⌕Meniu

Dezacordul părinților despre școală, religie și alte decizii importante

Autoritatea comună cere participarea ambilor părinți la deciziile importante, dar actele curente, lipsa exprimării voinței și refuzul expres au reguli diferite. Ghidul explică alegerea și transferul școlar, activitățile extrașcolare, cheltuielile, libertatea religioasă și cererile pentru Religie, apoi demersul judiciar când nu există acord. [38] [39] [13] [14] [43] [198] [51] [65]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
24 de minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 29 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Identificarea deciziei concrete înainte de a căuta o semnătură
  3. 03Autoritatea comună și locuința copilului sunt lucruri diferite
  4. 04Deciziile importante și actele curente
  5. 05Consultarea utilă a celuilalt părinte
  6. 06Lipsa exprimării voinței nu are un termen legal universal
  7. 07Refuzul exprimat și blocajul repetat
  8. 08Alegerea școlii și transferul: două verificări separate
  9. 09Transferuri urgente, școala din spital și circulația documentelor
  10. 10Copilul de cel puțin 14 ani și schimbarea pregătirii
  11. 11Activitățile extrașcolare: consultarea asupra întregului angajament
  12. 12Costurile nu se împart automat în jumătate
  13. 13Religia copilului: îndrumare fără constrângere
  14. 14Pragurile de 14 și 16 ani: textele nu spun același lucru
  15. 15Înscrierea la Religie potrivit metodologiei aplicabile
  16. 16Cereri contradictorii ale părinților privind Religia
  17. 17Dacă elevul nu frecventează Religia
  18. 18Ce cer instanței când nu există acord?
  19. 19Documentele și probele care fac cererea utilă
  20. 20Ascultarea copilului în proces și participarea lui la decizii
  21. 21Psihologul și rapoartele: roluri diferite
  22. 22Dacă decizia nu poate aștepta judecata fondului
  23. 23Taxele și căile de atac se verifică pentru fiecare cerere
  24. 24Calendarul procesului și dovada depunerii
  25. 25Punerea în aplicare a soluției, în limitele ei
  26. 26Termene și repere
  27. 27Lista de pași
  28. 28Întrebări frecvente
  29. 29Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părinții care exercită autoritatea și trebuie să decidă despre educație, activități și religie, precum și copilul ale cărui drepturi proprii trebuie respectate. [36] [37] [13] [45] [51] [53]

  • Deosebirea dintre acordul parental, aprobarea școlii și soluția instanței, inclusiv în cazul tăcerii ori al cererilor contradictorii. [14] [43] [199] [65] [67]

✕ NU ACOPERĂ

  • Nu stabilește automat dreptul la orice transfer sau loc într-o școală și nu înlocuiește condițiile speciale ale filierei ori unității primitoare. [198] [199] [201]

  • Nu rezolvă printr-o regulă de prioritate presupusă neconcordanța dintre alegerea confesiunii la 14 ani din Codul civil și pragurile de consimțământ la 14 ani și alegere la 16 ani din legile speciale. [52] [55] [61]

  • Nu tratează complet litigiul administrativ cu școala, decăderea ori schimbarea generală a autorității; acestea au obiecte și condiții distincte de neînțelegerea parentală. [199] [43] [1] [10] [12]

Identificarea deciziei concrete înainte de a căuta o semnătură

Citește hotărârea sau acordul care reglementează situația copilului și stabilește cine exercită autoritatea, ce măsuri sunt deja fixate și ce anume trebuie decis acum. Alegerea școlii, transferul, înscrierea la o activitate și opțiunea pentru ora de Religie pot avea efecte diferite. Nu porni de la formula „copilul locuiește la mine”, ci de la drepturile și îndatoririle existente și de la interesul său concret. [29] [10] [11] [36] [37] [13] [198] [65]

Pregătește o fișă scurtă: propunerea, motivul, impactul asupra copilului, termenul real al instituției, costul și alternativele. Trimite informațiile celuilalt părinte și separă trei situații: acord exprimat, lipsa exprimării voinței și refuz exprimat. Legea tratează distinct ultimele două situații; o obiecție nu devine tăcere pentru că nu te convinge. [13] [14] [18] [43]

Dacă problema ajunge în instanță, cere soluționarea deciziei efectiv contestate și explică de ce propunerea răspunde nevoilor copilului. Dacă vrei schimbarea măsurilor stabilite după divorț, art. 403 cere analiza schimbării împrejurărilor; nu orice neînțelegere punctuală impune schimbarea întregului regim al autorității. [43] [12] [20]

Autoritatea comună și locuința copilului sunt lucruri diferite

Autoritatea părintească privește persoana și bunurile copilului și aparține în mod egal părinților. Regula exercitării comune și egale rezultă din art. 503, iar după divorț autoritatea revine în comun, dacă instanța nu decide altfel. Faptul că un părinte asigură locuința obișnuită nu îi atribuie prin el însuși toate deciziile importante. [36] [38] [29] [13]

La rândul său, părintele separat de copil nu pierde dreptul la informații despre acesta. Art. 36 alin. (5) din Legea nr. 272/2004 permite ambilor părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea, să solicite și să primească informații de la școală, unitatea sanitară și celelalte instituții care intră în contact cu copilul. Folosește acest drept pentru a avea aceleași date, fără a-l confunda cu puterea de a decide fără celălalt părinte. [15] [13]

Prin Decizia nr. 128/2025, Curtea Constituțională a verificat art. 400 alin. (2) din Codul civil și l-a declarat constituțional în raport cu criticile formulate. Curtea distinge participarea egală la decizii de timpul fizic egal în locuințele părinților și explică posibilitatea implicării ambilor fără locuire egalitară. Nu rezultă nici o schemă automată de jumătate din timp, nici o procedură nouă de încuviințare a acordurilor. [173] [168] [171] [172] [19]

Deciziile importante și actele curente

Când ambii părinți exercită autoritatea, dar nu locuiesc împreună, art. 36 alin. (3) cere acordul ambilor pentru deciziile importante. Textul exemplifică alegerea felului învățăturii ori pregătirii profesionale, tratamentele medicale complexe sau intervențiile chirurgicale, reședința și administrarea bunurilor. Nu este o listă care să transforme automat orice altă decizie într-un act indiferent pentru celălalt părinte. [13]

Pentru actele curente față de terții de bună-credință, art. 503 alin. (2) prezumă consimțământul celuilalt părinte atunci când unul acționează singur. Prezumția privește această configurație, nu o împuternicire generală de a decide orice și nici o soluție pentru un conflict cunoscut. Califică actul după conținut și impact; simplul fapt că instituția are un formular cu o singură rubrică de semnătură nu îl face neapărat act curent. [39] [13] [43]

Pentru școală sau activități, întreabă ce se schimbă efectiv: tipul educației, programul pe termen lung, pregătirea, deplasările și obligațiile asumate. O alegere majoră nu se reduce la operațiunea tehnică de a depune hârtia. În caz de îndoială ori dezacord real, documentează problema și folosește mecanismul legal de soluționare, nu prezumția ca pretext de evitare a celuilalt. [13] [44] [47] [43]

Consultarea utilă a celuilalt părinte

Prezintă o propunere completă: instituția sau organizatorul, programul, durata, costul, transportul, motivele și alternativa realistă. Atașează documentele disponibile și cere un răspuns pe puncte, într-un interval raportat la situația reală. Această organizare ajută cooperarea și proba, dar nu constituie o procedură legală uniformă și nu inventează un termen după care orice tăcere ar valora acord. [13] [14] [44] [50] [110] [111]

Ia în considerare opinia copilului, fără a-l folosi ca mesager ori arbitru între părinți. Părinții trebuie să îl informeze și să țină seama de opinia lui, să îi respecte demnitatea și să coopereze cu persoanele care îl îngrijesc și educă. Explică-i opțiunile într-un limbaj accesibil, fără a-i cere să confirme poziția unuia împotriva celuilalt. [37] [48] [49] [50] [40] [41] [42]

Păstrează mesajul trimis, documentele, dovada primirii disponibilă și răspunsul. Dacă se ajunge la o înțelegere, formulează exact ceea ce s-a acceptat. Dacă acordul organizează exercitarea autorității ori modifică măsuri existente, verifică încuviințarea și forma juridică potrivite, nu numai existența unei conversații favorabile. [111] [19] [12] [33] [34]

Lipsa exprimării voinței nu are un termen legal universal

Art. 36 alin. (4) reglementează situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru deciziile importante de la alin. (3). În această ipoteză, decide părintele cu care copilul locuiește, exceptând situația în care soluția contravine interesului superior. Norma nu spune că părintele dobândește autoritate exclusivă și nu înlătură analiza interesului copilului. [14] [13] [10]

Înainte de a invoca această situație, clarifică ce propunere a fost comunicată, ce informații lipseau și dacă există, de fapt, un răspuns negativ. Din text nu rezultă un termen general de 24 de ore, 3 zile ori 30 de zile și nici o obligație universală de a trimite un anumit număr de notificări. Documentarea comunicării ajută stabilirea faptelor, dar nu creează prin ea însăși o nouă regulă de consimțământ tacit. [14] [110] [111]

Dacă un părinte a spus „nu”, a formulat o alternativă incompatibilă sau contestă expres măsura, tratează situația ca dezacord, nu ca lipsă de voință. Părintele cu care copilul locuiește nu poate transforma refuzul într-o autorizație unilaterală doar pentru că celălalt nu revine asupra lui. [14] [18] [43]

Refuzul exprimat și blocajul repetat

Pentru neînțelegeri privind drepturile și îndatoririle părintești, art. 486 prevede soluția instanței de tutelă, după ascultarea părinților, luarea în considerare a anchetei psihosociale și ascultarea copilului în condițiile art. 264. Art. 36 alin. (8) confirmă soluționarea judiciară după ascultarea ambilor părinți, în interesul copilului. Prezintă exact decizia blocată și consecințele alternativei propuse. [43] [18]

Dacă blocajul este grav ori repetat, poate deveni relevantă analiza exercitării autorității de un singur părinte, în condițiile art. 398 și ale motivelor prevăzute de art. 36 alin. (7). Aceasta este însă o măsură distinctă, ce trebuie justificată prin împrejurări și riscuri, nu o sancțiune automată pentru un refuz punctual. Nici decăderea din art. 508 nu se confundă cu soluționarea unui dezacord școlar. [10] [17] [1]

Alege cererea proporțională problemei. Dacă dorești numai stabilirea soluției pentru un transfer, explică acel transfer; dacă soliciți modificarea unor măsuri după divorț, arată schimbarea împrejurărilor. Evită să ceri instanței să aprobe orice decizie viitoare, neidentificată, în locul unei soluții pentru situația concretă. [43] [12] [96] [97]

Alegerea școlii și transferul: două verificări separate

O schimbare școlară importantă se analizează mai întâi prin regulile autorității comune și interesului copilului. Părinții au îndatoriri privind educația, învățătura și pregătirea lui; faptul că unul a găsit un loc sau a completat cererea nu rezolvă singur dezacordul. Explică beneficiul educațional, adaptarea, programul, transportul și eventualele dificultăți ale soluției actuale, în măsura în care sunt relevante și dovedibile. [13] [44] [47] [43] [26] [110]

Separat, art. 137 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) recunoaște dreptul de transfer în condițiile legii, regulamentului-cadru și regulamentului unității primitoare. Solicită școlii verificarea condițiilor pentru clasa, forma, profilul și momentul cerute, inclusiv documentele și evaluările aplicabile. Nu deduce din acordul părinților că orice loc, filieră sau calendar este disponibil, iar dintr-o hotărâre între părinți nu deduce automat eliminarea tuturor condițiilor școlare. [198] [199] [43]

Art. 138 alin. (1) cere acordul consiliului de administrație al școlii primitoare și avizul consultativ al consiliului de administrație al școlii de proveniență; refuzul aprobării se motivează în scris. Acordul administrativ al școlii și acordul parental sunt două planuri diferite. Consiliul de administrație nu primește prin această normă atribuția instanței de a tranșa conflictul dintre părinți. [199] [13] [43]

Transferuri urgente, școala din spital și circulația documentelor

Pentru copilul victimă ori martor al violenței domestice, art. 138 alin. (2) prevede transferul urgent, temporar, aprobat de inspectoratul școlar la unitățile recomandate de instituțiile care oferă serviciile sociale indicate, conform procedurii ministeriale. Identifică această rută dacă situația o justifică; nu o transforma într-o excepție generală pentru orice neînțelegere a părinților. [200]

Art. 141 alin. (3), introdus prin Ordinul nr. 4.261/2026, privește elevii claselor IX–XII școlarizați în forma din spital. Aceștia pot solicita transferul în timpul anului și în vacanțe fără condiția de medie menționată de text. Cererea trebuie însoțită de scrisoarea medicului specialist care atestă internarea, monitorizarea ori recuperarea în anul respectiv și de adeverința școlii din spital privind această formă de școlarizare. Excepția privește ipoteza și condiția exactă, nu toate cerințele oricărui transfer. [201] [198]

După aprobare, școala primitoare solicită situația școlară în 5 zile lucrătoare, iar școala de proveniență o transmite în 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situației, elevul participă ca audient. Păstrează aprobarea și urmărește circuitul documentelor; cele două intervale sunt obligații între instituții, nu termenele părintelui pentru apel ori pentru contestarea refuzului. [202] [133]

Copilul de cel puțin 14 ani și schimbarea pregătirii

Art. 498 din Codul civil permite copilului care a împlinit 14 ani să ceară părinților schimbarea felului învățăturii, a pregătirii profesionale ori a locuinței necesare desăvârșirii acestora. Dacă părinții se opun, copilul poate sesiza instanța de tutelă, care hotărăște pe baza anchetei psihosociale; ascultarea sa este obligatorie în condițiile art. 264. Nu reduce această posibilitate la un drept al părinților de a discuta între ei. [45] [46]

Practic, ajută copilul să explice opțiunea, aptitudinile, nevoile și consecințele, fără a-i impune o profesie ca instrument al conflictului familial. Dreptul de a sesiza instanța nu înseamnă că orice cerere va fi admisă sau că sunt eliminate cerințele administrative ale transferului. Reprezentarea și eventuala existență a unui conflict de interese trebuie verificate separat. [45] [46] [44] [198] [118] [119] [120]

Activitățile extrașcolare: consultarea asupra întregului angajament

Pentru un curs, sport, concurs sau altă activitate, discută nu numai înscrierea, ci durata, intensitatea, siguranța, transportul, calendarul și costul. Opinia copilului contează, iar programul trebuie raportat la dezvoltarea și nevoile sale. Unele măsuri pot fi curente, altele pot afecta important educația ori exercitarea drepturilor părintești; nu există în normele citate o etichetă unică prin care orice activitate extrașcolară ar fi întotdeauna unilaterală sau întotdeauna identică unei schimbări de școală. [37] [44] [47] [13] [39]

Părinții pot conveni un mod practic de consultare: informații înainte de înscriere, aprobarea bugetului, împărțirea transportului, documente de plată și evaluarea periodică a programului. Dacă înțelegerea privește modul de exercitare a autorității, păstrează controlul art. 506 și interesul copilului. Un termen de răspuns convenit pentru organizare nu trebuie prezentat ca un termen legal general al consimțământului tacit. [16] [19] [14] [30]

În caz de refuz, identifică ce este disputat: oportunitatea activității, timpul ori contribuția financiară. Separarea acestor teme permite o cerere și probe utile. Instanța soluționează neînțelegerea parentală, iar contribuția la întreținere are și regulile sale privind nevoile, mijloacele și modul de executare. [43] [3] [5] [6] [7]

Costurile nu se împart automat în jumătate

Obligația părinților include cele necesare traiului, educației, învățăturii și pregătirii profesionale. Pentru cheltuiala suplimentară, verifică ce acoperă deja contribuția stabilită, ce nevoie nouă există și ce resurse are fiecare. Înscrierea unilaterală nu creează prin ea însăși o regulă că celălalt datorează jumătate din orice factură. Un acord clar poate identifica aprobarea, dovada, cota ori suma și scadența, cu respectarea dreptului copilului. [2] [5] [8] [19] [30]

Nimeni nu poate renunța pentru viitor la întreținere. Plata anticipată a unei sume globale, permisă de art. 533 alin. (3) în condițiile sale, este o modalitate de executare, nu o răscumpărare irevocabilă a tuturor obligațiilor indiferent de nevoile viitoare. Modificarea pensiei se verifică potrivit art. 531. [4] [31] [9]

Decizia nr. 6/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțată într-un recurs în interesul legii, privește compensarea de către instanță a obligațiilor fiecărui părinte față de copilul care nu locuiește cu acesta, până la cea mai mică obligație și numai dacă interesul copilului este respectat. Nu permite compensarea unilaterală a unor facturi și nu instituie regula „50/50 în timp înseamnă zero întreținere”. [32] [5] [4]

Religia copilului: îndrumare fără constrângere

Copilul are libertate de gândire, conștiință și religie. Părinții îl îndrumă potrivit convingerilor proprii, dar țin seama de opinia, vârsta și maturitatea lui și nu îl pot obliga să adere la o religie ori la un cult. Legea nr. 489/2006 protejează libertatea religioasă, inclusiv împotriva constrângerii și discriminării pentru apartenență sau neapartenență. [53] [54] [51] [57] [58] [59]

Distinge alegerea ori schimbarea confesiunii, educația religioasă în familie și înscrierea la disciplina școlară Religie. Sunt legate, dar un formular școlar nu rezolvă toate aceste probleme. Dreptul părinților sau tutorilor de a opta pentru educația religioasă trebuie citit împreună cu libertatea copilului și cu limitele îndrumării, nu ca o putere de constrângere. [60] [51] [54] [64] [65]

Dacă minorul beneficiază de protecție specială, art. 30 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 interzice persoanelor în îngrijirea cărora se află acțiunile menite să îi influențeze convingerile religioase. Identifică această situație distinctă și nu presupune că persoana care îl îngrijește poate decide liber schimbarea convingerilor. [56]

Pragurile de 14 și 16 ani: textele nu spun același lucru

Există o neconcordanță care trebuie expusă, nu ascunsă. Art. 491 alin. (2) din Codul civil spune că minorul care a împlinit 14 ani își poate alege liber confesiunea. În schimb, art. 30 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 prevăd consimțământul copilului de 14 ani pentru schimbarea religiei și alegerea de către el singur la 16 ani. Alegerea independentă și consimțământul la schimbare nu sunt aceeași formulare. [52] [55] [61]

Într-o situație litigioasă între 14 și 16 ani, prezintă toate textele, vârsta exactă, voința copilului și obiectul concret: schimbare de religie ori participare la o disciplină. Nu este justificat să afirmi aici că o singură regulă de vârstă le-a înlocuit incontestabil pe toate celelalte. Norma generală de abrogare a dispozițiilor contrare din Legea nr. 71/2011 nu dovedește singură o soluție expresă, punctuală, a acestui conflict. [52] [55] [61] [196] [197] [64]

Indiferent de discuția de corelare, nu ignora opinia copilului și nu folosi procedura școlară pentru a-l constrânge. Identifică reprezentarea și cere soluționarea conflictului real potrivit regulilor aplicabile, fără a atribui secretariatului școlii sarcina de a stabili prioritatea dintre legile citate. [51] [54] [23] [82] [83] [43] [65] [68]

Înscrierea la Religie potrivit metodologiei aplicabile

Ordinul nr. 7.047 din 22 decembrie 2025, publicat la 9 ianuarie 2026, aprobă metodologia pentru predarea Religiei; textul prevede aplicarea începând cu anul școlar 2025–2026. Folosește regulile acestei metodologii pentru cererea școlară, nu un formular mai vechi prezentat ca regulă completă și nici o presupusă echivalență între opțiunea școlară și soluționarea autorității părintești. [62] [63] [64] [43]

Pentru elevul minor, părinții sau reprezentantul legal exprimă opțiunea în scris într-o cerere către școală, precizând cultul solicitat; elevul major formulează pentru sine. Cererile privesc cultele recunoscute de stat. Se depun la secretariat și se înregistrează în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR). La debutul în învățământul primar, părintele care solicită participarea bifează rubrica din cererea-tip și precizează cultul. [65] [66] [68] [69]

Cererea este valabilă pe întreaga școlarizare preuniversitară sau până la schimbarea opțiunii, care se face tot în scris. Dacă opțiunea se schimbă în cursul anului școlar, situația pe anul respectiv se încheie fără Religie. Păstrează copia înregistrată și data; nu presupune că un mesaj informal către profesor modifică automat opțiunea înregistrată. [70] [67] [68] [74]

Cereri contradictorii ale părinților privind Religia

Dacă ambii părinți exercită autoritatea și unul solicită înscrierea, iar celălalt cere retragerea ori alt cult, există un dezacord exprimat. Metodologia precizează cine depune cererea, dar nu stabilește o regulă potrivit căreia câștigă primul formular, ultimul formular sau părintele la care locuiește copilul. Excepția neexprimării voinței nu se aplică prin simpla ignorare a cererii contrare. [65] [67] [68] [14] [18] [43]

Comunică școlii actele relevante privind autoritatea și existența conflictului și solicită înregistrarea cererilor și un răspuns care să identifice situația administrativă. Cu celălalt părinte, încearcă o soluție compatibilă cu libertatea și opinia copilului; dacă dezacordul persistă, cere instanței soluționarea lui. Aceste demersuri de clarificare nu acordă școlii competența de a judeca neînțelegerea parentală. [15] [68] [51] [54] [43] [18]

Pentru cererile de frecventare depuse ulterior, inclusiv după începerea cursurilor, consiliul de administrație poate aproba în condițiile art. 5, dacă școala organizează disciplina pentru cultul solicitat; în caz contrar, se verifică ruta art. 9. Această atribuție privește organizarea școlară și nu înlocuiește acordul ori soluția legală a conflictului dintre părinți. [72] [73] [75] [43]

Dacă elevul nu frecventează Religia

Pentru elevul care nu frecventează disciplina sau căruia, din motive obiective, nu i-au fost asigurate condițiile, situația școlară se încheie fără Religie, iar prezența în școală pe durata cursurilor trebuie asigurată. Regulamentul unității stabilește activitățile, spațiile și responsabilitățile privind supravegherea și siguranța în timpul în care colegii participă la oră. Cere aceste informații concrete, în loc să presupui că elevul pleacă automat acasă ori rămâne nesupravegheat. [71] [76]

Dacă nu poate fi organizată predarea pentru cultul propriu în condițiile metodologiei, art. 9 alin. (1) permite participarea la studiul Religiei în cadrul cultului propriu. Este o variantă distinctă de participarea ca audient la orele altui cult. Nu deduce că lipsa unei clase pentru un cult obligă copilul să adere la altul. [75] [77] [51] [58]

Participarea ca audient, când nu sunt asigurate condițiile pentru confesiunea proprie, se aprobă de conducerea școlii pe baza solicitării scrise a părinților sau reprezentanților pentru minor, respectiv a majorului. Audientul nu este evaluat, iar situația se încheie fără Religie. Discută cu copilul și clarifică statutul exact, fără a confunda această participare cu înscrierea obișnuită sau cu schimbarea confesiunii. [77] [78] [37] [52] [55]

Ce cer instanței când nu există acord?

Cererea întemeiată pe neînțelegerea parentală trebuie să descrie decizia pentru care este necesară intervenția: școala ori transferul propus, activitatea, opțiunea religioasă sau altă măsură identificată. Formulează obiectul clar, motivele de fapt și de drept și probele. Explică soluția solicitată prin interesul copilului, nu doar prin lipsa de cooperare a celuilalt părinte. [43] [96] [97] [98] [20]

Competența obișnuită pentru măsurile de tutelă și familie se verifică prin art. 94 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă (CPC) și art. 114, privind domiciliul ori reședința persoanei ocrotite, sub rezerva normelor speciale. Când problema este accesorie divorțului, se verifică procedura și competența speciale, nu se mută automat cererea într-un dosar separat. [93] [94] [193] [194] [195]

Dacă se ajunge la un acord în timpul demersului, identifică forma și efectele: încuviințarea din art. 506, cadrul divorțului ori modificarea măsurilor existente rămân distincte. Acordul nu desființează prin simpla sa existență o hotărâre anterioară și nu transferă competența judiciară către școală. [19] [27] [12] [43] [199]

Documentele și probele care fac cererea utilă

Pregătește titlul existent, documentele copilului relevante pentru obiect, propunerea transmisă, răspunsul, informațiile școlii ori organizatorului, programul și justificarea costurilor. Pentru fiecare înscris, arată ce fapt dovedește. Dacă invoci o urgență educațională, o problemă de sănătate ori un risc, probează situația concretă și legătura cu măsura cerută. [95] [96] [97] [98] [110] [111] [137]

Propune probele în momentele cerute de art. 254; excepțiile pentru administrarea ulterioară au condiții, iar instanța nu este responsabilă să suplinească orice omisiune a părții. Concentrează-te pe faptele utile pentru decizia copilului. Un șir de acuzații despre relația adulților, fără relevanță pentru măsură, nu înlocuiește dovada nevoilor și a soluției propuse. [112] [114] [115] [116] [113] [117] [25] [26]

Verifică reprezentarea și conflictul de interese, mai ales dacă minorul însuși solicită schimbarea pregătirii potrivit art. 498. Curatorul special are condițiile sale legale, iar numirea nu rezultă automat din simpla existență a unui proces între părinți. [46] [118] [119] [120] [121] [122]

Ascultarea copilului în proces și participarea lui la decizii

Art. 486 și art. 498 prevăd expres ascultarea copilului în condițiile art. 264. Normele generale păstrează dreptul copilului capabil de discernământ de a-și exprima opinia, ascultarea celui de cel puțin 10 ani în cadrul aplicabil, posibilitatea ascultării celui mai mic când este necesară și dreptul oricărui copil de a cere ascultarea. Refuzul se motivează, iar normele speciale privind consimțământul sau prezența rămân aplicabile. [43] [46] [21] [22] [23] [79] [80] [82] [83]

Opinia se apreciază după vârstă și maturitate, nu este un veto și nu trebuie obținută prin constrângere. Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) oferă repere privind participarea, dar dispozitivul său se referă exclusiv la majorarea întreținerii datorate de părinte copilului. Nu înlătură ascultarea prevăzută expres pentru neînțelegerea din art. 486 ori pentru cererea din art. 498 și nu dispensează instanța de ancheta prevăzută de aceste texte. [24] [81] [176] [177] [178] [179] [180] [35] [43] [46]

Discuția familială despre o activitate și actul administrativ școlar nu primesc automat întreaga procedură a unei audieri judiciare. Ele trebuie însă să respecte drepturile copilului și regulile administrative aplicabile. Distinge participarea sa la decizie, consimțământul cerut de un text special și ascultarea realizată de autoritatea competentă. [37] [49] [79] [80] [83] [65]

Psihologul și rapoartele: roluri diferite

În cauzele din sfera art. 140³ din Legea nr. 272/2004, ascultarea se realizează cu participarea psihologului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu aplicarea prin trimitere a art. 231 CPC privind înregistrarea. Psihologul întocmește raportul legal, distinct de ancheta psihosocială. Ascultarea minorului are loc după celelalte probe, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești, iar opinia beneficiază de valoarea probatorie relativă prevăzută de text. [84] [85] [86] [87] [43]

Expertiza medico-legală psihiatrică nu este obligatorie doar pentru că părinții nu se înțeleg asupra școlii ori Religiei. Se verifică ipoteza și aprecierea instanței din art. 140³–140⁴. Termenul maxim de 45 de zile privește raportul expertizei dispuse, nu durata garantată a întregului litigiu. O cerere pentru o nouă expertiză are condițiile și momentul art. 338. [86] [88] [89] [91] [92]

Dacă decizia nu poate aștepta judecata fondului

Documentează data reală, riscul întârzierii și măsura provizorie necesară. Ordonanța președințială are condiții proprii: aparența dreptului, urgența și caracterul vremelnic, fără soluționarea fondului sau măsuri ireversibile. Nu este suficient să denumești urgent orice transfer dorit și nu se poate cere pe această cale o aprobare definitivă mascată. [137] [138] [139]

Procedura poate avea reguli de citare și judecată diferite de fond. Calea de atac obișnuită a ordonanței este apelul în 5 zile, de la pronunțare dacă s-a dat cu citare și de la comunicare dacă s-a dat fără citare, cu excepția specială a competenței curții de apel în primă instanță. Pentru sfera art. 140² al Legii nr. 272/2004 verifică termenul de soluționare de maximum 30 de zile de la introducerea cererii, separat de termenul de atac. [140] [141] [143] [144]

Dacă este vorba despre copil victimă sau martor al violenței domestice, ia în calcul și ruta administrativă specială a transferului urgent temporar. Nu confunda această măsură școlară cu ordonanța și nici cu soluția definitivă a dezacordului parental. [200] [137] [43]

Taxele și căile de atac se verifică pentru fiecare cerere

Califică capetele distinct. OUG nr. 80/2013 prevede scutiri pentru întreținere și ocrotirea minorilor, dar și taxele pentru cererile familiale autonome enumerate de art. 15 lit. d) și alte cereri neevaluabile din aceeași materie care nu sunt scutite. Art. 34 reglementează cumulul capetelor cu finalități diferite. Nu afirma că orice proces parental este gratuit ori că toate cererile costă 20 lei. [123] [124] [125] [126] [127] [128] [131]

Pentru taxa comunicată există reexaminarea în 3 zile, la aceeași instanță, fără taxă, de alt complet, fără citare și prin încheiere definitivă. Anularea cererii în regularizare are altă reexaminare, motivată, în 15 zile de la comunicare. Aceste incidente nu se confundă cu apelul fondului și nici cu cererea adresată școlii pentru documentele transferului. [129] [130] [103] [104] [105] [202]

Pentru fondul contencios obișnuit din categoria art. 94 pct. 1 lit. a), regula este apelul în 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel, depus la instanța a cărei hotărâre se atacă. Hotărârea din apel din această categorie nu are recurs potrivit art. 483 alin. (2). Nu extinde această concluzie la orice incident de familie: ordonanța și tranzacția veritabilă au norme distincte. [93] [132] [133] [136] [204] [141] [203]

Calendarul procesului și dovada depunerii

Urmărește separat calendarul școlar și termenele procesuale. În regularizarea art. 200, lipsurile comunicate trebuie completate în cel mult 10 zile de la primirea comunicării. În parcursul contencios obișnuit, întâmpinarea are termen de 25 de zile de la comunicarea cererii, iar răspunsul facultativ al reclamantului, 10 zile de la comunicarea întâmpinării; în cauze urgente există posibilitatea reducerii termenelor. [100] [106] [107] [108]

Termenele procedurale pe zile se calculează fără ziua de început și cea de împlinire; termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește potrivit legii. Verifică comunicarea, inclusiv situațiile asimilate, și locul depunerii. Pentru procuror, termenul curge de la momentul special prevăzut de art. 468 alin. (4). Termenele școlilor de 5 și 10 zile lucrătoare din ROFUIP nu primesc automat formula zilelor libere din CPC. [146] [147] [152] [153] [205] [134] [135] [202]

La fax sau e-mail, păstrează dovada recepției instanței. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) privește regimul ulterior Legii nr. 310/2018 și permite, în condițiile sale, depunerea după program în ultima zi; contează recepția atestată înainte de ora 24:00, nu numai ora trimiterii. Dacă termenul a fost pierdut din motive temeinice, repunerea se cere cu îndeplinirea actului în intervalul legal, nu printr-o simplă solicitare de prelungire. [158] [189] [190] [191] [192] [155] [156] [157]

Punerea în aplicare a soluției, în limitele ei

După acord ori hotărâre, comunică instituției actul relevant și urmărește numai măsura acoperită de el. Păstrează documentele de înscriere sau transfer, calendarul și dovezile plăților. Dacă împrejurările se schimbă, verifică procedura modificării; o soluție pentru o școală ori o activitate nu devine împuternicire universală pentru toate alegerile viitoare. [43] [12] [19] [198] [68] [30]

Pentru aplicarea în timp, identifică datele faptelor, ale hotărârii și ale sesizării, potrivit normelor materiale și procedurale de tranziție. Regulile de transfer prezentate în acest ghid sunt cele din forma regulamentului din 12 septembrie 2025, inclusiv rectificarea acestuia și modificarea art. 141 alin. (3) prin Ordinul nr. 4.261/2026; metodologia Religiei este cea aprobată prin Ordinul nr. 7.047/2025. Pentru Codul civil și pentru restul legislației școlare, verifică forma aplicabilă la data situației tale. [159] [160] [161] [162] [166] [198] [199] [201] [62] [63]

Revino la întrebările esențiale: este decizie importantă ori act curent, există acord, tăcere sau refuz, ce drept propriu are copilul și ce instituție poate decide? Acest traseu păstrează diferența dintre cooperare, formalitatea școlară și intervenția instanței și evită transformarea copilului în instrumentul conflictului dintre adulți. [13] [39] [14] [43] [45] [51] [52] [55] [65]

Termene și repere procedurale

REGULĂCompletarea cererii în regularizare
Interval

Cel mult 10 zile, potrivit comunicării instanței. [100]

De când începe

De la primirea comunicării lipsurilor. [100]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Anularea intervine în condițiile art. 200 alin. (4), cu reexaminare distinctă. [101] [103]

[100][146][147][148][149][150][151][192][99][102][101][103][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică cererii supuse art. 200; nu se pot impune date pe care reclamantul nu le are și pentru care este necesară intervenția instanței. [99] [102]

REGULĂReexaminarea încheierii de anulare
Interval

15 zile. [104]

De când începe

De la comunicarea încheierii de anulare. [104]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [154] [155] [156]

[103][104][146][147][148][149][150][151][192][105][154][155][156][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cerere motivată, nu apel; alt complet, cu citarea reclamantului, pronunță o încheiere definitivă. [103] [105]

  • Anularea poate fi înlăturată dacă a fost eronată ori dacă lipsurile au fost remediate în termenul acordat, nu printr-o prelungire automată după anulare. [105]

REGULĂÎntâmpinarea și răspunsul la întâmpinare
Interval

25 de zile pentru întâmpinare; 10 zile pentru răspunsul reclamantului. [106] [107]

De când începe

De la comunicarea cererii către pârât, respectiv a întâmpinării către reclamant. [106] [107]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Întâmpinarea se cere sub sancțiunea legală indicată în comunicare; răspunsul este facultativ, iar probele se propun în condițiile art. 254. [106] [107] [112]

[106][107][146][147][148][149][150][151][192][108][109][112][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În cauze urgente termenele pot fi reduse; pentru domiciliul pârâtului în străinătate se verifică termenul rezonabil fixat. [108] [109]

REGULĂReexaminarea taxei judiciare de timbru
Interval

3 zile. [129]

De când începe

De la comunicarea taxei datorate. [129]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [154] [155] [156]

[129][146][147][148][149][150][151][192][130][154][155][156][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • La aceeași instanță, fără taxă pentru reexaminare; alt complet, fără citare, încheiere definitivă. [129] [130]

  • Privește timbrul judiciar, nu onorariile sau tarifele unui act notarial. [129]

REGULĂApelul fondului contencios obișnuit
Interval

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. [133]

De când începe

De la comunicare, inclusiv comunicarea odată cu încuviințarea executării; apelul anterior comunicării valorează comunicare la depunere. [133] [205] [134]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [154] [155] [156]

[132][133][205][134][146][147][148][149][150][151][192][135][136][141][104][154][155][156][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru procuror, termenul curge de la pronunțare, cu excepția cazului în care a participat la judecată, când curge de la comunicare. [135]

  • Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității; termenele incidentelor speciale nu sunt înlocuite. [136] [141] [104]

REGULĂApelul ordonanței președințiale distincte
Interval

5 zile, în lipsa unei legi speciale contrare. [141]

De când începe

De la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților; de la comunicare dacă s-a dat fără citare. [141]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [154] [155] [156]

[141][146][147][148][149][150][151][192][143][139][138][142][154][155][156][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Criteriul este citarea, nu simpla prezență; pentru competența curții de apel în primă instanță se verifică excepția recursului. [141] [143]

  • Ordonanța nu poate soluționa fondul și are propriul regim executoriu și de suspendare. [139] [138] [142]

REGULĂFinalizarea și depunerea expertizei medico-legale psihiatrice
Interval

Maximum 45 de zile pentru raport. [89]

De când începe

Numai când expertiza a fost dispusă în sfera art. 140³–140⁴; verifică măsura și calendarul fixat, fără a inventa un început diferit de cel aplicabil. [86] [88] [89]

Cum se aplică

Se urmărește termenul raportului din încheiere și norma specială, separat de termenele actelor părților. [88] [89] [90]

Consecințe

Textul stabilește termenul raportului, nu admiterea automată a măsurii propuse și nici un nou termen de apel. [89] [88] [133]

[89][86][88][90][133][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este expertiză automată și nu este termen de apel al părintelui. [86] [88] [89] [133]

REGULĂCererea motivată pentru o nouă expertiză
Interval

La primul termen după depunerea raportului; dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar. [92]

De când începe

Depunerea raportului, a răspunsului la obiecțiuni ori a raportului suplimentar, potrivit situației. [92]

Cum se aplică

Este termen legat de ședința indicată de lege, nu un interval universal de zile. [92] [145]

Consecințe

Nerespectarea momentului cererii motivate atrage decăderea prevăzută de art. 338 alin. (2). [92]

[91][92][145][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Sunt necesare motive temeinice; nu orice nemulțumire impune o nouă expertiză. [91]

REGULĂRepunerea în termenul procedural pierdut
Interval

Cel mult 15 zile; pentru căile de atac, aceeași durată ca termenul acelei căi. [156]

De când începe

De la încetarea împiedicării temeinic justificate; actul și cererea de repunere se îndeplinesc în același interval. [155] [156]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [192]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [154] [155] [156]

[155][156][146][147][148][149][150][151][192][157][154][162][163][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Hotărăște instanța competentă să soluționeze cererea privind dreptul neexercitat la timp; repunerea nu operează automat. [157] [155]

REGULĂSolicitarea situației școlare după aprobarea transferului
Interval

5 zile lucrătoare. [202]

De când începe

După aprobarea transferului, pentru solicitarea adresată de școala primitoare. [202]

Cum se aplică

Sunt zile lucrătoare potrivit normei școlare; nu se aplică automat regula zilelor libere a termenelor judiciare. Se păstrează data aprobării și data primirii solicitării. [202] [146]

Consecințe

Se urmărește îndeplinirea obligației de transmitere a solicitării; textul nu prevede aprobarea automată a unui alt transfer ori o decădere procesuală a părintelui. [202]

[202][146][133][162]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este obligația școlii primitoare, nu termenul părintelui pentru o cale de atac. [202] [133]

REGULĂTransmiterea situației școlare către școala primitoare
Interval

10 zile lucrătoare. [202]

De când începe

De la primirea solicitării de către școala de proveniență. [202]

Cum se aplică

Sunt zile lucrătoare potrivit normei școlare; nu se aplică automat regula zilelor libere a termenelor judiciare. Se păstrează data aprobării și data primirii solicitării. [202] [146]

Consecințe

Se urmărește trimiterea documentelor; textul menține participarea elevului ca audient până la primire, fără o sancțiune procesuală a părintelui. [202]

[202][146][133][162]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Până la primirea situației școlare, elevul participă la cursuri în calitate de audient. [202]

  • Intervalul nu este un termen de apel ori de contestare a refuzului școlar. [202] [133]

Lista de pași

  • Citește titlul existent și identifică cine exercită autoritatea și ce măsuri sunt stabilite. [29] [10] [12]

  • Califică măsura: decizie importantă, act curent sau schimbare a unui titlu existent. [13] [39] [12]

  • Comunică propunerea completă, costul, programul și alternativele, cu respectarea opiniei copilului. [13] [37] [44] [49]

  • Distinge tăcerea de refuz; nu inventa un termen general de consimțământ tacit. [14] [18]

  • Solicită direct informațiile școlare relevante și păstrează răspunsurile. [15] [111]

  • Verifică separat acordul parental și condițiile administrative ale transferului. [13] [43] [198] [199]

  • Cere motivarea scrisă a refuzului și identifică excepția exactă, dacă este vorba de violență domestică ori școlarizare în spital. [199] [200] [201]

  • După aprobare, urmărește situația școlară și termenele instituțiilor, fără a le confunda cu apelul. [202] [133]

  • Pentru activități, separă aprobarea participării, transportul și contribuția la cost; nu presupune o cotă universală. [44] [13] [5] [30]

  • Respectă libertatea religioasă și expune toate textele privind pragurile de vârstă, fără constrângere ori prioritate inventată. [51] [52] [54] [55] [61]

  • Depune și păstrează cererea scrisă pentru Religie sau schimbarea opțiunii, cu dovada înregistrării. [65] [67] [68]

  • În cazul cererilor contradictorii, clarifică dezacordul parental prin mecanismul competent, nu prin ordinea formularelor. [43] [18] [65] [67]

  • Cere școlii informații despre activitățile și supravegherea elevului care nu frecventează Religia. [71] [76]

  • Pregătește obiectul cererii, probele, reprezentarea și garanțiile ascultării copilului. [96] [97] [98] [120] [43] [46] [84] [86]

  • Verifică taxa, tipul hotărârii, calea de atac și dovada depunerii, separat de calendarul școlar. [127] [129] [133] [141] [151] [192]

Întrebări frecvente

Dacă locuința copilului este la mine, pot alege școala fără celălalt părinte?

Nu numai pentru acest motiv. Când autoritatea este comună și părinții nu locuiesc împreună, deciziile importante de educație cer acordul ambilor, cu excepția delimitată a neexprimării voinței. Un refuz real se soluționează potrivit regulii dezacordului. [13] [14] [43]

Orice act pentru copil trebuie semnat de ambii?

Art. 503 alin. (2) prezumă consimțământul celuilalt pentru actele curente față de terții de bună-credință. Nu extinde prezumția la toate deciziile importante sau la un conflict cunoscut. [39] [13] [43]

După câte zile fără răspuns pot decide?

Art. 36 alin. (4) nu stabilește un termen universal. Trebuie identificată neexprimarea voinței, nu un refuz, iar părintele cu care copilul locuiește trebuie să respecte interesul superior. [14] [18]

Un refuz fără explicații este același lucru cu tăcerea?

Nu. Există o voință exprimată, chiar dacă motivarea ți se pare insuficientă. Documentează dezacordul și solicită soluția adecvată, fără a declara unilateral consimțământ tacit. [14] [18] [43]

Școala poate alege care dintre părinți are dreptate?

Aprobarea administrativă a transferului sau organizarea Religiei nu îi atribuie competența instanței de tutelă. Cererile contradictorii se analizează prin regulile autorității și neînțelegerii parentale. [199] [72] [43]

Ce trebuie să primesc dacă școala refuză transferul?

Art. 138 alin. (1) cere motivarea în scris a refuzului școlii primitoare. Cere răspunsul pentru condițiile transferului, separat de rezolvarea dezacordului dintre părinți. [199] [43]

Există transfer urgent pentru un copil afectat de violența domestică?

Da, în ipoteza copilului victimă sau martor, art. 138 alin. (2) prevede aprobarea de către inspectorat a transferului urgent temporar la unitățile recomandate de instituțiile de servicii sociale, conform procedurii indicate. [200]

Cine trimite documentele după transfer?

Școala primitoare solicită situația în 5 zile lucrătoare; școala de proveniență o transmite în 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primire, copilul participă ca audient. Acestea nu sunt termene de apel. [202] [133]

Copilul de 14 ani poate cere schimbarea pregătirii?

Da, în condițiile art. 498, inclusiv locuința necesară pregătirii. Dacă părinții se opun, poate sesiza instanța, cu ancheta și ascultarea prevăzute de lege. [45] [46]

Cine înscrie copilul la un curs poate cere automat jumătate din cost?

Nu există o astfel de cotă automată. Se verifică decizia, acordul, nevoia, mijloacele și contribuția existentă; o clauză clară poate organiza aprobarea, dovada și plata. [13] [39] [5] [19] [30]

Poate copilul să aleagă singur religia la 14 sau la 16 ani?

Textele nu sunt identice: art. 491 alin. (2) din Codul civil prevede alegerea liberă a confesiunii la 14 ani; Legea nr. 272/2004 și Legea nr. 489/2006 prevăd consimțământ la schimbare de la 14 ani și alegere singur de la 16 ani. Între aceste formulări nu se poate stabili o prioritate incontestabilă; voința copilului și lipsa constrângerii trebuie respectate. [52] [55] [61] [51] [54]

Cererea pentru Religie trebuie refăcută în fiecare an?

Metodologia prevede valabilitatea pe întreaga școlarizare preuniversitară sau până la schimbarea opțiunii. Schimbarea se face în scris, la secretariat, cu înregistrare în SIIIR. [70] [67] [68]

Câștigă ultima cerere pentru Religie depusă de un părinte?

Metodologia nu atribuie o asemenea prioritate. Dacă părinții cu autoritate comună formulează opțiuni contradictorii, există dezacord, nu tăcere; acesta se soluționează în cadrul legal al autorității. [65] [67] [14] [43]

Copilul care nu face Religie poate fi lăsat fără supraveghere?

Metodologia cere prezența în școală și organizarea activităților, spațiilor și responsabilităților de supraveghere și siguranță. Solicită școlii informațiile concrete. [71] [76]

Participarea ca audient la alt cult înseamnă înscriere obișnuită?

Nu. Are cererea și aprobarea prevăzute de art. 11; audientul nu este evaluat, iar situația se încheie fără Religie. Nu echivalează automat cu schimbarea confesiunii. [77] [78] [51] [55]

Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 elimină ascultarea copilului în disputa despre școală?

Nu. Dispozitivul privește numai majorarea întreținerii. Art. 486 și art. 498 prevăd propriile garanții, inclusiv ascultarea în condițiile art. 264. [35] [43] [46]

De reținut

Arată cele 18 idei principale ale ghidului

  • Autoritatea comună și egală se distinge de prezumția actelor curente față de terții de bună-credință. [38] [39]

  • Deciziile importante pentru părinți cu autoritate comună care nu locuiesc împreună cer acordul ambilor. [13]

  • Dacă un părinte nu își exprimă voința, decide părintele cu care locuiește copilul, cu excepția cazului în care decizia contravine interesului copilului; legea nu stabilește un termen general. [14]

  • Dezacordul este soluționat de instanță, cu ascultarea părinților, anchetă și ascultarea copilului potrivit normei aplicabile. [43] [18]

  • Locuința la un părinte nu elimină participarea celuilalt la deciziile educaționale importante; copilul de 14 ani are dreptul propriu prevăzut de art. 498. [13] [44] [45] [46]

  • Transferul este condiționat, cu aprobarea școlii primitoare, avizul consultativ al celei de proveniență, refuz scris și excepții exact delimitate; circulația actelor are termene proprii. [198] [199] [200] [201] [202]

  • Înțelegerea poate organiza consultarea, timpul, transportul și costurile activității, păstrând interesul copilului și controlul legal. [16] [19] [44] [5] [30]

  • Libertatea religioasă și îndrumarea fără constrângere limitează părinții; textele privind pragurile de 14 și 16 ani nu trebuie prezentate ca identice. [51] [52] [53] [54] [55] [58] [61]

  • Metodologia Ordinului nr. 7.047/2025 cere opțiune scrisă, cu semnatarul și cultul indicate, fără a rezolva prioritatea parentală. [62] [63] [64] [65] [66] [43]

  • Cererea rămâne valabilă pe întreaga școlarizare sau până la schimbarea scrisă, depusă la secretariat și înregistrată în SIIIR; schimbarea în cursul anului produce efectul școlar prevăzut. [70] [67] [68] [74]

  • Cererile parentale contradictorii sunt dezacord, nu lipsa exprimării voinței și nu concurs de prioritate între formulare. [43] [18] [14] [65] [67]

  • Nefrecventarea Religiei presupune situația școlară și supravegherea prevăzute; studiul cultului propriu și participarea ca audient la alt cult sunt distincte. [71] [75] [76] [77] [78]

  • Ascultarea în neînțelegerea din art. 486 sau în cererea din art. 498 urmează normele exprese; Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) nu înlătură aceste garanții. [43] [46] [23] [82] [35] [84] [85] [86] [87]

  • Competența de tutelă și familie se verifică prin art. 94 pct. 1 lit. a) și 114, cu păstrarea procedurii speciale aplicabile. [93] [94] [193] [194]

  • Taxa se califică pe capăt și scutire, cu reexaminarea distinctă a timbrului. [123] [124] [125] [126] [127] [129]

  • Fondul contencios obișnuit din categoria legală are apel și excluderea recursului asupra apelului, fără a absorbi incidentele speciale. [93] [132] [133] [136] [204] [141] [203]

  • Termenele procesuale și dovada depunerii se calculează separat de termenele lucrătoare pentru documentele școlare. [146] [147] [151] [192] [202]

  • Datele faptelor, titlului și procesului, forma regulamentului școlar prezentată în ghid și modificările ei se păstrează distinct. [159] [160] [161] [162] [166] [198] [201] [62] [63]

Cum verific măsura, actele și procedura potrivită situației copilului

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 508 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 508 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (1)
    (1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (4)
    (4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 515 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 515
    Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (3)
    (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (1)
    (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (2)
    (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 403
    În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (3)
    (3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (4)
    (4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (5)
    (5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (6)
    (6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (7)
    (7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (8)
    (8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 506 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 506
    Cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 263 alin. (1)
    (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (3)
    (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) teza introductivă
    (6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. a)
    a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 396 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 396 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 397 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 397
    După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (3)
    (3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 12 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6/2019 · 11 februarie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1.616-1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) și (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529-531 din Codul civil și art. 729 alin. (3) și (7) din Codul de procedură civilă , instanța de tutelă va putea dispune compensația obligațiilor de întreținere datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu acesta, până la limita celei mai mici dintre ele și în măsura în care compensația nu contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (2)
    (2) Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 102 · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102
    Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (1)
    (1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 503 alin. (1)
    (1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 503 alin. (2)
    (2) Față de terții de bună-credință, oricare dintre părinți, care îndeplinește singur un act curent pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, este prezumat că are și consimțământul celuilalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 37 lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 lit. b)
    b) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 37 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 lit. c)
    c) să informeze copilul despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 37 lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 lit. e)
    e) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 486
    Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 487 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 487
    Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 498 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 498 alin. (1)
    (1) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere părinților să își schimbe felul învățăturii sau al pregătirii profesionale ori locuința necesară desăvârșirii învățăturii ori pregătirii sale profesionale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 498 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 498 alin. (2)
    (2) Dacă părinții se opun, copilul poate sesiza instanța de tutelă, iar aceasta hotărăște pe baza raportului de anchetă psihosocială. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 488 alin. (1)
    (1) Părinții au îndatorirea de a crește copilul în condiții care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială în mod armonios.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 488 alin. (2) lit. a)
    a) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 488 alin. (2) lit. b)
    b) să prezinte și să permită informarea și lămurirea copilului despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 488 alin. (2) lit. d) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 488 alin. (2) lit. d)
    d) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice cu atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 491 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 491 alin. (1)
    (1) Părinții îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condițiile legii, ținând seama de opinia, vârsta și de gradul de maturitate ale acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 491 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 491 alin. (2)
    (2) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să își aleagă liber confesiunea religioasă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 30 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (1)
    (1) Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 30 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (2)
    (2) Părinții îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condițiile legii, ținând seama de opinia, vârsta și de gradul de maturitate a acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 30 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (3)
    (3) Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fără consimțământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să își aleagă singur religia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 30 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (4)
    (4) Atunci când copilul beneficiază de protecție specială, persoanelor în îngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acțiuni menite să influențeze convingerile religioase ale copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelorLege · art. 1 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Statul român respectă și garantează dreptul fundamental la libertate de gândire, de conștiință și religioasă al oricărei persoane de pe teritoriul României, potrivit Constituției și tratatelor internaționale la care România este parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelorLege · art. 1 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2)
    (2) Nimeni nu poate fi împiedicat sau constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă contrară convingerilor sale și nici nu poate fi supus vreunei discriminări, urmărit sau pus într-o situație de inferioritate pentru credința, apartenența ori neapartenența sa la o grupare, asociație religioasă sau un cult ori pentru exercitarea, în condițiile prevăzute de lege, a libertății religioase.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelorLege · art. 2 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile și ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educație religioasă, precum și libertatea de a-și păstra sau schimba credința religioasă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelorLege · art. 3 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)
    (1) Părinții sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educația religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelorLege · art. 3 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (2)
    (2) Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi schimbată fără consimțământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să își aleagă singur religia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · ordin art. 1 · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    ordin art. 1
    Se aprobă Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, prevăzută în anexa care face parte integrantă la prezentul ordin.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · ordin art. 2 · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    ordin art. 2
    Metodologia pentru predarea disciplinei Religie se aplică în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 2025-2026.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 1 · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 1
    Prezenta metodologie reglementează organizarea predării disciplinei Religie în învățământul preuniversitar, inclusiv modalitatea de înscriere a elevilor pentru a frecventa ora de Religie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 3 alin. (1) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 3 alin. (1)
    (1) Părinții/Reprezentantul legal, pentru elevul minor, respectiv elevii majori care doresc să își exercite dreptul de a participa la ora de Religie își exprimă opțiunea în scris, într-o cerere adresată unității de învățământ, în care precizează și numele cultului solicitat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 3 alin. (2) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 3 alin. (2)
    (2) Se pot depune cereri pentru frecventarea orei de Religie pentru cultele recunoscute de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 3 alin. (3) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 3 alin. (3)
    (3) Schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a reprezentantului legal, pentru elevul minor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 3 alin. (4) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 3 alin. (4)
    (4) Cererile menționate la alin. (1) și (3) se depun la secretariatul unității de învățământ la care este înscris elevul și se înregistrează în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 4 · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 4
    Părinții copiilor care urmează să își facă debutul școlar în învățământul primar și care doresc participarea copilului la ora de Religie bifează în cererea-tip de înscriere rubrica corespunzătoare, precizând cultul solicitat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 3 alin. (5) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 3 alin. (5)
    (5) Cererea depusă conform alin. (1) este valabilă pe toată perioada de școlarizare în învățământul preuniversitar sau până la schimbarea opțiunii conform alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 3 alin. (6) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 3 alin. (6)
    (6) În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 5 alin. (1) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 5 alin. (1)
    (1) Cererile de frecventare a orei de Religie, depuse ulterior intervalelor precizate în art. 3 și 4, inclusiv după începerea cursurilor școlare, sunt aprobate de consiliul de administrație dacă la nivelul unității de învățământ se organizează predarea disciplinei Religie pentru cultul solicitat, iar elevii respectivi vor fi incluși în formațiunile deja existente, organizate pentru studiul Religiei, cultul solicitat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 5 alin. (2) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 5 alin. (2)
    (2) În cazul solicitărilor menționate la alin. (1), pentru care unitatea de învățământ nu organizează predarea disciplinei Religie pentru cultul solicitat, se pot aplica, după caz, prevederile art. 9.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 6 · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 6
    În situația în care părinții/reprezentantul legal, pentru elevul minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului școlar, schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie, situația școlară a elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 9 alin. (1) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 9 alin. (1)
    (1) În cazul în care, pentru un anumit cult, nu este posibilă organizarea predării disciplinei Religie în niciuna dintre situațiile menționate anterior, elevii cărora nu li s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină pot să participe la studiul Religiei în cadrul cultului propriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 10 · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 10
    Pentru elevii care nu solicită frecventarea orei de Religie sau cărora nu li s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină, unitățile de învățământ stabilesc prin propriul regulament activitățile pe care aceștia le pot desfășura, spațiile în care se desfășoară activitățile, precum și responsabilitățile privind asigurarea supravegherii și siguranței elevilor, în perioada în care ceilalți elevi ai clasei participă la ora de Religie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 11 alin. (1) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 11 alin. (1)
    (1) Elevii cărora nu li se pot asigura condițiile pentru frecventarea orelor de Religie, conform confesiunii proprii, pot solicita să participe, în calitate de audienți, la orele de Religie organizate de unitatea de învățământ pentru elevii aparținând altor culte. Participarea se aprobă de către conducerea unității de învățământ, la solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali pentru elevii minori, respectiv la solicitarea elevilor majori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7047/2025Lege · metodologie art. 11 alin. (2) · forma din 9 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    metodologie art. 11 alin. (2)
    (2) Elevii care participă ca audienți la ora de Religie, conform prevederilor alin. (1), nu vor fi evaluați, iar situația școlară a acestora se încheie fără disciplina Religie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (6)
    (6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile art. 330 -340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴ alin. (2)
    (2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (2)
    (2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (1)
    (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4¹)
    (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (5)
    (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (6)
    (6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (7)
    (7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (1)
    (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (2)
    (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (5)
    (5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (6)
    (6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (6)
    (6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 2
    2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 3
    3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (1)
    (1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (2)
    (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (3)
    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. d)
    d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. e)
    e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (2)
    (2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (2)
    (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (4)
    (4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (2)
    (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (4)
    (4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplinește un anumit act de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  152. Sursa 152: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (1)
    (1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  153. Sursa 153: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (2)
    (2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  154. Sursa 154: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  155. Sursa 155: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  156. Sursa 156: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  157. Sursa 157: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  158. Sursa 158: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: prima propoziție a soluției
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  159. Sursa 159: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)
    (1) Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  160. Sursa 160: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (2) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2)
    (2) Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  161. Sursa 161: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 46 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 46
    Dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti privitoare la relaţiile personale şi patrimoniale dintre copii şi părinţii lor divorţaţi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  162. Sursa 162: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  163. Sursa 163: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  164. Sursa 164: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  165. Sursa 165: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2)
    (2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  166. Sursa 166: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  167. Sursa 167: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 14 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 14
    14. Curtea constată că nu pot fi reținute aceste critici, având în vedere că textul de lege supus controlului de constituționalitate trebuie interpretat prin coroborare cu întregul cadru normativ dedicat acestei problematici, care conferă părintelui la care nu a fost stabilită locuința statornică a copilului după divorț suficiente garanții care să îi permită să își exercite în continuare, nestânjenit, atributele ce caracterizează relația firească dintre un copil și părintele său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  168. Sursa 168: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 15 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 15
    15. Astfel, potrivit art. 397 din Codul civil , exercitarea autorității părintești după divorț revine în comun ambilor părinți, „afară de cazul în care instanța decide altfel“. Autoritatea părintească este definită în art. 483 alin. (1) din Codul civil ca ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc persoana copilului, precum și bunurile acestuia, deci inclusiv ansamblul de drepturi invocate în cauza de față. Așadar, prin regula exercitării în comun a autorității părintești se dă expresie tocmai ideii de egalitate a părinților sub aspectul dreptului de a decide cu privire la creșterea și educarea copilului lor minor, hotărârile privitoare la acesta trebuind să fie luate împreună. În acest fel amândoi contribuie, în egală măsură, la tot ceea ce ține de dezvoltarea armonioasă a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  169. Sursa 169: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 18 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 18
    18. Este de subliniat faptul că întotdeauna va prima interesul superior al copilului, deziderat pe care legiuitorul român îl accentuează prin toate dispozițiile referitoare la familie. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa (Decizia nr. 819 din 21 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011), că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care îl privesc, acest interes fiind ridicat la rang de principiu atât prin normele naționale (art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014), cât și prin normele internaționale (art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului ). Pentru stabilirea interesului superior al minorului în cazul încredințării acestuia la divorț sunt avute în vedere vârsta copilului, posibilitățile părinților de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul acestora față de minor, precum și al minorului față de ei, grija manifestată de părinți față de copil în timpul conviețuirii lor și, nu în ultimul rând, opțiunea exprimată de acesta la audierea în instanță, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  170. Sursa 170: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 19 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 19
    19. Este adevărat că nu există o definiție legală a noțiunii de interes superior al copilului, dar această absență este determinată de vastitatea și diversitatea aspectelor ce trebuie avute în vedere de judecător, acesta urmând să fie apreciat de la caz la caz, în funcție de specificitatea situației și caracteristicile personale ale fiecărui copil în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  171. Sursa 171: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 24 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 24
    24. În ceea ce privește invocarea, în motivarea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 48 din Constituție , care garantează dreptul părinților de a participa în mod egal la educația și instruirea copiilor lor, Curtea observă că aceste prevederi nu conțin niciun element care să conducă la concluzia că minorul trebuie să locuiască în mod egal în locuințele fiecăruia dintre părinți. În ipoteza în care copilul locuiește doar la unul dintre părinți, nimic nu împiedică ambii părinți să participe activ la educația acestuia, prin discuții și colaborare cu privire la activitățile școlare și extrașcolare. Autoritatea părintească ce se exercită, potrivit legii, în comun se bazează pe un dialog între părinți, pentru a ajunge la un consens cu privire la decizii majore, precum cele referitoare la educație, sănătate și alte aspecte importante ale vieții copilului, fără ca minorul să fie nevoit să aibă o locuință comună sau egalitară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  172. Sursa 172: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 25 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 25
    25. Tot astfel, părintele cu care copilul nu locuiește poate să participe la activitățile educaționale sau alte evenimente din viața copilului, acestea reprezentând, de asemenea, modalități prin care să se asigure implicarea activă a ambilor părinți în educația copilului, prin vizite, timp petrecut împreună cu copilul și colaborarea cu celălalt părinte, chiar dacă locuința copilului nu este partajată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  173. Sursa 173: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · dispozitiv: propoziția exactă a soluției · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: propoziția exactă a soluției
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș-Mihail Coșarcă în Dosarul nr. 884/211/2016 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 400 alin. (2) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  174. Sursa 174: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 100 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 100
    100. Codul civil reglementează și proceduri judiciare prin norme de drept în cuprinsul cărora nu a prevăzut ascultarea obligatorie a copilului și care nu fac trimitere la prevederile art. 264 din Codul civil , lăsând la aprecierea instanței adoptarea măsurii, precum cele din capitolul II - Filiația, titlul III - Rudenia și cele din capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești, titlul IV - Autoritatea părintească, ambele titluri din cartea a II-a - Despre familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  175. Sursa 175: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 111 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 111
    111. Se poate concluziona că prin prevederile legale menționate se reglementează un set de reguli aplicabile ascultării propriu-zise a copilului, procedură care este subsecventă deciziei prin care instanța hotărăște ascultarea, fie în considerarea faptului că este obligatorie potrivit normelor de trimitere, fie pe alte temeiuri de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  176. Sursa 176: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 121 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 121
    121. Prin urmare, interpretarea expusă în precedent, potrivit căreia prevederile art. 264 din Codul civil configurează cadrul procesual necesar ascultării propriu-zise a copilului în vederea exprimării opiniilor sale asupra problemelor care îl privesc și în legătură cu care instanța a hotărât ascultarea, se verifică și prin raportare la contextul adoptării normei de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  177. Sursa 177: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 122 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 122
    122. Doar în această interpretare prevederile art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil pot fi puse în legătură cu normele de trimitere, nefiind admisibil a se constata că și prin aceste prevederi legale s-ar reglementa, în paralel, un caz particular de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în (toate) procedurile administrative și judiciare care îl privesc, respectiv în „orice“ astfel de proceduri, în termenii art. 29 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât, în această interpretare, nu se poate identifica o justificare logică a dispoziției de ascultare obligatorie înscrise în cuprinsul normelor de trimitere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  178. Sursa 178: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 123 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 123
    123. Se poate concluziona, totodată, că prin sintagma „în procedurile administrative și judiciare care îl privesc“ legiuitorul a urmărit să sublinieze că reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul civil are aplicabilitate generală, inclusiv pentru situațiile în care, prin norme particulare (cele menționate anterior ca fiind norme de trimitere), legiuitorul a impus instanței obligația de ascultare. Mai mult decât atât, ori de câte ori instanța hotărăște că ascultarea copilului este necesară, trebuie să țină cont de regulile din art. 264 alin. (1) din Codul civil referitoare la vârstă, consimțământ etc. Din acest punct de vedere, indiferent de temeiul ascultării, aplicabilitatea generală a normei nu poate fi limitată, pe cale de interpretare, doar la anumite proceduri administrative sau judiciare care privesc copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  179. Sursa 179: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 124 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 124
    124. Prin urmare, în considerarea scopului și rațiunii adoptării prevederilor art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , de a asigura copilului ce urmează a fi ascultat posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și ca acestea să fie obținute adecvat de către instanța de judecată, aceste prevederi legale nu pot constitui, în sine, temei juridic pentru adoptarea de către instanța de judecată a deciziei de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în niciuna dintre procedurile administrative și judiciare care îl privesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  180. Sursa 180: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 125 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 125
    125. Interpretarea greșită, potrivit căreia, pe temeiul art. 264 alin. (1) teza întâi din Codul civil , ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie în orice procedură administrativă sau judiciară care îl privește, pe lângă faptul că este contrară scopului normei, nu poate fi primită și pentru că transformă, în privința copilului, dreptul de a fi ascultat într-o obligație legală, ceea ce nu corespunde voinței legiuitorului și nu este permisă interpretului legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  181. Sursa 181: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 126 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 126
    126. Procedura judiciară la care se face trimitere în încheierea de sesizare pendinte ce are ca obiect o cerere de majorare a pensiei de întreținere datorate de unul dintre părinți copilului și privește starea de nevoie a copilului se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil , normă care nu obligă instanța de judecată la ascultarea obligatorie a copilului și nici nu trimite la art. 264 din Codul civil , astfel că o decizie de ascultare a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu poate fi adoptată de către instanța de judecată exclusiv pe temeiul art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  182. Sursa 182: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 76 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 76
    76. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține, așadar, că este necesară fixarea limitelor dezlegării chestiunii de drept cu care instanța supremă a fost învestită, reținând că instanței de trimitere îi este utilă lămurirea aspectului dacă, ulterior modificării art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 , în ipoteza transmiterii unei căi de atac - în ultima zi a termenului calculat potrivit art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă - dar care nu primește dată certă în condițiile stabilite de art. 199 din Codul de procedură civilă , în aceeași zi, fiind trimisă ulterior orei la care încetează activitatea instanței, constituie sau nu o excepție de la regula consacrată de art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă .
    Textul în documentul-sursă ↗
  183. Sursa 183: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 77 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 77
    77. Așadar, problema de drept punctuală din litigiul pendinte vizează efectele transmiterii unei căi de atac - act de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță - prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului procedural de decădere, în cazul în care ora primirii, evidențiată de calculatorul sau faxul instanței, este situată după ora la care activitatea încetează în mod legal la instanță, anume dacă actul este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  184. Sursa 184: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 79 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 79
    79. Astfel, potrivit art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă : „dispozițiile art. 518 se aplică în mod corespunzător“. Potrivit acestei ultime dispoziții legale, hotărârea pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  185. Sursa 185: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 80 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 80
    80. Or, potrivit art. I pct. 24 din Legea nr. 310/2018 , Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:24. La articolul 183, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 183(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (...)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mailului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.“
    Textul în documentul-sursă ↗
  186. Sursa 186: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 81 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 81
    81. Acest text relevă neechivoc modificarea art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , astfel că, în prezența acestui eveniment legislativ care se circumscrie sferei celor menționate în cuprinsul art. 518 din Codul de procedură civilă , se constată că efectele obligatorii ale Deciziei nr. 34 din 15 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu pot fi extinse asupra normelor care nu au constituit obiect al interpretării, problema încetării efectelor acestei hotărâri fiind astfel lămurită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  187. Sursa 187: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 82 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 82
    82. Întrucât normele interpretate prin această decizie sunt norme de procedură civilă, aplicarea în timp a acestora trebuie raportată la dispozițiile art. 24-27 din Codul de procedură civilă , cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare (lites pendentes) le este incidentă legea în vigoare la momentul declanșării lor, iar hotărârile judecătorești rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  188. Sursa 188: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 83 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 83
    83. În consecință, cad sub incidența efectelor obligatorii ale acestei decizii doar litigiile declanșate anterior modificării aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 .
    Textul în documentul-sursă ↗
  189. Sursa 189: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 93 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 93
    93. În acest caz, art. 183 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că dovada datei și orei depunerii actului de procedură este reprezentată de data și ora primirii faxului, respectiv a e-mailului, astfel cum acestea sunt evidențiate și atestate de către calculatorul sau faxul instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  190. Sursa 190: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 102 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 102
    102. Așadar, utilizarea sintagmei „servesc ca dovadă a datei depunerii actului“, în cuprinsul art. 183 alin. (3) din Codul de procedură civilă , în forma modificată prin Legea nr. 310/2018 , are drept consecință faptul că, potrivit actualei reglementări, pentru verificarea depunerii în termenul de decădere, calculat pe zile, săptămâni, luni sau ani, a actului de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, nu prezintă relevanță data certă pe care grefierul o dă actului la momentul înregistrării acestuia conform procedurii reglementate de art. 94 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 și art. 199 din Codul de procedură civilă , ci data și ora atestate de faxul sau calculatorul instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  191. Sursa 191: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 113 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 113
    113. În contextul în care aceste modalități de trimitere a actelor de procedură sunt acceptate de lege și nu presupun un program de lucru, deoarece accesarea lor nu depinde de un orar, fiind funcționale și accesibile independent de programul de activitate al instanței, astfel că nu există o oră la care activitatea acestor servicii să înceteze, nu există niciun impediment pentru aplicarea regulii instituite prin art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a se considera că actul de procedură transmis prin intermediul acestor mijloace de comunicare în ultima zi a termenului și recepționat de faxul sau calculatorul instanței, anterior orei 24,00 a acestei zile, este depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  192. Sursa 192: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 120 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 120
    120. În consecință, se impune a se concluziona că actul de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță, înăuntrul unui termen care se socotește pe zile, transmis prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanței, însă recepționat de faxul sau calculatorul instanței până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului procedural, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  193. Sursa 193: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 915 alin. (1)
    (1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  194. Sursa 194: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (1) lit. a)
    a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta;
    Textul în documentul-sursă ↗
  195. Sursa 195: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (2)
    (2) Când soții au copii minori, născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești și a locuinței copiilor după divorț, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  196. Sursa 196: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 230 teza introductivă privind abrogarea · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 230 teza introductivă privind abrogarea
    La data intrării în vigoare a Codului civil se abrogă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  197. Sursa 197: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 230 lit. bb) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 230 lit. bb)
    bb) orice alte dispoziţii contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  198. Sursa 198: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitarLege · art. 137 · forma din 12 septembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 137
    Beneficiarii primari ai educației au dreptul să se transfere de la o unitate de învățământ la alta, de la o formațiune de studiu la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta, în condițiile stabilite de prevederile legii și ale prezentului regulament și ale regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ la care se face transferul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  199. Sursa 199: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitarLege · art. 138 alin. (1) · forma din 12 septembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 138 alin. (1)
    (1) Transferul beneficiarilor primari ai educației se face cu acordul consiliului de administrație al unității de învățământ primitoare și cu avizul consultativ al consiliului de administrație al unității de învățământ de la care se transferă. Consiliul de administrație al unității de învățământ la care se solicită transferul motivează, în scris, refuzul de aprobare a cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  200. Sursa 200: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitarLege · art. 138 alin. (2) · forma din 12 septembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 138 alin. (2)
    (2) În cazul copiilor victime sau martori ai violenței domestice, inspectoratele școlare aprobă transferul urgent, cu caracter temporar, la unitățile școlare recomandate de către instituțiile care oferă servicii sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, conform procedurii stabilite de către Ministerul Educației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  201. Sursa 201: Ordinul nr. 4261/2026Lege · art. 141 alin. (3) · forma din 7 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 141 alin. (3)
    (3) Elevii din clasele IX-XII, școlarizați în forma de școlarizare din spital, pot solicita transferul în timpul anului școlar și în vacanțele școlare, fără îndeplinirea condiției de medie menționate la alin. (1) lit. a)-d) și f). Solicitarea trebuie să fie însoțită de scrisoarea medicală emisă de medicul specialist, care atestă internarea, monitorizarea sau recuperarea elevului în anul școlar respectiv, și de adeverința emisă de școala din spital, care atestă că elevul urmează forma de școlarizare din spital.
    Textul în documentul-sursă ↗
  202. Sursa 202: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitarLege · art. 150 · forma din 12 septembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150
    După aprobarea transferului, unitatea de învățământ primitoare este obligată să solicite situația școlară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învățământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învățământ primitoare situația școlară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situației școlare de către unitatea de învățământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.
    Textul în documentul-sursă ↗
  203. Sursa 203: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 440 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 440
    Hotărârea care consfințește tranzacția intervenită între părți poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanța ierarhic superioară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  204. Sursa 204: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  205. Sursa 205: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-007 · https://divortpartaj.org/ghiduri/dezacordul-parintilor-despre-scoala-religie-si-alte-decizii-importante/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision