Recuzarea și înlocuirea expertului în partaj
În dosarul de partaj, poți cere recuzarea expertului pentru motivele prevăzute de lege care pun la îndoială imparțialitatea lui; termenul este de 5 zile, cu punctul de pornire stabilit în funcție de momentul existenței motivului. [1] [2] Pentru neîndeplinirea sarcinii, cere instanței măsuri concrete și motivează eventuala înlocuire, care depinde de împrejurările cauzei. [3] [31] Omisiunile și erorile raportului au mijloace proprii de corectare: lămurire, completare ori, pentru motive temeinice, o nouă expertiză. [4] [5]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 8 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cererea potrivită problemei din expertiza de partaj
- 03Ce fapte și probe susțin recuzarea
- 04Termenul de 5 zile: de când începe și cum îl păstrez
- 05Ce depun la instanța care judecă partajul
- 06Când expertul nu își îndeplinește sarcina
- 07Ce pot ataca după soluționarea recuzării
- 08Sesizarea conduitei expertului are un obiect distinct
- 09Regimul aplicabil unui dosar vechi
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Părți în dosare de partaj care contestă imparțialitatea expertului numit în proces.
Părți care solicită instanței măsuri pentru neîndeplinirea sarcinii expertului.
Aspecte administrative și de restituire a sumelor pentru expertul tehnic judiciar, în limitele OG nr. 2/2000.
Recuzarea judecătorului.
Procedura disciplinară detaliată și regimurile profesionale speciale.
Contestația privind tergiversarea întregului proces.
Analiza tehnică a obiecțiunilor și a unei noi expertize.
Litigiile contractuale privind rapoarte extrajudiciare comandate privat.
Cererea potrivită problemei din expertiza de partaj
Când contești expertul care evaluează bunurile din partaj, precizează ce anume s-a întâmplat. Această diferențiere stabilește ce îi ceri instanței:
| Problema concretă | Cererea potrivită |
|---|---|
| Există interese, legături sau alte fapte care justifică îndoiala asupra imparțialității. | Recuzarea expertului, întemeiată pe motivele legale aplicabile. [1] [9] |
| Expertul nu se prezintă ori refuză sau întârzie nejustificat îndeplinirea sarcinii. | Sesizarea instanței asupra obligației neîndeplinite și cererea motivată de măsuri, inclusiv înlocuire în condițiile legii. [3] [29] [31] |
| Raportul omite un bun, conține calcule greșite sau lasă obiective nelămurite. | Lămurirea ori completarea raportului și, pentru motive temeinice, o nouă expertiză. [4] [5] |
O valoare care îți este nefavorabilă nu demonstrează, prin ea însăși, lipsa de imparțialitate. Aceasta este o aplicare a diferenței dintre motivele de recuzare și mijloacele de corectare a conținutului raportului: explică separat faptele privind persoana expertului și erorile tehnice. [41] Pentru criticile evaluării, folosește Obiecțiuni la expertiză, completare și o nouă expertiză.
Ce fapte și probe susțin recuzarea
Expertul poate fi recuzat pentru aceleași motive ca judecătorul. Între situațiile relevante se află împrejurările care justifică temerea unui interes al expertului ori al membrilor de familie prevăzuți de lege în cauza judecată, anumite legături de rudenie sau afinitate cu avocatul ori reprezentantul unei părți și primirea de daruri, promisiuni de daruri sau avantaje de la o parte. Condițiile fiecărui motiv trebuie îndeplinite concret. [1] [6] [7] [8]
Legea acoperă și alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli asupra imparțialității. Dacă invoci, de exemplu, o relație profesională cu celălalt soț, arată natura relației, perioada și legătura ei cu dosarul; simpla etichetă „îl cunoaște” nu explică aceste împrejurări și nu creează automat o incompatibilitate. Această apreciere se face prin aplicarea motivului legal la faptele dovedite. [9] [41]
Pregătește încheierea de numire, înscrisurile sau corespondența care susțin motivul și o cronologie cu date verificabile. Arată ce fapt vrei să dovedești cu fiecare probă. Aceasta este o modalitate practică de a prezenta motivul și probele cerute pentru recuzare. [10] [42]
Termenul de 5 zile: de când începe și cum îl păstrez
Recuzarea trebuie cerută în 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul exista atunci. Dacă motivul apare ulterior, cele 5 zile curg de la data când s-a ivit motivul. Textul folosește data ivirii motivului, nu formulează o regulă generală de calcul de la data aflării lui. [2]
Dacă ai descoperit târziu o împrejurare mai veche, consemnează separat când exista și când ai aflat-o, depune cererea cât mai repede și explică, cu probe, situația. Nu presupune că descoperirea ulterioară îți acordă automat un nou termen; încadrarea depinde de împrejurările concrete și, dacă este cazul, de condițiile repunerii în termen. [42] [19]
La calculul pe zile se exclud ziua de pornire și ziua împlinirii. Zilele nelucrătoare din interiorul intervalului intră în calcul; când ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. [12] [13] Regula generală este împlinirea la ora 24:00, dar depunerea la registratură trebuie făcută până la încheierea programului legal. Pentru poștă recomandată, curier, serviciu specializat, fax sau e-mail se aplică art. 183 din Codul de procedură civilă (CPC); păstrează dovada depunerii, iar pentru fax și e-mail contează data și ora primirii atestate de sistemul instanței. [14] [15] [16] [17]
Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea din dreptul procedural și nulitatea actului tardiv. Repunerea este posibilă numai pentru motive temeinic justificate, dovedite. Pentru cererea inițială de recuzare, îndeplinește actul și cere simultan repunerea în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; decide instanța competentă să soluționeze cererea. [18] [19] [20] [21]
Ce depun la instanța care judecă partajul
Formulează cererea în dosarul în care a fost numit expertul. Procedura recuzării permite formularea verbală în ședință sau în scris, prin aplicarea similară a regulilor explicate de Curtea Constituțională; existența unui termen viitor de judecată nu schimbă termenul de 5 zile al recuzării. [10] [35] [2]
În cererea scrisă indică instanța, numărul dosarului, identitatea și datele părților, calitatea în care formulezi cererea, expertul vizat, motivul concret, data relevantă pentru termen, probele și ceea ce soliciți instanței. Semnează cererea. Numărul dosarului și cronologia fac solicitarea identificabilă și permit verificarea termenului; ele sunt recomandări practice alături de elementele legale ale cererii. [11] [10] [42]
Pentru cererile supuse OUG nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru este de 100 lei pentru fiecare participant recuzat, deci pentru fiecare expert a cărui recuzare o ceri. Taxa se plătește anticipat, cu excepțiile legale. Persoanele fizice pot beneficia, în condițiile ajutorului public judiciar, de scutire, reducere, eșalonare sau amânare. [24] [25] [26]
Cererea se judecă cu citarea părților și a expertului. Curtea Constituțională (CCR) a explicat că soluționarea are loc de îndată, în camera de consiliu. [22] [23]
Când expertul nu își îndeplinește sarcina
Pornește de la încheierea care stabilește obiectivele, termenul expertizei și costurile. Pentru expertiza tehnică judiciară, verifică și comunicarea numirii: OG nr. 2/2000 prevede comunicarea adresei către expert și biroul local după efectuarea plății prevăzute de lege. O cronologie cu termenul fixat, comunicările, obligația rămasă neîndeplinită și explicațiile primite ajută instanța să identifice cauza blocajului. [27] [28] [43]
Art. 333 alin. (2) prevede expres că instanța poate înlocui expertul care nu se înfățișează. Refuzul de a primi lucrarea, nedepunerea nejustificată la termen și refuzul de a da lămuririle cerute pot atrage amendă judiciară. Amenda nu se aplică dacă motive temeinice au împiedicat îndeplinirea obligațiilor. [3] [29] [30]
Dacă soliciți înlocuirea pentru neîndeplinirea misiunii, descrie abaterea și de ce măsura este necesară în dosarul tău. CCR include înlocuirea între consecințele încălcării obligațiilor expertului, dar aceasta nu rezultă automat din orice întârziere: instanța trebuie să aprecieze faptele și justificările. [31] [43]
Pentru expertul tehnic judiciar înlocuit din motive imputabile, instanța poate dispune, odată cu înlocuirea, și restituirea totală sau parțială a sumelor primite pentru activitatea din cauză. Restituirea prevăzută de acest text se face în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare și depinde de măsura dispusă de instanță. [32]
Pentru cronologia întârzierilor din întregul dosar și contestația privind tergiversarea procesului, vezi Procesul durează prea mult: estimarea duratei și contestația.
Ce pot ataca după soluționarea recuzării
Respingerea pe fond a recuzării: încheierea poate fi atacată de părți odată cu hotărârea care soluționează cauza. Dacă hotărârea asupra cauzei este definitivă, art. 53 alin. (1) prevede recurs la instanța ierarhic superioară în 5 zile de la comunicarea acelei hotărâri. Această aplicare la expert se întemeiază pe regulile recuzării și pe explicațiile CCR privind procedura similară. [33] [23] [35]
Admiterea recuzării: încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. CCR a confirmat expres această regulă pentru expert prin Decizia nr. 348 din 1 iulie 2025. [34] [35]
Există și situația specială a recuzării respinse ca rămasă fără obiect în urma admiterii abținerii: art. 53 alin. (2), raportat la art. 48 alin. (3), o include între încheierile fără cale de atac. De aceea, verifică soluția și motivul exact al respingerii. [34] [46]
Sesizarea conduitei expertului are un obiect distinct
Pentru expertul tehnic judiciar, Ministerul Justiției coordonează și controlează activitatea exclusiv administrativ. Competența disciplinară prevăzută de OG nr. 2/2000 nu include examinarea fondului raportului, a operațiunilor, metodelor, programelor ori echipamentelor utilizate. [37] [36]
CCR a explicat și că raportul poate fi lămurit, completat sau combătut prin mijloacele procesuale. Cere instanței măsura care privește expertul sau raportul în dosarul de partaj; pentru traseul administrativ, vezi Plângerea împotriva expertului: cui se adresează. [45] [1] [3]
Expertiza extrajudiciară comandată printr-un contract scris are un cadru contractual distinct. Prezentul ghid privește expertul numit în proces, iar neînțelegerile cu un evaluator angajat privat trebuie analizate în raport cu acel contract. [44]
Regimul aplicabil unui dosar vechi
Data începerii procesului contează: art. 24–25 din Codul de procedură civilă leagă aplicarea legii noi de procedură de procesele începute după intrarea ei în vigoare și mențin, ca regulă, legea veche pentru procesele deja începute. Nu transfera automat forma actuală într-un dosar supus unui regim procedural anterior. [38] [39]
Și timbrajul are o regulă tranzitorie: pentru cererile și acțiunile introduse înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 80/2013, art. 55 păstrează cuantumul prevăzut de legea în vigoare la introducerea lor. [40]
Termene și repere procedurale
- Interval
5 zile. [2]
- De când începe
Numirea expertului, dacă motivul exista atunci; în celelalte cazuri, data când s-a ivit motivul de recuzare. [2]
- Cum se aplică
Se exclud ziua de pornire și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare. [12] [13] Termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24:00; pentru depunerea la registratură contează încheierea programului legal, iar modalitățile și dovezile transmiterii la distanță sunt cele din art. 183 CPC. [14] [15] [16] [17]
- Consecințe
Nerespectarea termenului atrage, în lipsa unei excepții legale, decăderea și nulitatea actului tardiv. [18]
Descoperirea târzie a unui motiv preexistent nu deschide automat un termen nou; trebuie prezentate și dovedite datele și împrejurările concrete. [42]
- Interval
Cel mult 15 zile pentru îndeplinirea actului și cererea simultană de repunere. [20]
- Cum se aplică
Se exclud ziua de pornire și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare. [12] [13] Termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24:00; pentru depunerea la registratură contează încheierea programului legal, iar modalitățile și dovezile transmiterii la distanță sunt cele din art. 183 CPC. [14] [15] [16] [17]
Cele 15 zile privesc cererea inițială de recuzare. Pentru o cale de atac, art. 186 alin. (2) folosește durata prevăzută pentru acea cale de atac. [20]
- Interval
5 zile, în situația specială prevăzută de art. 53 alin. (1) CPC. [33]
- De când începe
Comunicarea hotărârii definitive care soluționează cauza, potrivit art. 53 alin. (1); termenul nu pornește de la încheierea de respingere a recuzării. [33]
- Cum se aplică
Se exclud ziua de pornire și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare. [12] [13] Termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24:00; pentru depunerea la registratură contează încheierea programului legal, iar modalitățile și dovezile transmiterii la distanță sunt cele din art. 183 CPC. [14] [15] [16] [17]
[33][12][13][14][15][16][17][18][19][38][39][34][35][46][20]
Calea aparține părților și se adresează instanței ierarhic superioare; regula obișnuită rămâne atacarea respingerii odată cu hotărârea asupra cauzei. [33]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Pot recuza expertul doar pentru că a evaluat locuința la o sumă prea mică?
Valoarea nefavorabilă nu dovedește singură părtinirea. Arată distinct erorile evaluării și faptele concrete care ar justifica îndoieli asupra imparțialității. Pentru erorile tehnice, instanța poate cere lămuriri sau completări și, pentru motive temeinice, poate dispune o nouă expertiză; vezi Obiecțiuni la expertiză, completare și o nouă expertiză. [41] [4] [5]
Expertul a depășit termenul. Trebuie înlocuit imediat?
Înlocuirea nu este automată. Prezintă încheierea cu termenul, comunicările și obligația neîndeplinită, apoi cere instanței o măsură motivată. Nedepunerea nejustificată poate atrage sancțiunea prevăzută de lege, dar trebuie examinate și eventualele motive temeinice care au împiedicat expertul. [43] [29] [30] [31]
Dacă am sesizat Ministerul Justiției, mai trebuie să cer recuzarea în dosar?
Pentru recuzare trebuie să formulezi cererea în termenul procedural aplicabil și să prezinți instanței motivul și probele. Controlul Ministerului Justiției asupra expertului tehnic judiciar privește aspectele administrative, fără analiza fondului raportului. Păstrează separat cererea din dosar și sesizarea conduitei, potrivit obiectului fiecăreia. [2] [10] [36]
De reținut
Arată cele 13 idei principale ale ghidului
Pregătirea cronologiei, a motivului și a probelor pentru cererea din dosar
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 332 alin. (1)(1) Experții pot fi recuzați pentru aceleași motive ca și judecătorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 332 alin. (2)(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 333 alin. (2)(2) Dacă expertul nu se înfățișează, instanța poate dispune înlocuirea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 337Lămurirea sau completarea raportului Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 338 alin. (1)(1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 22. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 33. când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 88. dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 1313. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (1)(1) Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 332 alin. (3)(3) Recuzările se judecă cu citarea părților și a expertului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Decizia CCR nr. 733/2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1414. În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că trimiterea generală pe care textul de lege criticat o face cu privire la motivele de recuzare a judecătorilor vizează o aplicare similară a acestora și procedurii de recuzare a experților, ceea ce conduce la concluzia că și această cerere de recuzare se realizează cu celeritate. Astfel, cererea de recuzare a expertului se soluționează de îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunțată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Legiuitorul are legitimarea constituțională de a stabili prin lege procedura de judecată, iar art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părțile interesate și Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 lit. a)a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1)(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 331 alin. (2)(2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (3) - teza introductivă(3) Adresa privind numirea expertului se comunică biroului local pentru expertize tehnice judiciare și expertului tehnic judiciar, după efectuarea plății în condițiile alin. (2), și cuprinde următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. d)d) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în mod nejustificat la termenul fixat ori refuzul de a da lămuririle cerute; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 187 alin. (2)(2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă alin. (1) pct. 2, dacă motive temeinice le-au împiedicat să aducă la îndeplinire obligațiile ce le revin.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Decizia CCR nr. 348/2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1111. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că experții reprezintă auxiliari ai justiției care, de cele mai multe ori, întocmesc rapoarte sau formulează opinii specializate în domenii ce necesită pregătire, informații și cunoștințe de specialitate, care nu sunt cunoscute aprofundat de către judecător. Opinia experților desemnați într-o cauză poate fi decisivă pentru soluționarea acesteia. În aceste condiții, legiuitorul a prevăzut că expertul are dreptul să fie remunerat echitabil pentru activitatea prestată prin efectuarea unei expertize în condițiile art. 330-340 din Codul de procedură civilă și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Însă, corelativ, încălcarea obligațiilor ce îi revin conduce la aplicarea de sancțiuni, precum aplicarea de amenzi judiciare [art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură civilă] sau chiar înlocuirea cu obligarea restituirii în tot sau în parte a sumelor primite pentru activitatea de expertiză [art. 22^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000]. De asemenea, legiuitorul a considerat necesară instituirea unor garanții suplimentare prin acordarea posibilității de a recuza experții cu privire la care se ivesc dubii referitoare la corectitudinea lor. Potrivit art. 332 din Codul de procedură civilă, experții numiți pentru lămurirea acelor împrejurări de fapt cu privire la care instanța consideră necesară cunoașterea părerii unor specialiști pot fi recuzați pentru aceleași motive pentru care se pot recuza și judecătorii, astfel încât, în ceea ce privește motivele de recuzare, experții sunt asimilați judecătorilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 22¹ alin. (1)(1) Dacă expertul tehnic judiciar numit este înlocuit din motive imputabile acestuia, organele de urmărire penală, instanțele judecătorești sau alte organe cu atribuții jurisdicționale pot dispune, odată cu înlocuirea, și restituirea în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare, în tot sau în parte, în termen de 30 de zile, a sumelor primite pentru activitatea de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauza respectivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (1)(1) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (2)(2) Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Decizia CCR nr. 348/2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1313. În legătură cu procedura de soluționare a cererii de recuzare a expertului, Curtea a reținut în jurisprudența sa că trimiterea generală pe care textul art. 332 din Codul de procedură civilă o face cu privire la motivele de recuzare a judecătorilor vizează o aplicare similară a acestora și procedurii de recuzare a experților (Decizia nr. 733 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 7 februarie 2022, paragraful 14). Ca atare, încheierea prin care a fost admisă cererea de recuzare nu poate, în condițiile art. 53 din Codul de procedură civilă, să fie supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 32 lit. j)j) controlează, din punct de vedere administrativ, activitatea de expertiză tehnică judiciară, exercitând atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță privind stabilirea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de experții tehnici judiciari cu privire la aspectele de ordin administrativ; exercitarea atribuțiilor în materie disciplinară nu implică analiza fondului raportului de expertiză tehnică judiciară sau a operațiunilor, metodelor, programelor și echipamentelor utilizate pentru efectuarea expertizei tehnice judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)(1) Ministerul Justiției, prin compartimentul de specialitate care îndeplinește atribuțiile acestei instituții privind experții tehnici judiciari, coordonează și controlează, exclusiv din punct de vedere administrativ, activitatea de expertiză tehnică judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 55Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 1313. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 332 alin. (2)(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 331 alin. (2)(2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1)(1) Relațiile expertului tehnic cu solicitantul expertizei tehnice extrajudiciare se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Decizia CCR nr. 313/2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 1717. Având în vedere actele normative anterior menţionate, Curtea constată că expertiza întocmită de expertul tehnic judiciar este un mijloc de probă ce vizează procesul civil [art. 250 din Codul de procedură civilă]. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că procesul civil constituie activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii (Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, sau Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016). Expertiza este un mijloc de probă strict reglementat de Codul de procedură civilă, fiind realizată de experţi calificaţi drept persoane care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti din punct de vedere al efectuării expertizei, precum şi condiţiile de acces în profesia menţionată, condiţii care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional la un standard ridicat. Reglementarea criticată nu face altceva decât să stabilească aceste condiţii necesar a fi îndeplinite de persoanele care doresc dobândirea calităţii de expert judiciar. Faptul că Biroul central pentru expertize tehnice judiciare funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei şi îndrumă metodologic activitatea experţilor demonstrează preocuparea legiuitorului ca acest corp de experţi să fie sub autoritatea statului, fără ca actul profesional al expertului să fie cenzurat de minister. Mai mult, îndrumarea metodologică se constituie într-un instrument eficient în standardizarea expertizelor efectuate, ceea ce din nou denotă grija legiuitorului ca activitatea de expertiză să se desfăşoare unitar. Constatările expertului se obiectivează în raportul de expertiză, mijloc de probă în procesul civil, acestea putând fi completate/lămurite/combătute potrivit art. 337 şi 338 din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (3)(3) În caz de admitere a declarației de abținere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeași încheiere, ca rămasă fără obiect.
Textul în documentul-sursă ↗