3) Dispozițiile prezentei cărți sunt aplicabile în măsura în care convențiile internaționale la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau dispozițiile din legile speciale nu stabilesc o altă reglementare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 50 par. 2 lit. a) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 50 par. 2 lit. a)
    a) hotărârile în cauzele civile, patrimoniale şi nepatrimoniale, pronunţate de instanţe judecătoreşti sau alte instituţii competente;
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 50 par. 3 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 50 par. 3
    3. În sensul prezentului tratat, termenul de hotărâre include şi tranzacţiile judiciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 99 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 99
    Ratificarea şi intrarea în vigoare a tratatului Prezentul tratat va fi supus ratificării şi va intra în vigoare în cea de a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 100 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100
    Valabilitatea tratatului Prezentul tratat se încheie pe o durată nelimitată. Fiecare dintre cele doua părţi contractante poate să-l denunţe printr-o notificare scrisă. Denunţarea va produce efecte după trecerea unui an de la data notificării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 53 par. 2 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 53 par. 2
    2. Hotărârile referitoare la alte procese decât cele arătate la paragraful 1 pot fi recunoscute dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 50 şi 51.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 53 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 53 par. 1
    1. Hotărârile pronunţate pe teritoriul unei părţi contractante referitoare la statutul civil al propriilor cetăţeni se recunosc de plin drept pe teritoriul celeilalte părţi contractante sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (1)
    (1) Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanei sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea; modificările se înscriu de ofițerul de stare civilă prin mențiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. a) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. a)
    a) dacă sunt definitive şi susceptibile de executare potrivit legii părţii contractante pe teritoriul căreia au fost pronunţate. În materia obligaţiei de întreţinere sunt recunoscute şi hotărârile provizorii, dacă sunt executorii în statul de origine;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. b) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. b)
    b) dacă nu a fost incalcata competenţa exclusiva a autorităţii părţii contractante pe teritoriul căreia urmează a avea lor recunoaşterea sau executarea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. c) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. c)
    c) dacă persoanei obligate prin hotărâre, care nu a participat la proces, i s-au înmânat citaţia şi actul de sesizare a instanţei în timp util şi în conformitate cu legea părţii contractante pe teritoriul căreia a fost pronunţată hotărârea, iar în cazul în care nu avea capacitate de exerciţiu, i s-a dat posibilitatea de a fi reprezentată în proces;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. d) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. d)
    d) dacă între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pentru aceleaşi fapte, nu s-a pronunţat în prealabil o hotărâre ori nu se afla în curs de judecată o acţiune intentată anterior pe teritoriul părţii contractante unde urmează să se recunoască ori să se încuviinţeze executarea hotărârii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. f) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. f)
    f) dacă prin recunoaşterea sau încuviinţarea executării hotărârii nu se aduce atingere ordinii publice a părţii contractante pe teritoriul căreia urmează să se recunoască ori să se încuviinţeze executarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. e) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. e)
    e) dacă, în cazurile în care trebuie aplicată legea celeilalte părţi contractante, din hotărârea pronunţată rezultă ca această lege nu a fost aplicată. Totuşi, recunoaşterea nu poate fi refuzată numai pentru singurul motiv ca instanţa care a pronunţat hotărârea a aplicat o alta lege, în afară de situaţiile în care procesul priveşte starea şi capacitatea unei persoane, iar soluţia adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii aplicabile;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.098 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.098
    Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. c) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. c)
    c) dacă persoanei obligate prin hotărâre, care nu a participat la proces, i s-au înmânat citaţia şi actul de sesizare a instanţei în timp util şi în conformitate cu legea părţii contractante pe teritoriul căreia a fost pronunţată hotărârea, iar în cazul în care nu avea capacitate de exerciţiu, i s-a dat posibilitatea de a fi reprezentată în proces;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 51 lit. b) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 lit. b)
    b) dacă nu a fost incalcata competenţa exclusiva a autorităţii părţii contractante pe teritoriul căreia urmează a avea lor recunoaşterea sau executarea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 26 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 par. 1
    1. Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sunt guvernate de legea părţii contractante ai carei cetăţeni sunt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 26 par. 2 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 par. 2
    2. Dacă unul dintre soţi este cetăţean al unei părţi contractante, iar celălalt soţ este cetăţean al celeilalte părţi contractante, raporturile lor personale şi patrimoniale sunt guvernate de legea acelei părţi contractante pe teritoriul căreia îşi au domiciliul comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 26 par. 3 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 par. 3
    3. Dacă, în cazul prevăzut la paragraful 2, unul dintre soţi locuieşte pe teritoriul unei părţi contractante, iar celălalt pe teritoriul celeilalte părţi contractante, raporturile lor personale şi patrimoniale sunt guvernate de legea acelei părţi contractante pe al carei teritoriu şi-au avut ultimul domiciliu comun.Dacă sotii nu au avut domiciliu comun, sunt competente instanţele sau alte instituţii abilitate ale celor două părţi contractante, care aplica legea statului lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 27 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 par. 1
    1. În caz de divorţ, dacă ambii soţi au cetăţenia unei părţi contractante şi locuiesc, la data introducerii acţiunii de divorţ, pe teritoriul celeilalte părţi contractante, va fi aplicată legea părţii contractante ai carei cetăţeni sunt. Competenţa aparţine instanţelor sau altor instituţii abilitate ale ambelor părţi contractante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 27 par. 2 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 par. 2
    2. Dacă, la data introducerii acţiunii de divorţ, unul dintre soţi este cetăţean al uneia dintre părţile contractante, iar celălalt soţ este cetăţean al celeilalte părţi contractante şi locuiesc, fie ambii pe teritoriul aceleiaşi părţi contractante, fie unul pe teritoriul unei părţi contractante şi altul pe teritoriul celeilalte părţi contractante, sunt competente instanţele ambelor părţi contractante, care aplica legea statului lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 19 alin. (1) · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)
    (1) Fără a aduce atingere obligațiilor ce revin statelor membre participante în temeiul articolului 351 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prezentul regulament nu afectează aplicarea convențiilor internaționale la care sunt părți unul sau mai multe state membre participante la data adoptării prezentului regulament sau la data adoptării, în temeiul articolului 331 alineatul (1) al doilea sau al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a deciziei care reglementează conflictul de legi privind divorțul sau separarea de corp.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 26 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 par. 1
    1. Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sunt guvernate de legea părţii contractante ai carei cetăţeni sunt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 1 alin. (2) lit. e) · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. e)
    (e) consecințele referitoare la efectele patrimoniale ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 53 par. 3 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 53 par. 3
    3. Încuviinţarea executării hotărârilor patrimoniale este de competenţa instanţelor judecătoreşti ale părţii contractante pe teritoriul căreia urmează să se facă executarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 53 par. 4 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 53 par. 4
    4. Procedura încuviinţării executării, precum şi executarea silită se efectuează potrivit legii părţii contractante pe teritoriul căreia are loc executarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 52 par. 2 lit. a) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 52 par. 2 lit. a)
    a) textul complet al hotărârii, precum şi o adeverinta ca hotărârea a rămas definitivă şi este susceptibilă de executare, dacă aceasta nu rezultă din hotărâre;
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 52 par. 2 lit. b) · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 52 par. 2 lit. b)
    b) actele originale sau copii certificate de pe acestea, din care să rezulte ca persoanei obligate prin hotărâre, care nu a luat parte la proces, i s-a înmânat, cel puţin o dată, la timp şi în forma cuvenită, citaţia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 52 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 52 par. 1
    1. Cererea de recunoaştere şi încuviinţare a executării se depune la instanţa care s-a pronunţat în prima instanţa în cauza respectiva. Aceasta cerere va fi transmisă autorităţii din celălalt stat, competenţa sa încuviinţeze executarea. Cererea poate fi depusa şi direct la aceasta autoritate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 22 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 par. 1
    1. Actele care emana de la autorităţile competente sau de la alte instituţii ale uneia dintre părţile contractante, precum şi actele sub semnatura privată, cărora acestea le dau data certa şi le atesta autenticitatea semnăturii, sunt valabile pe teritoriul celeilalte părţi contractante fără vreo alta legalizare. Aceasta dispoziţie se aplică şi cu privire la extrasele şi la copiile de pe aceste acte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.100 alin. (2)
    (2) Actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 1.093. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 teza introductivă
    Actul întocmit în străinătate prin care se constată voința unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi recunoscut în România, cu excepția situației când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.096 alin. (1) lit. a)
    a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.096 alin. (1) lit. b)
    b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.096 alin. (1) lit. c)
    c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.096 alin. (2)
    (2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996Lege · art. 50 par. 1 · forma din 6 iulie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 50 par. 1
    1. Fiecare parte contractantă recunoaşte şi încuviinţează executarea, pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de prezentul tratat, a hotărârilor pronunţate pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.097 alin. (1) lit. a)
    a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.097 alin. (1) lit. f)
    f) a fost încălcat dreptul la apărare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2564 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2564 alin. (2)
    (2) Aplicarea legii străine încalcă ordinea publică de drept internațional privat român în măsura în care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului român ori ale dreptului Uniunii Europene și cu drepturile fundamentale ale omului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 lit. a)
    a) actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de legea străină aplicabilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 lit. b)
    b) femeia a acceptat în mod liber și neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 lit. c)
    c) nu există niciun alt motiv de refuz al recunoașterii pe teritoriul României a hotărârii prin care s-a încuviințat desfacerea căsătoriei în această modalitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2562 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2562 alin. (1)
    (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2562 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2562 alin. (2)
    (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 lit. b)
    b) femeia a acceptat în mod liber și neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 1 alin. (1) · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică divorțului și separării de corp în situațiile în care există un conflict de legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 4 · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4
    Legea desemnată în temeiul prezentului regulament se aplică indiferent dacă este sau nu legea unui stat membru participant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 27 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 27 · textul original, în limba engleză
    27 The Court has already held that recognition of a divorce decision delivered in a third country does not come within the scope of EU law, since neither the provisions of Regulation No 1259/2010 nor those of Regulation No 2201/2003, or any other legal act of the European Union, apply to such recognition (see, to that effect, order of 12 May 2016, Sahyouni, C‑281/15, EU:C:2016:343, paragraphs 22 and 23).
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 19 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 19 · textul original, în limba engleză
    19 On 19 May 2013, Mr Mamisch declared his intention to dissolve his marriage by having his representative pronounce the divorce formula before the religious sharia court in Latakia (Syria). On 20 May 2013, that court declared the couple divorced. On 12 September 2013, Ms Sahyouni signed a declaration that she was to receive from Mr Mamisch, under religious law, a total of USD 20000 (approximately EUR 16945), that declaration being worded as follows: ‘... I have received all payments due to me under the marriage contract and on the basis of the unilateral divorce and hereby release him from all obligations towards me under the marriage contract and the divorce decree … issued by the Latakia sharia court on 20 May 2013 …’
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 39 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 39 · textul original, în limba engleză
    39 Next, although it is true that private divorces are not explicitly excluded from the scope of Regulation No 1259/2010, as the Advocate General has noted in point 60 of his Opinion, the references made to the involvement of a ‘court’ and to the existence of a ‘proceeding’ in a number of provisions of that regulation, such as Article 1(2), Article 5(2) and (3), Article 8, Article 13 and Article 18(2) thereof, show that the regulation covers exclusively divorces pronounced either by a national court or by, or under the supervision of, a public authority. Moreover, the fact that Article 18(1) of Regulation No 1259/2010 makes reference to ‘legal proceedings’ supports that conclusion.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 51 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 51 · textul original, în limba engleză
    51 Since these proceedings are, for the parties to the main proceedings, a step in the action pending before the national court, the decision on costs is a matter for that court. Costs incurred in submitting observations to the Court, other than the costs of those parties, are not recoverable.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 49 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 49 · textul original, în limba engleză
    49 In light of the foregoing considerations, the answer to the first question is that Article 1 of Regulation No 1259/2010 must be interpreted as meaning that a divorce resulting from a unilateral declaration made by one of the spouses before a religious court, such as that at issue in the main proceedings, does not come within the substantive scope of that regulation.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 10 · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10
    În cazul în care legea aplicabilă în temeiul articolelor 5 sau 8 nu prevede divorțul sau nu acordă unuia dintre soți, din cauza apartenenței la unul dintre sexe, egalitate de acces la divorț sau la separarea de corp, se aplică legea forului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 25 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 25 · textul original, în limba engleză
    25 In those circumstances, the Oberlandesgericht München (Higher Regional Court, Munich) decided to stay the proceedings and to refer the following questions to the Court for a preliminary ruling: ‘(1) Does the scope of [Regulation No 1259/2010], as defined in Article 1 of that regulation, also include cases of private divorce, in this instance one pronounced by unilateral declaration of a spouse before a religious court in Syria on the basis of sharia? (2) If the answer to Question 1 is in the affirmative: In applying Regulation [No 1259/2010] [when examining] Article 10 thereof in cases of private divorce, (a) is account to be taken in the abstract of a comparison showing that, while the applicable law pursuant to Article 8 grants access to divorce to the other spouse too, that divorce is, on account of the other spouse’s sex, subject to procedural and substantive conditions different from those applicable to access for the first spouse, or (b) does the applicability of that rule depend on whether the application of the foreign law, which is discriminatory in the abstract, also discriminates in the particular case in question? (3) If the answer to [Question 2(b)] is in the affirmative: Does the fact that the spouse discriminated against consents to the divorce — including by duly accepting compensation — itself constitute a ground for not applying that rule?’
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 50 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 50 · textul original, în limba engleză
    50 In the light of the answer to the first question, there is no need to answer the second and third questions.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 54 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 54
    54 Se poate deduce din această jurisprudență că orice autoritate publică chemată să pronunțe o „hotărâre judecătorească”, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa, trebuie să păstreze controlul pronunțării divorțului, ceea ce presupune, în cadrul divorțurilor prin acordul soților, ca ea să procedeze la o analiză a condițiilor divorțului în raport cu dreptul național, precum și a existenței și validității consimțământului soților de a divorța.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 59 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 59
    59 Legiuitorul Uniunii a explicat astfel, dintr‑o perspectivă de continuitate, faptul că acordurile de divorț, care au fost aprobate de o autoritate judiciară sau extrajudiciară în urma unei examinări pe fond efectuate în conformitate cu legislațiile și cu procedurile naționale, constituie „hotărâri judecătorești” în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa și ale dispozițiilor Regulamentului Bruxelles IIb care se substituie acestei dispoziții și că tocmai această examinare pe fond face să se distingă aceste hotărâri judecătorești de actele autentice și de acorduri, în sensul regulamentelor menționate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 67 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 67
    67 Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa trebuie interpretat, în special în vederea aplicării articolului 21 alineatul (1) din acest regulament, în sensul că un act de divorț întocmit de un ofițer de stare civilă din statul membru de origine, care cuprinde un acord de divorț încheiat de soți și confirmat de aceștia în fața respectivului ofițer în conformitate cu condițiile prevăzute de reglementarea acestui stat membru, constituie o „hotărâre judecătorească” în sensul articolului 2 punctul 4 menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 69 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 69
    69 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 54 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 54
    54 Se poate deduce din această jurisprudență că orice autoritate publică chemată să pronunțe o „hotărâre judecătorească”, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa, trebuie să păstreze controlul pronunțării divorțului, ceea ce presupune, în cadrul divorțurilor prin acordul soților, ca ea să procedeze la o analiză a condițiilor divorțului în raport cu dreptul național, precum și a existenței și validității consimțământului soților de a divorța.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 57 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 57
    57 Astfel, după cum a arătat domnul avocat general în esență la punctul 50 din concluzii, Curtea, în Hotărârea din 2 iunie 1994, Solo Kleinmotoren (C‑414/92, EU:C:1994:221), și‑a întemeiat decizia pe faptul că tranzacțiile în cauză aveau un caracter în esență contractual, instanța respectivă limitându‑se astfel să ia act de tranzacție fără a efectua vreo examinare a conținutului acestei tranzacții în raport cu dispozițiile legale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 60 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 60
    60 Prin urmare, din moment ce o autoritate extrajudiciară competentă aprobă, după o examinare pe fond, un acord de divorț, acesta este recunoscut ca „hotărâre judecătorească”, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul Bruxelles IIa și cu articolul 30 din Regulamentul Bruxelles IIb, în timp ce alte acorduri de divorț care au efect juridic obligatoriu în statul membru de origine sunt recunoscute, după caz, ca acte autentice sau acorduri, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul Bruxelles IIa și cu articolul 65 din Regulamentul Bruxelles IIb.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Hotărârea CJUE din 20 decembrie 2017, cauza C-372/16, SahyouniHotărâre · pct. 26 · forma din 20 decembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 20 decembrie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 26 · textul original, în limba engleză
    26 It must be noted, first of all, that the referring court has before it, not an application for divorce, but an application for recognition of a divorce decision delivered by a religious authority in a third country.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 13 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 15 noiembrie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 13
    13 Conform articolului 104 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25 iunie 2019 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii (JO 2019, L 178, p. 1, rectificare în JO 2020, L 347, p. 52, denumit în continuare „Regulamentul Bruxelles IIb”), acest regulament reformează Regulamentul Bruxelles IIa, care a fost abrogat de la 1 august 2022. Cu toate acestea, în aplicarea articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul Bruxelles IIb, Regulamentul Bruxelles IIa continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022. Ținând seama de data faptelor din litigiul principal, acesta este guvernat, așadar, de Regulamentul Bruxelles IIa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.099 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.099 alin. (1)
    (1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.099 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.099 alin. (2)
    (2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.099 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.099 alin. (3)
    (3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.100 alin. (1) teza introductivă
    (1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se întocmește potrivit cerințelor prevăzute de prezentul cod și va fi însoțită de următoarele acte:
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.100 alin. (1) lit. a)
    a) copia hotărârii străine;
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.100 alin. (1) lit. b)
    b) dovada caracterului definitiv al acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.100 alin. (1) lit. c)
    c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.100 alin. (1) lit. d)
    d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 1.096.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (3) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (3)
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.G.E.P.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dispozițiile documentelor/hotărârilor străine, ale căror efecte au fost recunoscute de către instanța competentă din România, se înscriu prin mențiune în actele de stare civilă în baza următoarelor documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (2) lit. a)
    a) documentul străin/hotărârea străină și traducerea în limba română, legalizată, ambele în original;
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (2) lit. b)
    b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original;
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (2) lit. c)
    c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (2) lit. d)
    d) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite;
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (2) lit. e)
    e) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) teza introductivă
    (3) Pentru înscrierea în actele de stare civilă a dispozițiilor unor documente/hotărâri străine, cu excepția celor prevăzute la alin. (2), cererea va fi însoțită de următoarele documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. a)
    a) documentul/hotărârea eliberat/eliberată de autoritățile străine, în original, traducerea legalizată a acestuia/acesteia în limba română, în original;
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. b)
    b) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite;
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. c)
    c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. d)
    d) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (4)
    (4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 59¹ · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 59¹
    Cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 41^3 alin. (1), art. 41^17 alin. (2), art. 44 alin. (1), (1^2), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, 48 și art. 54 alin. (1^3) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanții legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 9 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9
    În cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile sale, persoana nemulțumită poate sesiza instanța competentă, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2601 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2601 lit. b)
    b) femeia a acceptat în mod liber și neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2551 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2551
    Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 18 alin. (1) · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică acțiunilor judiciare intentate și acordurilor menționate la articolul 5 și încheiate începând cu 21 iunie 2012. Cu toate acestea, un acord privind alegerea legii aplicabile încheiat înainte de 21 iunie 2012 este, de asemenea, aplicabil, cu condiția să respecte articolele 6 și 7.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (2)
    (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) lit. r) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (1) lit. r)
    r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) teza introductivă · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (1) teza introductivă
    (1) Constituie contravenții la regimul actelor de stare civilă următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Refuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestareaC07 · 17 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C07-017 · https://divortpartaj.org/ghiduri/tratatul-cu-republica-moldova-si-recunoasterea-divortului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision