Consilierea și supravegherea socială a legăturilor cu copilul

Poți cere serviciului public de asistență socială al localității copilului, iar în București direcției de sector, consiliere pentru restabilirea relațiilor copil–părinte. Nu ai nevoie mai întâi de o hotărâre de program. Dacă sunt îndeplinite condițiile legale de împiedicare a relațiilor ori de opoziție la măsurile de consiliere, oricare părinte poate solicita și monitorizare. La finalul monitorizării se întocmește un raport, înmânat fiecărui părinte, care poate fi propus ca probă. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] Depunerea cererii sociale nu înseamnă începerea automată a terapiei copilului. Evaluarea psihologică și consilierea ori psihoterapia au acorduri și excepții diferite. Cele 30 de zile pentru răspunsul la petiție nu sunt o promisiune de programare, de încheiere a ședințelor sau de predare anticipată a raportului. [10] [11] [12] [13] [14] [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18] [19] [17] [20] [21] [22] [23] [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25]

ACTUALIZAT: 20 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 19 minute
CATEGORIE: Copiii: autoritate, locuință și relații personale

Cuprins · 22 de secțiuni

01Cui se adresează
02Demersul potrivit, nu o singură cerere pentru orice problemă
03Unde depun cererea și ce instituție lucrează efectiv cazul?
04Cum pregătesc cererea și anexele?
05Ce fac după depunere, ca să ajung la serviciul efectiv?
06Evaluarea copilului și terapia copilului nu cer automat același acord
07Informarea copilului, urgența și serviciul dispus de instanță
08Dacă părintele cere ajutor pentru sine sau este propusă o ședință de familie
09Când se dispune monitorizarea și ce urmărește
10Cum obțin raportul și ce pot cere după el?
11Cum folosesc raportul în proces și cum formulez observații?
12Termenul petiției: răspuns, nu programare garantată
13Lipsa răspunsului, refuzul și costul unui eventual litigiu
14Protecția copilului nu așteaptă termenul de 30 de zile
15Ramura specială: risc de separare a copilului de familie
16Exemplu local: cum urmăresc o solicitare în Sectorul 4?
17Alte două rapoarte care nu trebuie confundate
18Ghiduri conexe pentru următoarea etapă
19Termene și repere
20Lista de pași
21Întrebări frecvente
22Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Părinții care cer sprijin, monitorizare în condițiile legii ori raportul și folosirea lui ca probă. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [7] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43]
Copilul este beneficiar și participant potrivit dezvoltării, nu mijloc de probă forțat între adulți. [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [5] [21]

✕ NU ACOPERĂ

Nu stabilește automat programul judiciar, sancțiuni, diagnostic ori acces al bunicilor la întregul raport. [6] [7] [8] [9] [53] [2] [17] [3] [4] [5] [22]
Nu tratează complet dreptul medical, toate serviciile profesionale, litigiile internaționale ori fiecare procedură de protecție specială. Condițiile exacte ale serviciului și siguranța se verifică separat. [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18] [24] [25] [54] [55] [56] [4] [5] [26] [27] [28] [29]

Demersul potrivit, nu o singură cerere pentru orice problemă

Dacă ai nevoie de sprijin pentru reluarea legăturii, cere consiliere în temeiul articolului 18 alineatul (4) din Legea nr. 272/2004. Dacă descrii împiedicarea ori afectarea negativă a relațiilor prin nerespectarea unui program judiciar sau convenit ori refuzul măsurilor de la alineatul (4), cere distinct analiza monitorizării de la alineatul (5). Identifică părintele, faptele, obligația și efectul asupra copilului. Neprezentarea părintelui programat nu dovedește automat că părintele rezident a împiedicat contactul. [1] [2] [3] [4] [5] [6] Dacă monitorizarea s-a încheiat, cere raportul și identifică perioada. Dacă executorul a constatat refuzul categoric al copilului ori aversiunea față de creditor, este vorba de procedura specială din articolul 913 al Codului de procedură civilă. Dacă judecătorul ascultă copilul cu participarea psihologului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), este vorba de o altă procedură, cu alt raport. Aceste documente nu se substituie între ele și nu sunt automat expertize. [7] [8] [9] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [88] [4] [5] Pune în centru nevoile și siguranța copilului, opinia sa și relațiile de atașament, nu obținerea unei etichete împotriva celuilalt adult. Suspiciunea de înstrăinare ori violență nu este, singură, diagnostic sau constatare judiciară. [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [1]

Unde depun cererea și ce instituție lucrează efectiv cazul?

Ruta obișnuită este serviciul public de asistență socială (SPAS) al localității în care se află copilul; în București, DGASPC de sector exercită atribuțiile sociale locale. Cere registraturii confirmarea competenței. În afara Bucureștiului, DGASPC județean nu înlocuiește automat SPAS pentru fiecare solicitare de consiliere a relațiilor personale. DGASPC are însă atribuțiile proprii de protecție. [1] [2] [3] [4] [5] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [26] [27] [28] [29] Serviciul social evaluează nevoile, informează familia despre serviciile locale, pregătește documentația și colaborează cu DGASPC. Consilierea se acordă prin specialiștii serviciilor publice sau ai organismelor abilitate. Cere să ți se spună compartimentul, persoana de contact și dacă urmează consiliere socială, evaluare psihologică, consiliere psihologică ori psihoterapie. Denumirea generică „consiliere” nu lămurește singură serviciul și acordul necesar. [89] [90] [91] [92] [93] [94] [1] [2] [3] [4] [5] [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18]

Cum pregătesc cererea și anexele?

Poți depune o petiție scrisă sau prin e-mail. Pentru solicitarea administrativă obișnuită indică numele, datele de identificare și un canal sigur de răspuns; registratura trebuie să primească, să înregistreze și să transmită cererea compartimentului competent. Normele indicate în acest ghid nu prevăd un formular național unic al părintelui ori o listă uniformă de anexe obligatorii. [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] Ca structură practică, include:

Cine solicită și în ce calitate; cine este copilul și unde locuiește efectiv; cine sunt părinții.
O cronologie scurtă cu datele încercărilor de contact, programul judiciar ori convenit, ce nu s-a respectat și de către cine.
Soluția cerută distinct: consiliere, analiza condițiilor monitorizării, comunicarea stadiului ori înmânarea raportului deja întocmit.
Existența unui dosar, a unor restricții sau a unui ordin de protecție și modalitatea sigură de comunicare.
Cererea de număr de înregistrare, repartizare, instrucțiuni pentru evaluare/programare și răspuns motivat. Acesta este un mod util de prezentare a faptelor, nu un formular oficial. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [103] [104] [105] [106] [107] [108] Atașează numai copiile relevante: dovada calității, hotărârea sau acordul dacă există, înscrisurile care susțin cronologia și dispozitivul măsurilor de protecție. Cere instituției să precizeze eventualele completări. Pentru consilierea socială, absența unei hotărâri de program nu justifică singură refuzul; pentru monitorizare trebuie descrise condițiile specifice ale legii. Nu condiționa artificial înregistrarea petiției de semnătura ambilor părinți. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18]

Ce fac după depunere, ca să ajung la serviciul efectiv?

Păstrează cererea, anexele, dovada expedierii, numărul și data înregistrării. Dacă ai primit numai confirmarea automată a e-mailului, cere numărul de înregistrare dat de instituție și compartimentul căruia i-a fost repartizată. Urmărește dacă ți se cere o completare, dacă există convocare și cum trebuie anunțată o imposibilitate justificată de prezentare. [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] La primul contact cere patru lucruri concrete: ce evaluare se propune, cine o face, ce acte sau acorduri lipsesc și care este următoarea etapă. Dacă este anunțată o programare care nu mai vine, revino cu numărul cererii și cere stadiul și motivul. Nu presupune că numărul de înregistrare este o programare ori că o recomandare socială este dispoziție judiciară de terapie. [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18] [54] [55] [56] [4] [5] Dacă ți se propune serviciu psihologic, cere înainte de începere informații despre frecvență, mod de desfășurare, costuri, confidențialitate, utilizarea datelor și posibilitatea încetării ori retragerii consimțământului în serviciul voluntar. Nu există aici un număr național de ședințe, o taxă unică sau garanția accesului la furnizorul ales de tine. Confirmă cine suportă costurile concrete; taxa judiciară a unui eventual proces este altceva. [2] [57] [52] [58] [59] [60] [61] [2] [57] [59] [17] [3] [4] [60] [5] [18] [61] [22] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117]

Evaluarea copilului și terapia copilului nu cer automat același acord

Pentru evaluarea psihologică a minorului, punctele 27 alineatul (3) și 157 din Codul deontologic al profesiei de psiholog cer acordul de la cel puțin un părinte sau reprezentant legal, cu excepțiile legale ori judiciare aplicabile. Prezintă actele privind identitatea, filiația și autoritatea actuală; simpla rudenie a unui bunic nu îl transformă în reprezentant. Dacă evaluarea a avut loc numai în prezența unui părinte, raportul trebuie să precizeze imposibilitatea evaluării relației copilului cu părintele absent. [19] [17] [20] [21] [22] [23] Pentru consilierea psihologică sau psihoterapia minorului, atunci când părinții exercită autoritatea în comun, regula este acordul ambilor părinți. Nu muta regula „cel puțin unul” din evaluare asupra terapiei. Se verifică hotărârile actuale și excepțiile concrete de urgență ori de serviciu impus legal/judiciar; nici separarea, nici simpla cerere socială nu constituie o excepție. În ipotezele punctului 27 alineatul (4), psihologul se abține de la aprecieri ori descrieri ale părintelui absent și ale relației sale cu copilul. [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25] Dacă lipsește un acord necesar, cere specialistului să precizeze ce acord lipsește și de ce. Nu declara acordul celuilalt părinte fără să existe. Când sunt îndeplinite condițiile articolului 18 alineatul (5), instituția dispune monitorizarea și sesizează concomitent instanța de tutelă pentru suplinirea acordului ori modificarea măsurilor; nu suplinește ea însăși acordul printr-o adresă administrativă. [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25] [6]

Informarea copilului, urgența și serviciul dispus de instanță

Psihologul caută asentimentul copilului: explică intervenția într-un limbaj accesibil și adecvat dezvoltării și urmărește participarea lui. Asentimentul nu este identic cu acordul juridic al reprezentanților, nu este înlocuit de semnătura adultului și nu trebuie prezentat ca veto absolut ori ca justificare pentru forțare. Nu este nici consimțământul special de la 14 ani pentru contactul cu alte persoane. [52] [5] [21] Excepția de urgență cere fapte reale. Punctul 23 permite serviciul în interesul persoanei în nevoi urgente, pe cât posibil cu acordul/asentimentul ei, cu obținerea cât mai rapidă a consimțământului informat. Pentru evaluarea necesară sănătății, punctul 158 cere și imposibilitatea obținerii consimțământului prealabil; la minor, informarea reprezentanților legali sau a autorității tutelare se face de îndată. Existența divorțului ori afirmația unui părinte că „este urgent” nu îndeplinește automat condițiile. [24] [25] Când serviciul este efectiv impus prin lege, instanță ori urgență, punctul 31 prevede că obținerea consimțământului nu este obligatorie, dar rămân informarea despre serviciu și limitele confidențialității și urmărirea cooperării; punctul 137 păstrează căutarea asentimentului copilului. Identifică exact titlul sau situația, nu confunda recomandarea raportului cu o hotărâre. [54] [55] [56] [4] [5] Lipsa capacității de a consimți cere reprezentare ori autorizarea prevăzută de lege. Punctul 30 privește intervenția strict necesară în interesul clientului atunci când lipsește și reprezentantul legal; absența la ședință ori refuzul unui părinte existent nu înseamnă că reprezentantul nu există. [54] [55] [56] [4] [5]

Dacă părintele cere ajutor pentru sine sau este propusă o ședință de familie

Pentru propria consiliere sau psihoterapie voluntară, părintele este beneficiarul care consimte informat și fără presiune. Psihologul explică scopul, metoda, riscurile, alternativele, costurile, confidențialitatea și retragerea; acordul se obține în scris când este posibil, iar alternativa permisă se consemnează. [2] [57] [52] [58] [59] [60] [61] [2] [58] [118] [18] Prezența celuilalt părinte ori a altor terți nu este automată: este necesar acordul clientului și al psihologului. Dacă sunt implicați partenerul ori familia, se precizează cine este clientul și raportul profesional cu fiecare participant. Nu se impune întâlnire comună contrară siguranței sau unui ordin de protecție. [2] [58] [118] [18] [103] [104] [105] [106] [107] [108] Pentru evaluări dispuse de lege/instanță sau testări obișnuite în contexte educaționale reglementate există limitele punctului 154; înscrierea la școală nu este un acord general pentru psihoterapia de după divorț. Informarea accesibilă, posibilitatea întrebărilor, protecția datelor, informația despre furnizorul testării online și consimțământul pentru traducător rămân distincte. Nu rezultă acces automat al adulților la întregul dosar confidențial. [20] [119] [61] [21] [120] [121]

Când se dispune monitorizarea și ce urmărește

Cererea de monitorizare se leagă de conduita descrisă în articolul 18 alineatul (5): un părinte împiedică sau afectează negativ relațiile prin nerespectarea programului judiciar ori convenit sau refuză/se opune măsurilor de consiliere. Oricare părinte poate cere intervenția, dar trebuie lămurit ce s-a întâmplat. Norma nu este un drept general al oricărui bunic la aceeași monitorizare și nu produce automat penalități împotriva rezidentului. [6] Monitorizarea se dispune pentru până la 6 luni, nu obligatoriu pentru 6 luni. La final, autorul raportului poate propune prelungirea cu cel mult încă 6 luni și măsuri suplimentare. Nu este o prelungire automată și nici un nou program de contact de 12 luni. [6] [53] Reprezentanții sociali asistă la preluare, la vizitele la domiciliul copilului și la înapoiere. Asistența profesională în timpul găzduirii este condiționată de monitorizarea dispusă prin hotărâre executorie; această regulă se aplică în mod corespunzător întâlnirilor în loc neutru. Condiția privește prezența profesională în acel interval, nu legalitatea găzduirii însăși. [122] Cere organizarea concretă a observațiilor și a convocărilor. Sunt intervievați părinții, copilul, persoanele cu care copilul interacționează în situațiile indicate de lege și alte persoane apreciate utile. Distinge faptele observate direct de cele relatate de participanți. Textul nu fixează un număr uniform de interviuri sau zile până la primul interviu. [122] [123] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79]

Cum obțin raportul și ce pot cere după el?

La finalul perioadei, serviciul întocmește raportul de monitorizare și îl înmânează fiecărui părinte. Cere-l în scris, cu identitatea și calitatea ta, numărul cererii/dispoziției dacă îl cunoști, perioada monitorizată și un canal sigur de comunicare. Dacă nu este finalizat, cere stadiul și etapa rămasă; articolul 18 nu stabilește un număr suplimentar de zile pentru emitere. [7] [8] [9] [122] [7] Bunicul nu dobândește automat dreptul la întregul raport doar pentru că a fost intervievat. Raportul nu este hotărâre și nu este, prin denumire, raport de expertiză. Poate recomanda consiliere psihologică, expertizare, inclusiv medico-legală psihiatrică, măsuri de îmbunătățire a relației sau de protecție. Recomandarea nu modifică singură programul, nu stabilește automat un diagnostic și nu înlocuiește consimțământul ori hotărârea necesară serviciului psihologic. [7] [8] [9] [53] [2] [17] [3] [4] [5] [22] Dacă există suspiciune de înstrăinare părintească ori de altă violență și instanța a fost sesizată, serviciul are obligația de a cere acelei instanțe expertiza prevăzută la articolul 18 alineatul (4). Comunică numărul dosarului și instanța. Nu transforma suspiciunea sau recomandarea într-o concluzie definitivă împotriva unei persoane. [1]

Cum folosesc raportul în proces și cum formulez observații?

Propune raportul ca înscris și explică exact faptele pentru care îl invoci: desfășurarea predării, prezența adulților, reacțiile consemnate, încercările de cooperare ori recomandările. Regula este propunerea probelor de către reclamant prin cerere și de pârât prin întâmpinare. Dacă raportul nu există încă ori nu ți-a fost înmânat, identifică instituția și cere instanței să îl solicite. [7] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] Dacă raportul ajunge mai târziu, explică de ce se încadrează în excepțiile articolului 254 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, de exemplu imposibilitatea justificată de a-l propune la timp ori o necesitate neprevizibilă rezultată din cercetare. Nu presupune că orice depunere tardivă este acceptată. Instanța apreciază raportul împreună cu restul probelor, nu ca dovadă decisivă automată. [7] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] Dacă nu ești de acord, formulează observații punctuale: pasajul, eroarea factuală, ce s-a observat direct și ce a fost relatat, documentul sau proba contrară și lămurirea cerută. Cere instanței administrarea probelor relevante în condițiile legii. Nu există în articolul 18 un „apel al raportului” în 5 sau 15 zile; contestarea concluziilor ca probă este diferită de refuzul autorității de a-l comunica. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7]

Termenul petiției: răspuns, nu programare garantată

Răspunsul administrativ trebuie comunicat în 30 de zile de la înregistrare. O cercetare mai amănunțită poate justifica prelungirea cu cel mult 15 zile, cu notificare prealabilă. Dacă ai trimis cererea autorității greșite, ea o transmite în 5 zile și te înștiințează; cele 30 de zile curg de la înregistrarea la autoritatea competentă. Răspunsul trebuie să indice temeiul legal al soluției, favorabile sau nefavorabile. [10] [11] [12] [13] [14] Urmărește separat: data înregistrării, data transferului, notificarea prelungirii, convocarea și data finalizării monitorizării. Expirarea termenului de răspuns nu produce automat o ședință, un raport final sau admiterea solicitării. Reia demersul cu numărul inițial și dovezile, nu prin trimiterea repetată a aceleiași petiții fără elemente noi: petițiile identice se conexează, iar petiția repetată după răspuns poate fi clasată. [10] [11] [12] [13] [14] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79]

Lipsa răspunsului, refuzul și costul unui eventual litigiu

Cere răspuns motivat și lămurește dacă problema este lipsa comunicării, un refuz explicit, un act individual sau doar dezacordul cu recomandarea. Pentru refuzul nejustificat ori tăcerea unei autorități referitoare la un drept/interes legitim se poate deschide contenciosul administrativ, dacă sunt îndeplinite condițiile. Nu orice nemulțumire față de raport este un act atacabil. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] Pentru un act administrativ individual adresat ție, termenul plângerii prealabile este, de regulă, de 30 de zile de la comunicare, cu excepțiile și posibilitatea depășirii lui pentru motive temeinice, în limitele articolului 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Pentru refuzul/tăcerea asimilate prin articolul 2 alineatul (2), articolul 7 alineatul (5) înlătură obligativitatea plângerii prealabile. Termenul obișnuit al acțiunii este de 6 luni de la comunicarea refuzului nejustificat ori a răspunsului la plângerea prealabilă sau de la expirarea termenului legal de soluționare, după caz. Nu aștepta să se apropie limita pentru a califica actul. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] Pentru actele unei autorități locale sau județene, fondul revine de regulă tribunalului de contencios administrativ, iar persoana privată folosește instanța domiciliului/sediului său. Atașează cererea înregistrată, refuzul sau actul și dovada plângerii prealabile, dacă era necesară. Recursul împotriva sentinței are termen de 15 zile de la comunicare. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] Pentru cererea de anulare/recunoaștere a dreptului ori eliberare de înscris, taxa judiciară de timbru este de 50 lei, sub rezerva scutirilor aplicabile. Nu este taxa petiției sociale și nu este taxa tuturor litigiilor privind copilul. Despăgubirile, actele centrale sau procedurile speciale se califică separat. Costul unui serviciu psihologic se clarifică distinct cu furnizorul; nu se deduce gratuitatea universală a terapiei din existența obligației de consiliere socială. [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [2] [57] [52] [58] [59] [60] [61]

Protecția copilului nu așteaptă termenul de 30 de zile

Orice persoană și copilul pot sesiza DGASPC din județul/sectorul de domiciliu pentru protecția împotriva formelor prevăzute de articolul 89 alineatul (2) din Legea nr. 272/2004. Angajații instituțiilor publice/private care intră profesional în contact cu copilul și au suspiciunile prevăzute la alineatul (3) trebuie să sesizeze de urgență. DGASPC are obligația să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și violență enumerate de articolul 98. [26] [27] [28] [29] Regula clasării petițiilor anonime obișnuite nu înlătură aceste atribuții speciale de protecție ori intervenția din oficiu. Ea are și excepțiile proprii pentru hărțuire. Aceste atribuții nu promit însă oricărui sesizant anonim răspuns nominal, raport personalizat sau datele copilului. Sesizarea pentru siguranță și cererea personală de servicii au scopuri și reguli distincte. [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29] [26] [27] [28] [29] Articolul 41 impune vizite când există motive temeinice de a suspecta primejduirea vieții și securității copilului; dacă după vizită se constată situațiile alineatului (2), SPAS sesizează DGASPC în 24 de ore. Profesioniștii care lucrează direct cu copilul au și obligația de sesizare din articolul 96. Aceste praguri și acești actori nu se confundă și nu justifică așteptarea răspunsului administrativ în caz de pericol. [135] [136] [137] [138] [139] [26] [27] [28] [29] Comunică serviciului orice ordin de protecție ori interdicție relevantă. Cere organizare sigură, fără întâlnire comună interzisă și fără folosirea copilului sau a bunicilor pentru mesaje indirecte oprite de ordin. Consilierea nu suspendă restricțiile. [103] [104] [105] [106] [107] [108]

Ramura specială: risc de separare a copilului de familie

Metodologia Hotărârii Guvernului nr. 691/2015, în forma înlocuită prin Hotărârea Guvernului nr. 612/2025, privește prevenirea separării copilului de familie în situațiile de vulnerabilitate, nu simpla despărțire a părinților. Când această ramură este aplicabilă, serviciul informează familia, evaluează situația și întocmește planul de servicii supus aprobării primarului, cu coordonarea DGASPC. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] În condițiile articolelor 10–11, profesioniștii vizați sesizează SPAS în maximum 48 de ore, iar asistentul social/tehnicianul se deplasează pentru evaluare în maximum 72 de ore de la completarea fișei de observație ori de la primirea sesizării. Dacă în procesul de evaluare apar suspiciunile de abuz și violență din articolul 15, sesizarea DGASPC este de îndată, iar verificarea acesteia se face în cel mult 48 de ore de la primire. Nu sunt termene universale ale consilierii după divorț. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [63] [68] [69] [71] [72] Participarea membrilor gospodăriei la colectarea și introducerea datelor în Observatorul copilului este voluntară. Aceasta nu elimină atribuțiile distincte de protecție. Fișa de observație și nota de informare aparțin procedurii serviciului; nu sunt transformate în formular obligatoriu al cererii tale de consiliere. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [26] [27] [28] [29]

Exemplu local: cum urmăresc o solicitare în Sectorul 4?

Pagina oficială a DGASPC Sector 4 enumeră consilierea socială pentru menținerea/reluarea legăturii copilului cu părintele, familia ori o persoană de atașament și monitorizarea programului părinte nerezident–copil. Datele publicate de instituție indică Bulevardul Metalurgiei nr. 12–18, Grand Arena, etajul 1, Sectorul 4 și adresa contact@dgaspc4.ro. Sunt informații locale, nu o procedură națională și nu confirmarea unei programări. [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] Pentru audiență după lipsa răspunsului în termen, instituția cere menționarea numărului petiției; dacă răspunsul este nemulțumitor, se atașează copia lui. Pagina permite depunerea cererii de audiență la relații cu publicul ori transmiterea prin adresa indicată, împreună cu dovada relevantă. Verifică instrucțiunile actuale ale instituției înainte de deplasare; nu presupune conținutul sau anexele unui formular doar fiindcă există un link de descărcare. [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79]

Alte două rapoarte care nu trebuie confundate

La audierea judiciară în cauzele din articolul 140³ din Legea nr. 272/2004, copilul este ascultat cu participarea psihologului DGASPC; psihologul întocmește raportul pentru dosar. Ascultarea are loc după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării, iar opinia are valoarea unei prezumții relative. Acest raport nu ține locul monitorizării sociale ori al expertizei medico-legale psihiatrice cerute pentru problemele precizate de lege. [80] [81] [82] [83] [84] În executare, dacă executorul constată refuzul categoric sau aversiunea copilului, întocmește proces-verbal și îl comunică. DGASPC sesizează instanța locului în care se află minorul pentru consiliere de cel mult 3 luni. Cererea se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citare, iar încheierea nu are cale de atac. Raportul psihologului merge către instanță, executor și DGASPC, după care executorul reia procedura. Serviciul efectiv dispus de instanță se corelează cu excepția profesională de consimțământ, fără eliminarea informării și a asentimentului urmărit. [85] [86] [87] [88] [4] [5]

Ghiduri conexe pentru următoarea etapă

Pentru stabilirea ori organizarea programului, citește „Primul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanță” și „Programul cu copilul: clarificări și predarea copilului”. Dacă titularul programului nu vine, este relevant „Părintele nu se prezintă la programul cu copilul”; nu atribui automat rezidentului conduita celuilalt. [1] [2] [3] [4] [5] [6] Pentru rude, mergi la „Legăturile copilului cu bunicii, frații și alte persoane apropiate”; accesul școlar direct este tratat separat în „Accesul bunicilor la informațiile copilului”. Pentru procedura executorului și pentru restricții, vezi „Executarea hotărârii privind copilul: cum începe și cum decurge” și „Contactul copilului când există ordin de protecție”. Aceste căi nu sunt înlocuite de raportul social. [6] [7] [8] [9] [85] [86] [87] [88] [4] [5] [103] [104] [105] [106] [107] [108]

Termene și repere procedurale

REGULĂTransferul cererii greșit îndreptate

Interval: 5 zile, cu înștiințarea petentului. [10]
De când începe: De la înregistrarea la autoritatea necompetentă. [10]
Cum se aplică: Păstrează dovada transferului; răspunsul în 30 de zile curge de la înregistrarea la autoritatea competentă. [10] [11] [12] [13] [14]
Consecințe: Cere confirmarea instituției care a primit lucrarea. [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79]

[10][11][12][13][14][9][15][16][95][100][101][102][77][78][79][8][96][97][98][99][26][27][28][29]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termenul primei ședințe ori al raportului final. [10] [11] [12] [13] [14]

REGULĂRăspunsul la petiție

Interval: 30 de zile; cel mult 15 zile suplimentare pentru cercetare amănunțită, cu notificare prealabilă. [11] [12] [13] [14]
De când începe: Înregistrarea la autoritatea competentă. [11] [12] [13] [14]
Cum se aplică: Urmărește data și notificarea, distinct de calendarul serviciului. [10] [11] [12] [13] [14] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79]
Consecințe: La lipsa răspunsului cere stadiul și verifică ruta refuzului/tăcerii. [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134]

[11][12][13][14][10][9][15][16][95][100][101][102][77][78][79][122][7][124][125][126][127][128][129][130][131][132][133][134][26][27][28][29][135][136][137][138][139]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu obligă la terminarea consilierii ori la raport înainte de finalul monitorizării. [11] [12] [13] [14] [122] [7]

REGULĂMonitorizarea și raportul

Interval: Până la 6 luni; poate fi propusă prelungirea cu cel mult 6 luni. Raport la final. [6] [53] [122] [7]
De când începe: Dispunerea monitorizării în condițiile articolului 18 alineatul (5). [6] [53]
Cum se aplică: Verifică perioada efectiv dispusă; nu aduna automat două perioade de 6 luni. [6] [53]
Consecințe: Raportul se înmânează fiecărui părinte și poate fi probă; nu are apel administrativ special în articolul 18. [7] [8] [9] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7]

[6][53][122][7][8][9][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][85][86][87][88]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Articolul 18 nu prevede un număr suplimentar de zile pentru emiterea raportului. [122] [7]

REGULĂConsilierea dispusă în executare

Interval: Cel mult 3 luni; încheiere nesupusă căii de atac. [85] [86] [87] [88]
De când începe: Constatarea refuzului/aversiunii de către executor și sesizarea instanței de către DGASPC. [85] [86] [87] [88]
Cum se aplică: Instanța stabilește perioada după vârsta copilului, în procedura urgentă cu citare. [85] [86] [87] [88]
Consecințe: Raport către instanță, executor și DGASPC; executorul reia procedura. [85] [86] [87] [88]

[85][86][87][88][4][5]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termenul consilierii administrative sau al evaluării voluntare. [85] [86] [87] [88] [4] [5]

REGULĂContestarea actului ori a refuzului administrativ

Interval: Plângerea prealabilă: de regulă 30 de zile pentru actul individual; acțiune: de regulă 6 luni; recurs: 15 zile. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117]
De când începe: Comunicarea actului pentru plângerea prealabilă; comunicarea refuzului nejustificat ori a răspunsului la plângerea prealabilă sau expirarea termenului legal de soluționare, după caz, pentru acțiune; comunicarea sentinței pentru recurs. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117]
Cum se aplică: Califică actul și începutul exact înainte de calcul; păstrează dovada comunicării și înregistrării. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134]
Consecințe: Nu amâna verificarea judiciară; nemulțumirea privind proba nu devine automat litigiu administrativ. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7] [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134]

[124][125][126][127][128][129][130][131][132][133][134][109][110][111][112][113][114][115][116][117][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][7][85][86][87][88][4][5]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Plângerea prealabilă nu este obligatorie în cazurile refuzului/tăcerii de la articolul 2 alineatul (2); normele speciale și excepțiile se verifică. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134]

Lista de pași

Precizează dacă soliciți consiliere, monitorizare, stadiul lucrării sau raportul deja finalizat. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9]
Confirmă SPAS/DGASPC competent și obține numărul, data și dovada înregistrării. [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [89] [90] [91] [92] [93] [94]
Anexează copiile relevante și o cronologie factuală; indică ordinele de protecție și canalul sigur. [6] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [103] [104] [105] [106] [107] [108]
Înaintea serviciului psihologic, clarifică beneficiarul, evaluarea versus terapia, specialistul, acordurile și excepția exactă. [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18] [19] [17] [20] [21] [22] [23] [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25] [54] [55] [56] [4] [5]
Cere explicații despre ședințe, costuri, confidențialitate și participarea copilului; nu presupune programare ori gratuitate universală. [2] [57] [52] [58] [59] [60] [61] [52] [5] [21]
Urmărește separat răspunsul la petiție, convocarea, durata monitorizării și raportul. [10] [11] [12] [13] [14] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [6] [53] [7] [8] [9]
Propune raportul la timp ca probă și explică punctual ce dovedește; păstrează observațiile și contraprobele pertinente. [7] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7]
Pentru pericol folosește imediat ruta de protecție, fără a aștepta termenul petiției sau a încălca restricțiile. [135] [136] [137] [138] [139] [26] [27] [28] [29] [26] [27] [28] [29] [103] [104] [105] [106] [107] [108]

Întrebări frecvente

Pot cere ajutor dacă nu am încă un program stabilit de instanță?

Da, pentru consilierea socială nu este necesară mai întâi o hotărâre. Monitorizarea se analizează distinct: trebuie descrisă conduita și ipoteza articolului 18 alineatul (5), inclusiv programul convenit ori opoziția la măsurile de consiliere, după caz. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

Sunt necesare două semnături ca SPAS să îmi primească cererea?

Nu se impun automat două semnături la înregistrarea petiției. Acordurile pentru serviciul psihologic concret se verifică ulterior; primirea cererii nu autorizează orice terapie. [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18] [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29]

Un singur părinte poate consimți și la evaluare, și la terapie?

Nu confunda serviciile. Pentru evaluarea minorului regula este minimum un părinte/reprezentant, cu excepțiile aplicabile; pentru consiliere sau psihoterapie sub autoritate comună, regula este acordul ambilor părinți, corelat cu urgența și titlul legal ori judiciar real. [19] [17] [20] [21] [22] [23] [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25] [24] [25] [54] [55] [56] [4] [5]

Dacă unul dintre părinți refuză, serviciul îi poate suplini acordul?

Nu singur. Cere identificarea acordului necesar și a temeiului refuzului. Dacă sunt îndeplinite condițiile articolului 18 alineatul (5), instituția sesizează concomitent instanța pentru suplinire ori modificarea măsurilor. Absența sau refuzul nu este inexistența reprezentantului legal. [6] [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25] [54] [55] [56] [4] [5]

Copilul este obligat să accepte ședința doar pentru că a semnat părintele?

Semnătura adultului nu înlocuiește informarea și căutarea asentimentului copilului. Asentimentul nu este identic cu acordul juridic și nu trebuie transformat nici în veto absolut, nici în motiv de forțare. [52] [5] [21]

Primesc programarea sau raportul în 30 de zile?

Termenul privește răspunsul la petiție, nu programarea ori finalizarea serviciului. Raportul de monitorizare se întocmește la final; cere stadiul, calendarul concret și documentele rămase. [10] [11] [12] [13] [14] [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79] [122] [7]

Pot folosi raportul ca probă dacă celuilalt părinte nu îi convine?

Raportul se înmânează fiecărui părinte și poate fi propus ca probă. Instanța îi apreciază relevanța și forța împreună cu restul probelor; cealaltă parte poate formula observații și contraprobe în condițiile legii. [7] [8] [9] [7] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7]

Raportul poate schimba singur programul ori stabili înstrăinarea?

Nu. Recomandările nu sunt hotărâre, diagnostic automat ori măsură care ține loc de decizie judiciară. Pentru suspiciunea de înstrăinare/violență, când instanța a fost deja sesizată, există obligația serviciului de a cere instanței expertiza prevăzută de lege. [53] [2] [17] [3] [4] [5] [22] [1]

Sesizările anonime de pericol sunt ignorate ca orice petiție anonimă?

Nu se poate folosi regula petițiilor anonime obișnuite pentru a înlătura atribuțiile speciale de protecție și verificare. Aceste atribuții nu garantează însă răspuns nominal, raport personalizat ori acces la date pentru orice sesizant. [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29] [26] [27] [28] [29]

Trebuie să vină serviciul în 72 de ore după orice cerere de consiliere?

Nu. Termenul aparține ramurii speciale de evaluare a riscului de separare a copilului de familie, cu condițiile fișei/sesizării din metodologia aplicabilă. Nu este un termen general al divorțului sau al ședinței psihologice. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [63] [68] [69] [71] [72]

Există un apel al raportului social în 15 zile?

Articolul 18 nu prevede un asemenea apel special. Observațiile la probă se formulează în dosar; refuzul administrativ de comunicare se analizează separat. Termenul de 15 zile menționat pentru contencios privește recursul împotriva sentinței, nu raportul. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7] [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117]

De reținut

Arată cele 33 de idei principale ale ghidului

Interesul superior, siguranța, opinia copilului și păstrarea relațiilor de atașament guvernează cererea; dreptul adultului nu este automat egal cu al părintelui. Criteriile se aplică faptelor concrete; rudenia singură nu stabilește frecvența sau găzduirea. [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51]
SPAS și, în București, DGASPC de sector dispun consiliere pentru copil și părinți, la solicitare sau din oficiu, prin specialiști din cadrul serviciilor publice de asistență socială sau al organismelor abilitate; nu este necesară mai întâi o hotărâre de contact. Se solicită instituției competente local. Obligația legală nu garantează o anumită dată de programare sau un furnizor ales de petent. Înregistrarea cererii sociale nu este condiționată de două semnături. Prestarea concretă de servicii psihologice are condiții distincte privind evaluarea, consimțământul și intervenția; serviciul nu suplinește singur acordul cerut de lege. [1] [2] [3] [4] [5]
Dacă există suspiciune de înstrăinare părintească sau altă violență asupra copilului și instanța este sesizată, serviciul are obligația de a cere instanței expertiza prevăzută la art. 18 alin. (4) din Legea nr. 272/2004. Suspiciunea nu este un diagnostic, o constatare judiciară ori dovadă automată a culpei unui părinte. [1]
Monitorizarea prevăzută de art. 18 alin. (5) se cere de oricare părinte când un părinte împiedică ori afectează negativ relațiile prin nerespectarea programului judiciar ori convenit sau refuză ori se opune măsurilor din art. 18 alin. (4); instituția dispune monitorizarea și sesizează concomitent instanța de tutelă pentru suplinirea acordului ori modificarea măsurilor. Se identifică actorul, obligația, conduita și efectul. Neprezentarea titularului programului nu dovedește automat obstrucția părintelui rezident; art. 18 alin. (5) nu este un drept general al bunicilor de a cere aceeași monitorizare. [6]
Monitorizarea se dispune până la 6 luni; autorii raportului pot propune o prelungire de cel mult 6 luni și măsuri suplimentare. Nu este durată fixă, prelungire automată ori program parental de 12 luni. [6] [53]
Monitorizarea include asistența la preluare, vizitele la domiciliul copilului și înapoiere. Asistența profesională în timpul găzduirii este condiționată de monitorizarea dispusă prin hotărâre executorie; regula se aplică corespunzător întâlnirilor în loc neutru. Condiția titlului executoriu privește monitorizarea profesională în timpul găzduirii, nu legalitatea găzduirii ca atare. [122]
Monitorizarea presupune intervievarea părinților, copilului, persoanelor cu care interacționează în situațiile prevăzute de art. 18 alin. (1) lit. c) și g) și altor persoane utile, urmată de raport la final. Separă observația directă de declarațiile relatate. Legea nu prescrie un număr universal de ședințe ori zile până la primul interviu. [122] [123]
Raportul se înmânează fiecărui părinte și poate fi folosit ca probă în instanță. Solicitarea scrisă identifică monitorizarea, perioada și calitatea de părinte. Nu este un drept automat al oricărui bunic la întregul raport, nu este raport de expertiză și nu este hotărâre. [7] [8] [9]
Raportul poate recomanda consiliere psihologică, expertizarea părinților ori a copilului, inclusiv medico-legală psihiatrică, îmbunătățirea relației ori protecția copilului. Recomandarea nu instituie singură noul program, sancțiunea, diagnosticul ori o măsură care cere instanță. Recomandarea raportului nu ține loc de consimțământ informat sau de dispoziție judiciară pentru serviciul psihologic; se califică evaluarea distinct de consiliere ori psihoterapie. [53] [2] [17] [3] [4] [5] [22]
Partea propune raportul prin cerere sau întâmpinare și explică faptele pe care le dovedește; dacă nu îl are, poate cere instanței să îl solicite autorității. Raportul se apreciază împreună cu celelalte probe. Depunerea ulterioară cere justificarea încadrării în art. 254 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Raportul nu are valoare decisivă automată și nu dovedește singur toate acuzațiile. [7] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43]
O parte poate depune observații punctuale, înscrisuri și contraprobe privind raportul și solicita instanței lămurirea aspectelor relevante; refuzul instituției de a comunica raportul se tratează separat de aprecierea probei în dosar. Art. 18 nu prevede o cale specială de „apel al raportului” și nici un termen de 5 sau de 15 zile. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [7]
Petiția poate fi scrisă ori trimisă prin e-mail; compartimentul de relații cu publicul o înregistrează, o transmite specialiștilor și urmărește răspunsul. Pentru solicitarea obișnuită sunt necesare datele de identificare. Excepțiile pentru hărțuire din art. 7 al OG nr. 27/2002 privind petițiile rămân distincte. Regula petițiilor anonime obișnuite nu stinge atribuțiile speciale de protecție: art. 89 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 permite sesizarea de către orice persoană și copil, art. 89 alin. (3) impune personalului vizat sesizarea urgentă, iar art. 98 teza introductivă și lit. a) obligă DGASPC să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele forme enumerate de abuz, neglijare, exploatare și violență. Nu rezultă drept la răspuns nominal pentru orice anonim, la un raport personalizat ori la datele copilului și nici înlăturarea tuturor formalităților din OG nr. 27/2002. [8] [9] [15] [16] [95] [96] [97] [98] [99] [26] [27] [28] [29]
Răspunsul se comunică în 30 de zile de la înregistrare; cercetarea mai amănunțită poate justifica cel mult 15 zile în plus, cu notificare prealabilă. Cererea greșit îndreptată se transmite în 5 zile, iar cele 30 de zile curg de la înregistrarea la autoritatea competentă. Este termenul răspunsului motivat, nu termen universal de programare, terminare a consilierii sau predare a raportului înainte de finalizarea monitorizării. [10] [11] [12] [13] [14]
După depunere se păstrează numărul și data, dovada transmiterii și anexele; se cere numele compartimentului, calendarul de evaluare, convocările și răspuns motivat. La lipsă de răspuns se revine cu numărul inițial, nu cu petiții identice fără elemente noi. Pașii de urmărire sunt recomandări practice; exemplul DGASPC Sector 4 nu este procedură obligatorie națională. [9] [15] [16] [95] [11] [12] [100] [101] [102] [14] [77] [78] [79]
Pagina oficială a DGASPC Sector 4 publică servicii de consiliere socială pentru reluarea legăturii cu părinți, familie ori persoane de atașament și monitorizarea programului părinte nerezident–copil; contactul public permite urmărirea petițiilor. Este un exemplu local din București, Sectorul 4, care nu certifică disponibilitatea, programarea ori un formular național. [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79]
SPAS evaluează nevoile, consiliază și informează asupra serviciilor locale, întocmește documentație și colaborează cu DGASPC; în București atribuțiile sunt exercitate de DGASPC de sector. În afara Bucureștiului, DGASPC județean nu înlocuiește automat SPAS pentru fiecare cerere întemeiată pe art. 18. Cere registraturii confirmarea competenței; dacă petiția este greșit îndreptată, aceasta se transmite autorității competente, cu înștiințarea petentului. [9] [10] [89] [90] [91] [92] [93] [94]
Dacă sunt afectate securitatea, dezvoltarea ori relațiile copilului în condițiile art. 41 din Legea nr. 272/2004, se activează verificarea și, după caz, sesizarea DGASPC în 24 de ore; profesioniștii care suspectează abuz, neglijare sau înstrăinare au obligațiile din art. 96. În caz de pericol nu se așteaptă expirarea termenului de 30 de zile al petiției; se folosesc canalele de urgență și protecție. Pragurile diferă și suspiciunea se verifică. Sesizarea generală de protecție din art. 89 alin. (2), obligația urgentă a personalului din art. 89 alin. (3) și atribuția DGASPC din art. 98 teza introductivă și lit. a) sunt temeiuri distincte de art. 41, art. 96 și metodologia din HG nr. 691/2015, în forma înlocuită prin HG nr. 612/2025; termenele și actorii nu se confundă. [135] [136] [137] [138] [139] [26] [27] [28] [29]
Audierea în instanță a copilului în cauzele vizate de art. 140³ din Legea nr. 272/2004 se realizează cu psiholog DGASPC; acesta întocmește raport pentru dosar. Este altă procedură decât consilierea socială și monitorizarea din art. 18. Raportul psihologului de audiere nu înlocuiește raportul de monitorizare, ancheta ori expertiza dispusă de instanță. [80] [81] [82] [83] [84]
În executare, refuzul categoric sau aversiunea constatate de executor duc la proces-verbal și sesizarea instanței de către DGASPC pentru consiliere psihologică de cel mult 3 luni; psihologul transmite raportul instanței, executorului și DGASPC, apoi executarea se reia. Cererea se soluționează de urgență, în camera de consiliu, cu citare, prin încheiere fără cale de atac, potrivit art. 913 alin. (2) din Codul de procedură civilă; nu se transferă aceste reguli consilierii administrative din art. 18 alin. (4). Pentru serviciul dispus efectiv de instanță se corelează pct. 31 și 137 din Codul deontologic: consimțământul nu este obligatoriu în această ipoteză, însă informarea, cooperarea urmărită și căutarea asentimentului copilului rămân distincte; simpla recomandare ori petiția nu constituie acest titlu. [85] [86] [87] [88] [4] [5]
Refuzul nejustificat ori tăcerea unei autorități privind un drept sau un interes legitim pot deschide contenciosul administrativ. Pentru act individual se verifică plângerea prealabilă în 30 de zile; pentru refuzul sau tăcerea prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 7 alin. (5) din aceeași lege înlătură obligativitatea ei. Termenul obișnuit de acțiune este de 6 luni, cu începutul corespunzător. Nu orice nemulțumire față de recomandarea socială este act administrativ atacabil. Se identifică actul sau refuzul, dreptul pretins, autoritatea și regimul special înainte de litigiu. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134]
Pe calea Legii nr. 554/2004, pentru o autoritate locală ori județeană, fondul revine de regulă tribunalului de contencios administrativ, reclamantul privat folosind instanța domiciliului ori sediului său; termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare. Art. 16 lit. a) din OUG nr. 80/2013 prevede 50 lei pentru cererea de anulare, de recunoaștere a dreptului ori de eliberare a unui înscris, sub rezerva scutirilor. Este altă rută decât cererea de program la judecătorie. Despăgubirile, actele centrale, școala privată și procedurile speciale necesită calificare distinctă; taxa de 50 lei nu privește petiția administrativă. [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117]
Un ordin de protecție și restricțiile de apropiere ori de contact trebuie respectate; consilierea, rudenia, întâlnirea școlară ori programul cu bunicii nu autorizează ocolirea lor. Serviciul și instanța primesc informația despre ordin. Se discută doar adaptarea legală și sigură, nu încălcarea ori presiunea asupra copilului. [103] [104] [105] [106] [107] [108]
Dacă evaluarea identifică risc de separare a copilului de familie, metodologia din HG nr. 691/2015, în forma înlocuită prin HG nr. 612/2025, prevede evaluare și plan de servicii, informarea familiei și coordonare DGASPC. În ramura art. 10–11, profesionistul sesizează SPAS în maximum 48 de ore, iar deplasarea pentru evaluare se face în maximum 72 de ore de la completarea fișei ori de la primirea sesizării; suspiciunea de abuz se sesizează de îndată DGASPC, care verifică în cel mult 48 de ore. Separarea copilului de familie este alt concept decât separarea părinților. Aceste praguri și termene nu sunt un termen universal de programare a consilierii din art. 18. Colectarea datelor pentru Observatorul copilului este voluntară potrivit art. 7 alin. (1), fără a înlătura obligațiile legale distincte de protecție. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72]
Primirea, înregistrarea și repartizarea petiției adresate SPAS sau DGASPC pentru consilierea din art. 18 alin. (4) sunt distincte de începerea unui serviciu psihologic reglementat. La trecerea la serviciul concret se stabilesc beneficiarul, specialistul, natura evaluării ori intervenției și temeiul consimțământului sau al excepției. Nu se cer automat două semnături pentru a primi petiția socială; nici depunerea petiției, nici separarea părinților nu autorizează orice terapie fără acord. Codul deontologic al psihologilor este o normă profesională de conduită, nu un temei autonom de sancțiuni civile, penale sau administrative. [1] [8] [9] [15] [16] [2] [17] [3] [4] [5] [18]
Înaintea serviciului psihologic voluntar, beneficiarul adult își dă consimțământul informat, fără coerciție. Psihologul explică în limbaj accesibil scopul și natura, riscurile, alternativele, frecvența și modul, costurile, retragerea, confidențialitatea și datele; obține forma scrisă când este posibil ori consemnează alternativa permisă când aceasta nu este posibilă. Cererea de explicații este un pas practic; nu există aici un număr național de ședințe, o programare garantată sau o taxă uniformă. Situațiile impuse prin lege ori de instanță și urgența nu sunt prezentate ca servicii voluntare. [2] [57] [52] [58] [59] [60] [61]
Pentru evaluarea psihologică a minorului, pct. 27 alin. (3) și pct. 157 din Codul deontologic prevăd consimțământul de la cel puțin un părinte sau reprezentant legal, cu excepțiile legale ori judiciare aplicabile. Dacă evaluarea s-a realizat în prezența unui singur părinte, raportul menționează imposibilitatea evaluării relației copilului cu părintele absent. Nu se transferă regula evaluării asupra consilierii psihologice sau psihoterapiei. Calitatea și autoritatea actuală se dovedesc; simpla rudenie a bunicului nu conferă reprezentare. [19] [17] [20] [21] [22] [23]
Pentru consilierea psihologică și psihoterapia minorului, când părinții exercită în comun autoritatea părintească, pct. 27 alin. (4) cere consimțământul ambilor părinți. Regula se corelează cu excepțiile precise ale pct. 23, 31 și 137 și cu delimitarea evaluării din pct. 154–161. În ipotezele indicate de pct. 27 alin. (4), psihologul se abține de la aprecieri ori descrieri ale părintelui absent și ale relației sale cu copilul. Se verifică actele și întinderea autorității, nu se presupune autoritate comună în orice situație. Lipsa acordului nu autorizează serviciul să îl suplinească singur. Când sunt îndeplinite condițiile art. 18 alin. (5), instituția sesizează concomitent instanța pentru suplinire ori modificare; refuzul sau absența se atribuie actorului concret, fără sancțiuni automate. [6] [24] [3] [4] [5] [20] [22] [25]
Psihologul caută asentimentul copilului pentru intervenție, oferindu-i informațiile relevante într-un limbaj accesibil și adecvat dezvoltării. Asentimentul se distinge de consimțământul reprezentanților legali și de titlul legal ori judiciar al serviciului. Semnătura adultului nu înlocuiește participarea copilului. Asentimentul nu este mecanismul de la 14 ani din art. 17 alin. (6) din Legea nr. 272/2004 pentru contact cu alte persoane și nu este formulat ca veto absolut ori permisiune de forțare. [52] [5] [21]
În nevoi urgente reale, pct. 23 permite serviciul în interesul persoanei, pe cât posibil cu acordul sau asentimentul ei, urmărindu-se cât mai repede consimțământul informat. Pentru evaluarea necesară sănătății, pct. 158 cere și imposibilitatea obținerii prealabile a consimțământului; la minor se informează de îndată reprezentanții legali sau autoritatea tutelară despre serviciul oferit. Orice separare, litigiu ori declarație unilaterală de urgență nu satisface automat aceste condiții. Protecția copilului nu se amână până la răspunsul în 30 de zile sau până la un acord care nu este cerut în ipoteza legală concretă. [24] [25]
Când clientul nu are capacitatea legală de a consimți, pct. 28–29 prevăd reprezentarea ori autorizarea legală sau judiciară; pct. 30 permite intervenția strict necesară în interesul clientului numai când lipsește și reprezentantul legal. Pentru serviciul efectiv impus prin lege, instanță sau urgență, pct. 31 nu cere consimțământ, dar impune urmărirea cooperării și informarea despre serviciu și limitele confidențialității. Absența ori refuzul unui părinte existent nu înseamnă inexistența reprezentantului din pct. 30. O recomandare socială nu devine automat serviciu impus, iar acordul bunicului fără rol legal nu înlocuiește reprezentarea. [54] [55] [56] [4] [5]
Pentru propria consiliere sau psihoterapie voluntară, părintele este beneficiarul care consimte. Prezența terților cere acordul clientului și al psihologului; când participă partenerul ori familia, se clarifică cine este clientul, relația cu fiecare participant și limitele confidențialității. Separarea nu impune ședințe comune ori prezența celuilalt părinte în orice serviciu. Siguranța și interdicțiile de contact se respectă; nu se forțează o întâlnire comună. [103] [106] [2] [58] [118] [18]
Excepția evaluării cerute de lege, de reglementări ori de instanță și acordul aferent testării obișnuite în contexte educaționale ori instituționale reglementate se aplică în limitele pct. 154. Evaluarea păstrează informarea accesibilă, posibilitatea întrebărilor și protecția datelor; testarea online presupune informarea despre furnizor, iar traducătorul presupune acordul clientului și confidențialitate. Înscrierea la școală nu este acord universal pentru psihoterapia de după divorț. Nicio dispoziție nu creează acces automat al bunicilor ori părinților la întregul dosar confidențial al intervenției. [20] [119] [61] [21] [120] [121]
Orice persoană fizică sau juridică și copilul pot sesiza DGASPC din județul sau sectorul de domiciliu, în condițiile art. 89 alin. (2) din Legea nr. 272/2004. Personalul instituțiilor publice ori private care intră profesional în contact cu copilul și are suspiciunile prevăzute de art. 89 alin. (3) trebuie să sesizeze de urgență. DGASPC verifică și soluționează toate sesizările privind posibilele cazuri enumerate la art. 98 lit. a), coroborat cu teza introductivă. Regimul special de protecție nu conferă oricărui sesizant drept la datele copilului, la raport personalizat sau la răspuns nominal pentru orice anonim. Formalitățile din OG nr. 27/2002 pentru petiția obișnuită, precum și pragurile, actorii și termenele din art. 41 și 96 și din HG nr. 691/2015, în forma înlocuită prin HG nr. 612/2025, rămân distincte. [26] [27] [28] [29]

Cum pregătesc cererea potrivit situației concrete

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (4)
(4) Pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale ale copilului, serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București au obligația de a dispune consiliere, acordată de specialiști din cadrul serviciilor publice de asistență socială sau al organismelor abilitate, atât copilului, cât și părinților săi, la solicitarea acestora sau din oficiu, iar când există suspiciune de înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului și instanța de judecată a fost sesizată, au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 22 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 22
Înainte de începerea oricărui tip de serviciu psihologic (evaluare, psihoterapie, consiliere psihologică etc.), psihologii vor obține consimțământul informat din partea persoanelor independente sau parțial dependent implicate, cu excepția situațiilor când prin lege, decizii judecătorești sau prezentul Cod se prevede altfel. Psihologii vor obține consimțământul informat atât în situația în care serviciile psihologice sunt oferite față în față, cât și în cazul în care se folosesc mijloace de comunicare la distanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 27 alin. (4) · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 27 alin. (4)
(4) În cazul consilierii psihologice și al psihoterapiei oferite unui minor, psihologul este obligat să obțină consimțământul ambilor părinți, dacă aceștia exercită autoritatea părintească în comun asupra minorului. Excepții și limitări privind obligația obținerii consimțământului ambilor părinți sunt detaliate la pct. 154-161 din prezentul cod pentru contextul de evaluare psihologică și la pct. 23 din prezentul cod pentru contextul de intervenție psihologică. În asemenea situații, psihologul se va abține de la orice apreciere sau descriere a părintelui absent și a relației dintre acesta și beneficiarul minor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 31 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 31
Atunci când psihologii lucrează cu clienți cărora serviciul le-a fost impus, ca urmare a unor prevederi legale, la cererea/prin decizia instanței sau ca urmare a unei situații de urgență, psihologii vor furniza serviciul în beneficiul clienților, obținerea consimțământului nefiind obligatorie. Psihologii vor urmări însă construirea unei relații de cooperare și vor oferi clienților sau reprezentanților lor legali informațiile necesare despre natura serviciului și limitele confidențialității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 137 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 137
137. În cazul în care beneficiarul serviciilor de consiliere psihologică, psihoterapie, intervenție logopedică etc. este minor, intervenția psihologică se poate realiza doar cu acordul reprezentanților legali ai acestuia, cu excepția situațiilor de urgență sau a situațiilor în care serviciile psihologice au fost dispuse de instanța de judecată. Psihologul va căuta să obțină asentimentul copilului, oferindu-i informațiile relevante într-un limbaj accesibil, adecvat nivelului de dezvoltare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (5)
(5) În cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit cu celălalt părinte, ori refuză sau se opune respectării măsurilor dispuse la alin. (4), serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București, la solicitarea oricăruia dintre părinți, vor dispune monitorizarea relațiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni, concomitent cu solicitarea adresată instanței de tutelă în vederea suplinirii acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (8)
(8) Raportul de monitorizare prevăzut la alin. (6) se înmânează fiecăruia dintre părinți și poate fi folosit ca probă în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 2 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2
În sensul prezentei ordonanțe, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 6 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1)
(1) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să organizeze un compartiment distinct pentru relații cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se ingrijească de rezolvarea petițiilor și să expedieze răspunsurile către petiționari.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 6¹ · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6¹
Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 8 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)
(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 8 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2)
(2) Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 9 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9
În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 13 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13
Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau instituției publice ori de persoana împuternicită de acesta, precum și de șeful compartimentului care a soluționat petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 6 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (2)
(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) înaintează petițiile înregistrate către compartimentele de specialitate, în funcție de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 6 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (3)
(3) Compartimentul prevăzut la alin. (1) este obligat să urmărească soluționarea și redactarea în termen a răspunsului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 27 alin. (3) · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 27 alin. (3)
(3) În cazul evaluării psihologice a unui minor, psihologul este obligat să obțină consimțământul pentru evaluare de la cel puțin un părinte sau de la reprezentantul legal al minorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 140 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 140
Atunci când în procesul psihoterapeutic sunt implicați fie partenerul de viață, fie alți membri de familie, psihologii vor clarifica relațiile pe care le au cu fiecare persoană implicată și vor preciza cine este clientul: o anumită persoană, cuplul, familia. Psihologii vor preciza, de asemenea, care sunt limitele confidențialității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 27 alin. (2) · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 27 alin. (2)
(2) În cazul în care evaluarea psihologică a minorului a fost realizată numai în prezența unui singur părinte, psihologul este obligat să menționeze în raportul eliberat imposibilitatea evaluării psihologice a relației minorului cu celălalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 154 teza introductivă și lit. a) · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 154 teza introductivă și lit. a)
Psihologii vor obține consimțământul informat pentru serviciile de evaluare, cu excepția cazului în care:a) acestea sunt cerute de lege, de reglementările în vigoare sau prin decizia/cu aprobarea instanței;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 156 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 156
Psihologii vor informa persoanele fără capacitate deplină de a-și da consimțământul și persoanele pentru care testarea este cerută de reglementările legislative sau dispusă de instanța de judecată, cu privire la natura și scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj ușor de înțeles pentru persoana care urmează să fie evaluată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 157 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 157
În cazul în care beneficiarul direct al serviciilor psihologice este un copil minor, psihologul va obține acordul și consimțământul pentru evaluarea psihologică de la cel puțin unul dintre reprezentanții legali ai acestuia, cu excepția cazurilor prevăzute de lege sau dispuse de instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 159 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 159
În cazul în care evaluarea psihologică a copilului minor a fost realizată în prezența unui singur părinte, psihologul va menționa, în raportul eliberat, imposibilitatea evaluării psihologice a relației acestuia cu celălalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 23 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 23
23. În circumstanțele în care există nevoi urgente (de exemplu, tentative sau acțiuni suicidare) psihologii vor oferi serviciile în interesul persoanei, pe cât posibil cu acordul sau asentimentul acesteia, dar vor căuta să obțină cât se poate de repede consimțământul informat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 158 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 158
În situații de urgență, în care evaluarea este necesară pentru starea de sănătate a clientului, iar consimțământul informat prealabil nu se poate obține, din partea acestuia sau a reprezentantului legal, psihologul va efectua serviciul, în interesul clientului. Dacă beneficiarul serviciului este minor, psihologii vor informa de îndată reprezentanții legali sau autoritatea tutelară despre serviciul oferit clientului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 89 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (2)
(2) Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza direcția generală de asistență socială și protecția copilului din județul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare, sau de abuz fizic sau mental, înstrăinare părintească, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 89 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (3)
(3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare, înstrăinare părintească sau rele tratamente au obligația de a sesiza de urgență direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 98 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 teza introductivă
În vederea asigurării respectării dreptului prevăzut la art. 89 alin. (1), direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 98 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 lit. a)
a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice formă de violență asupra copilului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (1)
(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2)
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 5. există acordul expres al tuturor părților. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (5)
(5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (1)
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (4)
(4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (1)
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (2)
(2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 298 alin. (1)
(1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 298 alin. (2)
(2) Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice. Extrase parțiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozițiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 263 alin. (1)
(1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)
(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) teza introductivă
(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. a)
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. b)
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. c)
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. d)
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. e)
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 25 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 25
Informațiile vor fi oferite folosind un limbaj simplu, adecvat nivelului de înțelegere al beneficiarului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (7)
(7) La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoana cu atribuții de asistență socială care a întocmit raportul prevăzut la alin. (6) poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, recomandă consilierea psihologică sau expertizarea, inclusiv expertiza medico-legală psihiatrică a părinților și/sau a copilului, precum și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea relației personale dintre copil și părintele la care nu locuiește sau, după caz, instituirea unor masuri de protecție a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 28 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 28
În cazul în care beneficiarul unui serviciu psihologic este în imposibilitatea de a-și da consimțământul, se acceptă obținerea acestuia de la reprezentantul legal al acestuia sau de la o persoană autorizată care, conform legii, este în măsură să îl reprezinte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 29 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 29
În cazurile în care, potrivit legii, clientul nu are capacitatea de a-și da în cunoștință de cauză consimțământul pentru un serviciu psihologic, acesta se va efectua doar cu acordul reprezentantului său legal sau cu autorizarea unei autorități sau persoane desemnate prin lege ori a unei instanțe de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 30 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 30
În cazul în care, potrivit legii, clientul nu are capacitatea de a-și da în cunoștință de cauză consimțământul pentru un serviciu psihologic și nu există un reprezentant legal, serviciul psihologic se poate efectua dacă este strict necesar în interesul clientului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 24 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 24
Psihologii se vor asigura că, în procesul de obținere a consimțământului informat, următoarele puncte au fost înțelese: scopul și natura activității; responsabilitățile mutuale; beneficiile și riscurile; alternativele; circumstanțele unei încetări a acțiunii; opțiunea de a refuza sau de a se retrage în orice moment, fără a suferi vreun prejudiciu; dreptul la o a doua opinie de specialitate; limitele confidențialității; frecvența, modul de desfășurare, costurile serviciilor; aspectele legale privind colectarea, păstrarea, protecția și utilizarea datelor personale; perioada de timp în care este valabil consimțământul; modul în care se poate retrage consimțământul dacă se dorește acest lucru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 26 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 26
26. Psihologii se vor asigura că, sub nicio formă, consimțământul informat al clientului/participantului nu este dat în condiții de coerciție sau sub presiune.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 27 alin. (1) · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 27 alin. (1)
(1) Psihologii vor obține consimțământul scris al beneficiarului direct ori de câte ori este posibil. Atunci când acest lucru nu este posibil, psihologii vor consemna în dosarul clientului consimțământul oral, permisiunea sau asentimentul clientului sau al reprezentantului legal al clientului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 136 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 136
În obținerea consimțământului informat din partea clienților, psihologii vor informa în prealabil clientul cu privire la forma de psihoterapie utilizată, metodele folosite, riscuri, alternative, limitele confidențialității, implicarea unor terți, onorarii și vor da curs oricărei altei cereri de informare adresate de client în acest sens. Dacă psihologul se află încă în supervizare, dar poate desfășura în mod legal și profesional activitatea terapeutică pentru care se află în supervizare, va aduce la cunoștința clientului acest lucru cât mai curând posibil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 155 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 155
Consimțământul informat include explicarea naturii și scopului evaluării, costurile, implicarea unei a treia părți, limitele de confidențialitate, modul de colectare, păstrare, utilizare a datelor obținute și orice alte informații necesare persoanei pentru a lua o decizie informată; psihologii vor oferi persoanei evaluate ocazii de a formula întrebări și de a primi răspunsuri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 1 · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1
Prezenta metodologie stabilește procedura de colaborare și coordonare între direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, denumite în continuare DGASPC, și serviciile publice de asistență socială de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, denumite în continuare SPAS, instrumentele de lucru și activitățile necesar a fi realizate, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce le revin conform prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 4 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)
(1) În vederea realizării activității de prevenire a separării copilului de familie, SPAS identifică și înregistrează în Observatorul național al copilului, înființat conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Observatorul copilului, copiii ale căror creștere și îngrijire sunt asigurate de o familie care se află în una din situațiile de vulnerabilitate prevăzute la art. 5 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 7 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)
(1) Participarea membrilor gospodăriei la procesul de colectare a datelor și introducere în Observatorul copilului este voluntară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 8 lit. a) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 lit. a)
a) informează părinții sau, după caz, persoana care îngrijește copilul/copiii în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la identitatea și datele sale de contact, instituția pe care o reprezintă, datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, temeiul legal și scopul prelucrării datelor cu caracter personal, perioada de stocare a acestora, precum și drepturile persoanelor vizate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 8 lit. b) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 lit. b)
b) înmânează părinților sau, după caz, persoanei care îngrijește copilul/copiii în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nota de informare care cuprinde informațiile prevăzute la lit. a). Modelul notei de informare este prevăzut în anexa nr. 2; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 9 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (1)
(1) După finalizarea completării datelor și informațiilor, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială elaborează Planul de servicii din Observatorul copilului și întocmește proiectul de dispoziție a planului de servicii, pe care îl supune aprobării primarului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 10 · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10
Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și iau cunoștință de existența unei situații menționate în fișa de observație prevăzută la anexa nr. 1, respectiv polițistul de proximitate, medicul de familie, cadrele didactice, cadrele medicale din unitățile de învățământ, asistentul medical, mediatorul școlar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, sunt obligați să sesizeze în termen de maximum 48 de ore SPAS din unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 11 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)
(1) În termen de maximum 72 de ore de la completarea fișei de observație sau, după caz, de la primirea sesizării, în condițiile prevăzute la art. 10, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială are obligația de a se deplasa la domiciliul familiei cu copil/copii, în vederea evaluării situației acesteia și a înregistrării în Observatorul copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 13 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)
(1) Coordonarea și îndrumarea metodologică a activității SPAS în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, precum și a activității de înregistrare și actualizare a datelor și informațiilor în Observatorul copilului sunt asigurate de DGASPC.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 15 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1)
(1) În situația în care asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială are suspiciuni, în orice etapă a implicării sale în procesul de evaluare și înregistrare a copilului/copiilor în Observatorul copilului, cu privire la existența unei situații de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență exercitată asupra unui copil, acesta are obligația să sesizeze de îndată DGASPC.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 15 alin. (2) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)
(2) DGASPC are obligația de a verifica sesizările prevăzute la alin. (1) în termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizării conform prevederilor alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: DGASPC Sector 4 — Serviciul abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieriDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
* consiliere socială pentru menținerea /reluarea legăturii copil – părinte/ alt membru al familiei sau persoană de atașament, obținerea unor drepturi /documente, facilitarea accesului la unele servicii/instituții în funcție de necesitățile determinate, etc.;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: DGASPC Sector 4 — Serviciul abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieriDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
* monitorizarea programului de legături personale părinte nerezident-copil, conform legislației în vigoare, în situațiile de separare a părinților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: DGASPC Sector 4 — ContactDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
contact@dgaspc4.ro
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: DGASPC Sector 4 — ContactDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
#### Bd. Metalurgiei, Nr. 12-18, Grand Arena, Et.1, Sector 4, București
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: DGASPC Sector 4 — ContactDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Pentru cetățenii care s-au adresat anterior conducerii D.G.A.S.P.C Sector 4 printr-o petiție (cerere, reclamație) în solicitarea unor drepturi și nu au primit răspuns în termenul legal, se va menționa în cererea de audiență numărul de înregistrare al petiției în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: DGASPC Sector 4 — ContactDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Pentru cetățenii care nu sunt mulțumiți de răspunsul primit din partea compartimentelor de specialitate, se va atașa la cererea de audiență o copie a răspunsului primit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: DGASPC Sector 4 — ContactDocument · pagina oficială · forma din 20 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Cererea de înscriere în audiență se regăsește pe linkul de mai jos. Aceasta, completată integral, poate fi depusă la Serviciul Relații cu Publicul (Bulevardul Metalurgiei nr. 12-18, Grand Arena Mall, etaj 1) sau trimisă pe adresa contact@dgaspc4.ro, împreună cu documentele doveditoare (nr. înregistrare sau copie răspuns).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (2)
(2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (3)
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (4)
(4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (5)
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (1)
(1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (2)
(2) Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (3)
(3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanță va întocmi un raport pe care îl va comunica instanței, executorului judecătoresc și direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (4)
(4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 911.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 118 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (1) teza introductivă
(1) Serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul municipiilor și orașelor, precum și persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecției copilului următoarele atribuții:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 118 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (1) lit. c)
c) identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și/sau prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 118 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (1) lit. d)
d) elaborează documentația necesară pentru acordarea serviciilor și/sau prestațiilor și acordă aceste servicii și/sau prestații, în condițiile legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 118 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (1) lit. e)
e) asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 118 alin. (1) lit. j) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (1) lit. j)
j) colaborează cu direcția generală de asistență socială și protecția copilului în domeniul protecției copilului și transmit acesteia toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 118 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (2)
(2) La nivelul sectoarelor municipiului București, atribuțiile prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (4)
(4) Expedierea răspunsului către petiționar se face numai de către compartimentul pentru relații cu publicul, care se îngrijește și de clasarea și arhivarea petițiilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 7 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)
(1) Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiționarului nu se iau în considerare și se clasează, potrivit prezentei ordonanțe.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 7 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (2)
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul petițiilor anonime sau al celor în care nu sunt menționate datele de identificare a petiționarului și care se referă la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex ori de hărțuire morală.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 7 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (3)
(3) Petițiile prevăzute la alin. (2) sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, în conformitate cu metodologia privind prevenția și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 7 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4)
(4) Dacă în urma analizării petițiilor prevăzute la alin. (2) rezultă că ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni în condițiile prevăzute de legea penală, de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, persoana responsabilă sau, după caz, președintele Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire are obligația sesizării de îndată a organelor de urmărire penală, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 10 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)
(1) În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să faca referire la toate petițiile primite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 10 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2)
(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul ca s-a răspuns.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 11 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11
În cazul în care prin petiție sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) teza introductivă · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) teza introductivă
(1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) lit. e) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) lit. e)
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) lit. f) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) lit. f)
f) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) lit. h) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (1) lit. h)
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (3)
(3) Nicio persoană nu poate împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (2)
(2) Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 10 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)
(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 10 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2)
(2) Recursul împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar recursul împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel se judecă de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 10 alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)
(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 20 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 20 alin. (1)
(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. e)
e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. l) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. l)
l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 teza introductivă
În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 lit. a)
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 139 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 139
Clienții vor beneficia de servicii de consultanță, consiliere sau psihoterapie din partea psihologilor fără prezența unor terți, aceasta fiind permisă numai dacă există un acord în acest sens, atât din partea clientului, cât și din partea psihologului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 154 lit. b) · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 154 lit. b)
b) testarea este o activitate obișnuită educațională, instituțională sau organizațională prevăzută de norme legale sau reglementări interne, situație în care acordul se obține prin înscrierea în programul educațional, angajarea într-o anumită funcție, înscrierea într-o profesie etc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 160 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 160
160. Psihologii vor respecta drepturile clienților sau ale participanților la cercetare referitor la protecția datelor personale. În cazul utilizării unor instrumente de evaluare pentru care administrarea, scorarea, emiterea rapoartelor se realizează online, psihologii vor oferi clienților toate informațiile prevăzute de reglementările legale privind colectarea și utilizarea informațiilor lor personale de către furnizorul serviciilor de testare și măsurile întreprinse pentru protecția datelor cu caracter personal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · pct. 161 · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 161
Psihologii care folosesc serviciile unui traducător vor cere consimțământul clientului pentru a folosi serviciile acelui traducător și se vor asigura că se va menține confidențialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare/diagnoză.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6)
(6) Monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuiește în mod statornic, la vizitele efectuate la domiciliul copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta, precum și la înapoierea copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta. Totodată, monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste și în timpul găzduirii copilului de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, dacă instanța judecătorească a dispus monitorizarea printr-o sentință executorie. Dispozițiile tezei a II-a se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la alin. (1) lit. g). La finalul perioadei de monitorizare, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială au obligația de a întocmi un raport în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (6¹) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6¹)
(6^1) Cu ocazia monitorizării, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială realizează intervievarea părinților, a copilului, a persoanelor cu care copilul relaționează în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și g), precum și a altor persoane a căror intervievare se apreciază a fi utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (1) lit. h) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. h)
h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (1) lit. i) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. i)
i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)
(2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 7 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)
(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 7 alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (5)
(5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 8 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)
(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) teza introductivă
(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) lit. a) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. a)
a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) lit. b) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. b)
b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) lit. c) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. c)
c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 12 · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12
Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 41 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (1)
(1) Dacă există motive temeinice de a suspecta că viața și securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanții serviciului public de asistență socială ori, după caz, ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București au obligația să viziteze copiii la locuința lor și să se informeze despre felul în care aceștia sunt îngrijiți, despre sănătatea și dezvoltarea lor fizică, educarea, învățătura și pregătirea lor profesională, acordând, la nevoie, îndrumările necesare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 41 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (2)
(2) Dacă, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului este primejduită, legăturile personale ale copilului stabilite de instanță sau convenite de părinți sunt afectate în mod negativ, există indicii temeinice de înstrăinare părintească, serviciul public de asistență socială este obligat să sesizeze în termen de 24 de ore direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea luării măsurilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 41 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (3)
(3) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze instanța judecătorească în situația în care consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parțială, a părinților ori a unuia dintre ei din exercițiul drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 96 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 96 alin. (1)
(1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz, de neglijare, de înstrăinare părintească a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 96 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 96 alin. (2)
(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz, înstrăinare părintească sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului se înființează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunoștința publicului.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Părintele nu se prezintă la programul cu copilulC02 · 14 MIN · GHID Programul cu copilul: clarificări și predarea copiluluiC02 · 18 MIN · GHID Contactul copilului când există ordin de protecțieC02 · 22 MIN · GHID Primul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanțăC02 · 19 MIN · GHID Legăturile copilului cu bunicii, frații și alte persoane apropiateC02 · 16 MIN · GHID Accesul bunicilor la informațiile copiluluiC02 · 15 MIN · GHID Executarea hotărârii privind copilul: cum începe și cum decurgeC02 · 23 MIN · GHID Ascultarea copilului în procesele de familieC02 · 9 MIN · GHID

Consilierea și supravegherea socială a legăturilor cu copilul

Demersul potrivit, nu o singură cerere pentru orice problemă

Unde depun cererea și ce instituție lucrează efectiv cazul?

Cum pregătesc cererea și anexele?

Ce fac după depunere, ca să ajung la serviciul efectiv?

Evaluarea copilului și terapia copilului nu cer automat același acord

Informarea copilului, urgența și serviciul dispus de instanță

Dacă părintele cere ajutor pentru sine sau este propusă o ședință de familie

Când se dispune monitorizarea și ce urmărește

Cum obțin raportul și ce pot cere după el?

Cum folosesc raportul în proces și cum formulez observații?

Termenul petiției: răspuns, nu programare garantată

Lipsa răspunsului, refuzul și costul unui eventual litigiu

Protecția copilului nu așteaptă termenul de 30 de zile

Ramura specială: risc de separare a copilului de familie

Exemplu local: cum urmăresc o solicitare în Sectorul 4?

Alte două rapoarte care nu trebuie confundate

Ghiduri conexe pentru următoarea etapă

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Consilierea și supravegherea socială a legăturilor cu copilul

Cui se adresează

01Demersul potrivit, nu o singură cerere pentru orice problemă

02Unde depun cererea și ce instituție lucrează efectiv cazul?

03Cum pregătesc cererea și anexele?

04Ce fac după depunere, ca să ajung la serviciul efectiv?

05Evaluarea copilului și terapia copilului nu cer automat același acord

06Informarea copilului, urgența și serviciul dispus de instanță

07Dacă părintele cere ajutor pentru sine sau este propusă o ședință de familie

08Când se dispune monitorizarea și ce urmărește

09Cum obțin raportul și ce pot cere după el?

10Cum folosesc raportul în proces și cum formulez observații?

11Termenul petiției: răspuns, nu programare garantată

12Lipsa răspunsului, refuzul și costul unui eventual litigiu

13Protecția copilului nu așteaptă termenul de 30 de zile

14Ramura specială: risc de separare a copilului de familie

15Exemplu local: cum urmăresc o solicitare în Sectorul 4?

16Alte două rapoarte care nu trebuie confundate

17Ghiduri conexe pentru următoarea etapă

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Demersul potrivit, nu o singură cerere pentru orice problemă

Unde depun cererea și ce instituție lucrează efectiv cazul?

Cum pregătesc cererea și anexele?

Ce fac după depunere, ca să ajung la serviciul efectiv?

Evaluarea copilului și terapia copilului nu cer automat același acord

Informarea copilului, urgența și serviciul dispus de instanță

Dacă părintele cere ajutor pentru sine sau este propusă o ședință de familie

Când se dispune monitorizarea și ce urmărește

Cum obțin raportul și ce pot cere după el?

Cum folosesc raportul în proces și cum formulez observații?

Termenul petiției: răspuns, nu programare garantată

Lipsa răspunsului, refuzul și costul unui eventual litigiu

Protecția copilului nu așteaptă termenul de 30 de zile

Ramura specială: risc de separare a copilului de familie

Exemplu local: cum urmăresc o solicitare în Sectorul 4?

Alte două rapoarte care nu trebuie confundate

Ghiduri conexe pentru următoarea etapă

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri