Schimbarea măsurilor stabilite pentru copil

Măsurile definitive privind copilul pot fi schimbate când se schimbă împrejurările relevante, printr-o cerere care compară situația de la data titlului anterior cu nevoile actuale și interesul copilului. Practica familiei și acordul părinților pot conta ca probe, dar nu înlocuiesc automat hotărârea. Ghidul arată cine poate cere, ce probe pregătești, unde depui cererea, cum se stabilesc taxa și audierea, ce se întâmplă în urgență și cum se disting apelul, executarea și suspendarea. [1] [21] [35] [41] [131] [132] [151] [165] [169]

ACTUALIZAT: 20 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 27 de minute
CATEGORIE: Copiii: autoritate, locuință și relații personale

Cuprins · 29 de secțiuni

01Cui se adresează
02Răspunsul scurt: măsurile se pot schimba, dar trebuie arătat ce s-a schimbat
03Punctul de plecare: titlul existent și o cronologie utilă
04Cine poate cere modificarea
05Persoanele indicate în cerere și reprezentarea
06Ce înseamnă schimbarea împrejurărilor în cererea de modificare
07Cum cer ca programul să reflecte practica familiei?
08Un program care poate fi aplicat
09Interesul superior: criteriile legate de fapte
10Modificarea programului nu se confundă cu autoritatea exclusivă ori înstrăinarea
11Locuința și timpul petrecut cu fiecare părinte nu sunt aceeași întrebare
12Probele: ce se susține, cum se dovedește, când se propune
13Termenele speciale când proba este încuviințată mai târziu
14Instanța competentă și forma cererii
15Taxa se stabilește pentru fiecare capăt, nu pentru „un dosar cu copil”
16După depunere: regularizarea și schimbul de acte
17Ascultarea copilului, ancheta și expertiza sunt probe diferite
18Dacă se cere numai majorarea pensiei: limita exactă a hotărârii prealabile nr. 36/2026
19Măsuri urgente: ordonanța președințială nu înlocuiește fondul
20Apelul ordonanței: cinci zile, cu două puncte de plecare
21Hotărârea asupra fondului, apelul și lipsa recursului în traseul obișnuit
22Executarea și cele două forme de suspendare
23Cum calculez și dovedesc respectarea termenelor?
24Hotărâri vechi, elemente străine și acordul notarial ulterior
25Model de structurare a cererii și verificarea rezultatului
26Termene și repere
27Lista de pași
28Întrebări frecvente
29Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Cererea judiciară internă obișnuită de modificare a drepturilor și îndatoririlor părinților față de copil, pentru împrejurări schimbate. [1]
Adaptarea programului la practica familiei, fără a confunda practica informală cu modificarea automată a titlului; probele și interesul copilului se examinează concret. [1] [21] [35] [41]
Delimitarea fondului de ordonanța președințială și de suspendarea executării; întreținerea are particularități proprii. [185] [189] [171] [175] [214] [216]

✕ NU ACOPERĂ

Nu este analizată integral competența internațională ori recunoașterea hotărârilor străine; înaintea folosirii regulii teritoriale interne trebuie verificat dacă dosarul este într-adevăr intern. [132]
Acordul notarial modificator ulterior cere examinare distinctă. Art. 506 și practica informală nu sunt, singure, dovada că orice înțelegere este un nou titlu. [21] [1]
Ghidul nu tratează în detaliu decăderea din drepturi, înstrăinarea părintească, autoritatea exclusivă ori locuința alternantă și nu oferă calculul integral al pensiei de întreținere. [117] [118] [127] [128] [129] [130] [214]

Răspunsul scurt: măsurile se pot schimba, dar trebuie arătat ce s-a schimbat

Art. 403 din Codul civil permite instanței de tutelă să modifice măsurile privind drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii minori când se schimbă împrejurările. Nu este suficient să soliciți încă o dată aceeași soluție pentru aceleași fapte. Construiește comparația dintre situația pe care s-a întemeiat măsura anterioară, situația actuală și efectul concret al modificării asupra copilului. [1] [30] [36] [41]

Poți urmări schimbarea programului de legături personale, a locuinței ori a modului de exercitare a autorității, în condițiile proprii fiecărei măsuri. Întreținerea are și temeiul distinct din art. 531, iar o măsură urgentă temporară nu se confundă cu soluția asupra fondului. Cererea trebuie să spună exact ce dispoziție anterioară vrei să fie schimbată și cu ce regulă concretă. [1] [19] [20] [117] [119] [120] [214] [185] [189] [70]

Traseul obișnuit intern este: obține titlul existent → identifică schimbările și datele lor → formulează măsura propusă → leagă fiecare schimbare de probe și de interesul copilului → stabilește persoanele și reprezentarea → depune cererea la instanța competentă → răspunde solicitărilor instanței → participă la probe și la ascultare → verifică soluția, executarea și calea de atac. [1] [3] [41] [43] [67] [68] [71] [72] [131] [132] [135] [100] [104] [164] [168] [169]

Punctul de plecare: titlul existent și o cronologie utilă

Pregătește hotărârea de divorț, hotărârile ulterioare și orice alt act care conține măsura efectivă. Notează numărul, data, dispozitivul referitor la copil și dacă ulterior au fost dispuse măsuri provizorii. Nu porni de la amintirea unuia dintre părinți despre „ce a zis judecătorul”. Cererea de modificare trebuie să identifice obiectul și faptele pe care se sprijină, iar art. 403 cere o schimbare de împrejurări. [1] [70] [71] [72]

Fă o cronologie scurtă: situația la ultima măsură, data fiecărei schimbări, perioada în care a fost aplicată practica nouă și efectele observate. De exemplu, notează schimbarea programului școlar, a distanței dintre locuințe, a disponibilității reale a părinților ori a nevoilor de sănătate. Acestea sunt exemple de fapte posibil relevante, nu motive legale care garantează admiterea. Importanța lor se justifică prin nevoile, stabilitatea, siguranța și relațiile copilului. [35] [36] [38] [39] [40] [41]

Separă trei probleme: o măsură care a devenit nepotrivită din cauza unor fapte noi; nemulțumirea față de aprecierea vechilor probe; neexecutarea unei măsuri încă aplicabile. Art. 403 rezolvă prima problemă. Nu folosi schimbarea măsurii ca înlocuitor automat al apelului și nici ca presupusă suspendare a titlului existent. [1] [164] [165] [168] [169] [171]

Cine poate cere modificarea

Art. 403 enumeră: oricare dintre părinți, un alt membru de familie, copilul, instituția de ocrotire, instituția publică specializată pentru protecția copilului și procurorul. Un părinte poate iniția cererea fără acordul celuilalt; acordul poate simplifica disputa, dar nu este condiția existenței dreptului de a cere modificarea. Pentru fiecare solicitant indică calitatea concretă și legătura cu măsura cerută. [1] [68] [69]

Faptul că și copilul poate cere modificarea nu înseamnă că el are automat capacitate procesuală deplină. Trebuie stabilit dacă participă prin reprezentare, asistare ori autorizare, potrivit capacității; un conflict cu părintele care ar trebui să îl reprezinte sau să îl asiste se examinează separat. Instanța poate numi curator procesual în condițiile art. 58, dintre avocații desemnați de barou. Nu confunda ascultarea copilului cu formularea unei acțiuni de către el. [3] [8] [9] [10] [88] [92]

Procurorul poate porni acțiunea pentru apărarea drepturilor minorului și poate exercita atribuțiile prevăzute de art. 92. Dacă acțiunea este pornită în condițiile art. 92 alin. (1), titularul dreptului este introdus în proces potrivit art. 93. Participarea procurorului nu înlocuiește reprezentarea legală a copilului; obligativitatea participării există în cazurile anume prevăzute de lege, nu pentru orice cerere doar fiindcă privește un minor. [12] [13] [14] [15] [18] [3]

Persoanele indicate în cerere și reprezentarea

Identifică părinții și persoanele ori instituțiile ale căror drepturi și obligații sunt afectate de măsura a cărei modificare o ceri. Precizează pentru fiecare rolul real: solicitant, persoană față de care se cere măsura, titular al dreptului ori reprezentant. În cererea obișnuită a unui părinte împotriva măsurii aplicabile relației cu celălalt părinte, explică de ce acesta este chemat în judecată. Nu copia mecanic o listă de pârâți dintr-un dosar de plasament sau decădere. [1] [68] [69] [70]

Dacă inițiatorul este copilul, un alt membru de familie ori o instituție, explică calitatea și situația copilului, fără a presupune că părintele aflat în conflict îl poate reprezenta. Dacă procurorul a pornit cauza, aplică regula expresă a introducerii titularului dreptului. Cererea trebuie să permită verificarea persoanelor și a reprezentării, nu să ascundă conflictul sub o semnătură a părintelui. [1] [3] [8] [18] [69]

Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată oricând; actele făcute fără exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile, cu posibilitatea confirmării în condițiile art. 57. Pentru capacitate restrânsă, regulile se aplică corespunzător. Cere rezolvarea problemei înainte de actele procesuale decisive. [4] [5] [6] [7]

Ce înseamnă schimbarea împrejurărilor în cererea de modificare

Formula utilă este: „La stabilirea măsurii, situația era [fapt]. Din [dată], situația este [fapt nou]. Aceasta produce pentru copil [efect concret]. Solicit [măsură precisă], deoarece [legătura cu interesul copilului]. Dovedesc prin [probă].” Este un mod de a demonstra condiția art. 403, nu un text care garantează soluția. [1] [36] [39] [41] [71] [72]

Examinează stabilitatea și relevanța schimbării. Un episod izolat, o preferință a adultului sau o acuzație fără probă nu demonstrează singure că măsura trebuie schimbată. În sens invers, nu există în art. 403 o cerință ca familia să aștepte o anumită aniversare a divorțului înainte de a prezenta o schimbare relevantă. Contează împrejurările dovedite și folosul măsurii pentru copil. [1] [30] [35] [41] [65] [66]

Dacă invoci mutarea, arată distanța, durata deplasărilor, compatibilitatea cu școala, odihna și relațiile copilului. Dacă invoci programul de muncă, prezintă disponibilitatea reală, nu doar funcția ocupată. Dacă invoci nevoi medicale ori educaționale, explică ce adaptare concretă este necesară și folosește documente pertinente. Instanța apreciază probele separat și în ansamblu; niciun document nu înlocuiește întreaga analiză. [36] [39] [40] [41] [58] [65] [66]

Cum cer ca programul să reflecte practica familiei?

Programul urmat în fapt poate arăta că împrejurările s-au schimbat și că o soluție funcționează pentru copil. El nu înlocuiește automat hotărârea. Așa rezultă din regulile privind modificarea prin instanță, controlul acordului părinților de către instanță și caracterul executoriu al hotărârilor privind relațiile personale; legea nu prevede că orice abatere convenită de părinți ar produce un nou titlu. [1] [20] [21] [168] [169]

Pregătește o evidență neutră a practicii: zile efective, ore, nopți, vacanțe, preluări și predări, cine a propus schimbările și dacă celălalt părinte le-a acceptat. Păstrează comunicările relevante în context, nu numai fragmente favorabile. Distinge o adaptare stabilă de schimburi ocazionale făcute pentru o boală, o călătorie sau o nevoie temporară. Practicile invocate trebuie dovedite, iar utilitatea lor se apreciază pentru copil. [41] [42] [58] [60] [65] [36] [40]

Arată și limitele practicii: întârzieri, oboseală, deplasări dificile, perioade în care copilul nu a putut participa la activități, dificultăți de comunicare. Propune soluția concretă, nu doar validarea trecutului. Dacă există acord, formulează-l precis și cere controlul instanței în interesul copilului; simplul schimb de mesaje nu dispensează de acest control. [21] [27] [36] [39] [71]

Un program care poate fi aplicat

Pentru programul de relații personale, descrie perioadele obișnuite, vacanțele, sărbătorile, locul și orele de preluare/predare, modul de transport și comunicarea la distanță pe care le soliciți. Dacă propui etape sau adaptări, arată durata și condițiile lor. Aceste repere sunt recomandări de claritate a obiectului, nu un formular legal cu toate rubricile obligatorii în orice familie. Instanța decide modalitatea relațiilor personale și o raportează la interesul copilului. [19] [20] [70] [71] [36] [40]

Verifică suprapunerile: ce prevalează dacă o sărbătoare cade în weekendul obișnuit, cum sunt împărțite vacanțele, ce înseamnă o oră de predare într-o zi de școală și cum se evită deplasările inutile. O formulă precum „oricând dorește părintele” poate lăsa neclară măsura cerută. Explică de ce soluția este fezabilă și nu pune copilul în rolul de arbitru al conflictului. [20] [70] [36] [39] [37]

Dacă locuința sau autoritatea rămân neschimbate, spune explicit acest lucru. Schimbarea unui weekend nu presupune cererea implicită de autoritate exclusivă, iar un program mai amplu nu se confundă automat cu schimbarea locuinței. Fiecare obiect trebuie individualizat și susținut. [1] [70] [117] [119] [120]

Interesul superior: criteriile legate de fapte

Legea nr. 272/2004 cere cel puțin analiza nevoilor de dezvoltare, educație și sănătate, securității și stabilității; opiniei copilului potrivit vârstei și maturității; istoricului de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare ori violență și riscurilor viitoare; capacității adulților de a răspunde nevoilor concrete; menținerii relațiilor de atașament. Nu reduce analiza la cine are locuința mai mare sau cine formulează mai multe acuzații. [35] [36] [37] [38] [39] [40]

Pentru fiecare criteriu, arată un fapt și consecința propunerii: cum rămâne copilul în contact cu persoanele importante, cum este respectat programul de școală și odihnă, cine asigură efectiv îngrijirea și ce risc este prevenit. Invocă și faptele care arată de ce alternativa mai puțin restrictivă nu este suficientă, dacă soliciți o limitare a relațiilor. Interesul copilului prevalează și asupra acordului părinților. [30] [31] [33] [36] [39] [40] [21]

Respectă demnitatea copilului. Pregătește explicații și probe despre nevoile sale, nu o competiție de declarații obținute de la el. Opinia copilului este un element important, dar valoarea ei este apreciată în cadrul legal, nu ca un vot care transferă singur autoritatea sau locuința. [81] [82] [91] [104]

Modificarea programului nu se confundă cu autoritatea exclusivă ori înstrăinarea

Autoritatea exercitată numai de un părinte presupune motive întemeiate și interesul superior al copilului. Legea nr. 272/2004 enumeră motive relevante, inclusiv încălcarea gravă ori repetată a autorității celuilalt, violența, înstrăinarea și imposibilități obiective de colaborare, precum și riscurile pentru copil. Un conflict parental generic nu dovedește singur toate condițiile și nu conduce automat la autoritate exclusivă. [117] [28]

Constatarea înstrăinării părintești are cadrul art. 140¹: cerere a unui părinte, a procurorului ori a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), pe cale principală sau într-un litigiu privind măsuri pentru copil din sfera textului. Înstrăinarea creează o prezumție relativă, nu irefragabilă, că exercitarea autorității de către părintele care înstrăinează și stabilirea locuinței copilului la acesta nu sunt în interesul copilului. Nu eticheta orice refuz, dificultate de comunicare sau teamă a copilului drept înstrăinare fără analiza faptelor și probelor. [122] [123] [38] [41] [58]

Dacă această situație este constatată și copilul locuiește la părintele care înstrăinează, legea prevede măsurile specifice din art. 140¹ alin. (3), inclusiv un program de relații personale cu modalitățile expres indicate de text și consilierea psihologică a copilului și a ambilor părinți. Nu prezenta constatarea înstrăinării ca o scurtătură care elimină audierea, probele și interesul copilului. [124] [125] [126] [100] [104]

Locuința și timpul petrecut cu fiecare părinte nu sunt aceeași întrebare

Regulile privind locuința copilului și cele privind relațiile personale trebuie analizate distinct. Decizia Curții Constituționale nr. 128/2025 a examinat art. 400 alin. (2), criticat pentru că nu permite stabilirea unei locuințe egalitare, cu timp egal alternativ la fiecare părinte, și a respins excepția în raport cu criticile formulate. Curtea a pus accent pe stabilitate și pe efectele schimbărilor continue asupra dezvoltării și activităților copilului. [120] [127] [128] [129] [130]

Decizia nu trebuie prezentată ca un drept automat la un aranjament alternant și nici ca interdicția oricărui program amplu de legături personale. Cere măsura exactă și explică compatibilitatea cu școala, sănătatea, atașamentul și stabilitatea. Proporția de timp, singură, nu înlocuiește analiza individuală și nu transformă automat contactul în două locuințe juridice. [19] [20] [36] [40] [127] [130]

Probele: ce se susține, cum se dovedește, când se propune

Regula este că persoana care face o susținere trebuie să o dovedească. Pentru fiecare schimbare, pregătește o propoziție și proba ei: titlul anterior pentru situația de referință; documente școlare pentru program; comunicări pentru practica efectivă; acte pertinente pentru disponibilitate ori nevoile copilului; martori cu percepție directă; interogatoriu sau expertiză când sunt potrivite. Aceste mijloace nu sunt obligatorii cumulativ. [41] [42] [71] [72]

Reclamantul propune probele prin cererea introductivă, iar pârâtul prin întâmpinare, în lipsa altei norme. Probele propuse mai târziu pot fi admise numai în cazurile de excepție din art. 254 alin. (2): necesitate din modificarea cererii, nevoie neprevizibilă rezultată din cercetare, imposibilitate temeinic justificată, lipsa amânării ori acordul expres al tuturor părților. Explică excepția concretă, nu presupune că orice document va fi acceptat oricând. [43] [52] [53] [54] [55] [56] [57]

Probele trebuie să fie admisibile și să ajute la soluționare. Nu obține probe prin acces neautorizat la conturi, supraveghere nelegală ori expunerea inutilă a datelor intime ale copilului. Selectează materialul pertinent și explică ce fapt dovedește; nu cere instanței să deducă singură situația din sute de mesaje fără context. Instanța stabilește faptele de probat, mijloacele și obligațiile de administrare și poate limita martorii. [58] [62] [63] [64] [81]

Instanța poate cere completarea probelor ori dispune probe din oficiu, dar părțile nu pot invoca în calea de atac omisiunea instanței de a ordona probe pe care nu le-au propus și administrat legal. Pentru înscrisuri aflate la autorități, arată concret ce document și fapt sunt necesare; autoritățile trebuie să comunice informațiile solicitate de instanță în termenul fixat. [50] [51] [61]

Termenele speciale când proba este încuviințată mai târziu

Dacă se amână cauza pentru o excepție din art. 254 alin. (2), alin. (4) prevede obligații distincte: lista martorilor în 5 zile de la încuviințare; copii certificate ale înscrisurilor cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată; interogatoriul, când trebuie comunicat, în 5 zile de la încuviințare; dovada costului expertizei în 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit potrivit normei indicate. Nu calcula toate aceste termene de la același moment. [45] [46] [47] [48] [49]

Aceste termene sunt ale ipotezei descrise, nu o regulă că toate probele din orice proces pot fi depuse cu 5 zile înainte. Citește încheierea de încuviințare și notează obligația exactă. Nerespectarea poate duce la decădere din administrarea probei; calculul procedural se face după regulile art. 181–183. [43] [45] [63] [220] [222] [224] [227] [229]

Instanța competentă și forma cererii

Pentru acțiunea internă obișnuită de modificare a măsurilor, coroborarea art. 403 din Codul civil cu art. 94 pct. 1 lit. a) și art. 114 alin. (1) din Codul de procedură civilă conduce, în lipsa unei excepții, la judecătoria de la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite. Este o cerere nouă privind copilul, nu automat continuarea dosarului de divorț. Nu alege instanța exclusiv fiindcă a pronunțat vechiul divorț. [1] [131] [132] [148] [149]

Cererea indică părțile, datele cunoscute, calitatea reprezentantului și dovada acesteia, obiectul, motivele de fapt și de drept, probele fiecărui capăt și semnătura. Precizează măsura existentă, schimbarea intervenită și textul concret al măsurii solicitate. Dacă sunt mai multe capete, separă-le; acest lucru contează și pentru taxă. [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [156]

Pregătește hotărârile relevante, certificatul de naștere, documentele reprezentării, probele schimbărilor și un program propus clar. Acestea sunt repere funcționale, nu o listă rigidă independentă de speță. Pentru informații pe care nu le deții personal și care cer intervenția instanței, explică situația: art. 200 alin. (4¹) nu permite obligarea reclamantului să completeze cu date inaccesibile lui în aceste condiții. [69] [71] [72] [137]

Taxa se stabilește pentru fiecare capăt, nu pentru „un dosar cu copil”

OUG nr. 80/2013, art. 15 lit. d), prevede 20 lei pentru fiecare cerere independentă de divorț dintre cele enumerate: locuința copilului, autoritate părintească, contribuția părinților, legături personale și locuința familiei. Pentru capete cu finalități diferite, art. 34 cere taxa după natura fiecăruia. Astfel, „20 lei dosarul”, indiferent de numărul și obiectul capetelor, nu este o formulă sigură. [150] [151] [156]

Există scutiri distincte: art. 29 alin. (1) lit. c) privește obligațiile legale și contractuale de întreținere, iar lit. e) ocrotirea minorilor, tutela și curatela. Păstrează însă diferența dintre formularea art. 15 lit. d), care enumeră contribuția la creștere și educare, și scutirea întreținerii. Pentru un capăt de modificare a pensiei, descrie obiectul juridic exact și solicită aplicarea scutirii pertinente; nu declara că orice capăt referitor la bani pentru copil este invariabil gratuit ori invariabil taxat cu 20 lei. [151] [153] [154] [155]

Art. 140 din Legea nr. 272/2004 exclude din scutirea sa cauzele art. 140¹ și 140². Nu presupune, deci, gratuitatea cererii de constatare a înstrăinării ori a ordonanței privind copilul doar pe temeiul acestei legi. Califică cererea efectivă și taxa aplicabilă. Dacă sunt timbrate numai unele capete, art. 34 alin. (2) prevede anularea doar pentru cele netimbrate; cererile reconvenționale au regulile obiectului lor. [163] [157] [158]

Dacă nu ești de acord cu taxa comunicată, cere reexaminarea la aceeași instanță în 3 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare este scutită de taxă și este soluționată de alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă. Nu confunda acest termen cu cele 10 zile de regularizare ori cu apelul asupra fondului. [159] [160] [161] [135] [165]

După depunere: regularizarea și schimbul de acte

Instanța verifică cererea și competența. În procedura obișnuită, lipsurile se comunică în scris și trebuie completate în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, în limitele art. 200; lipsurile expres prevăzute pot conduce la anulare. Răspunde punct cu punct și păstrează dovada depunerii. Nu trata o solicitare de completare ca pe respingerea fondului cererii. [133] [134] [135] [136] [137]

Împotriva anulării din regularizare există numai cerere de reexaminare, motivată, în 15 zile de la comunicarea încheierii. Alt complet soluționează, cu citarea reclamantului, prin încheiere definitivă și poate reveni dacă anularea a fost eronată ori lipsurile au fost înlăturate în termenul acordat. Admiterea retrimite cauza completului inițial; nu înseamnă admiterea modificării măsurii. [138] [139] [140] [141]

În procedura obișnuită, întâmpinarea are termen de 25 de zile de la comunicarea cererii, iar reclamantul poate răspunde în 10 zile de la comunicarea întâmpinării. Regula fixării primului termen în cel mult 60 de zile de la rezoluție nu este termen de finalizare a procesului. Judecătorul poate reduce termenele în cauze urgente; pentru pârâtul domiciliat în străinătate fixează un termen rezonabil mai lung. Urmează termenul comunicat pentru dosarul și procedura reală. [142] [143] [144] [145] [146] [147]

Ascultarea copilului, ancheta și expertiza sunt probe diferite

Ascultarea copilului care a împlinit 10 ani este obligatorie potrivit regulii generale; copilul mai mic poate fi ascultat când este necesar. Copilul are dreptul la informații potrivite vârstei, la exprimarea opiniei și la explicarea consecințelor; refuzul unei cereri de ascultare trebuie motivat. Opinia se apreciază după vârstă și maturitate, fără să fie un veto. [88] [89] [90] [91] [95] [96] [97] [98]

În cauzele privind măsuri pentru minor din sfera art. 140³, ascultarea se face numai cu participarea psihologului DGASPC, ulterior administrării probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Psihologul întocmește raportul prevăzut de lege; opinia copilului are valoarea unei prezumții relative. Audierea se desfășoară în camera de consiliu, iar instanța decide cine poate fi de față. [100] [101] [102] [103] [104] [107] [109]

Ancheta psihosocială din analiza neînțelegerilor părintești nu este aceeași cu raportul psihologului participant la audiere. Expertiza medico-legală psihiatrică are alt obiect, inclusiv identificarea unei afecțiuni ori a situațiilor și legăturii de cauzalitate indicate la art. 140³ alin. (3). Nu inventa un diagnostic dintr-un mesaj sau din refuzul copilului și nu prezenta expertiza ca obligatorie în orice modificare de weekend. [93] [102] [105] [110]

Dacă este dispusă expertiza medico-legală psihiatrică din art. 140⁴, termenul maxim legal de finalizare și depunere este 45 de zile; nu este termenul de apel sau durata întregului litigiu. O nouă expertiză trebuie cerută motivat, pentru motive temeinice, la primul termen după raport ori, dacă au fost obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului sau raportului suplimentar, sub sancțiunea decăderii. [106] [115] [116]

Dacă se cere numai majorarea pensiei: limita exactă a hotărârii prealabile nr. 36/2026

Art. 531 permite mărirea, micșorarea ori încetarea pensiei când se schimbă mijloacele debitorului și nevoia creditorului. Separat, pensia stabilită într-o sumă fixă este indexată de drept trimestrial în funcție de inflație. Indexarea legală nu trebuie confundată cu orice majorare judiciară solicitată pe baza unor nevoi ori mijloace schimbate. [214] [215]

Prin Decizia nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că în cererile de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu sunt obligatorii ascultarea copilului care a împlinit 10 ani și ancheta psihosocială. Acesta este obiectul dezlegării; nu spune că aceste garanții sunt înlăturate în toate procesele dintre părinți. [216]

Nu extinde excepția la reducere, încetare, autoritate, locuință ori relații personale. Dacă cererea cumulează majorarea cu schimbarea programului, verifică garanțiile fiecărui capăt: excepția patrimonială nu șterge procedura necesară măsurii personale. Nici pentru majorare lipsa obligativității acestor două demersuri nu înseamnă lipsa obligației de a proba schimbările relevante. [216] [214] [20] [88] [100] [41] [256]

Măsuri urgente: ordonanța președințială nu înlocuiește fondul

Dacă așteptarea soluției obișnuite ar produce un prejudiciu relevant, ia în calcul ordonanța președințială. Trebuie justificate aparența dreptului, urgența, caracterul temporar și neprejudecarea fondului; nu pot fi dispuse măsuri care rezolvă litigiul pe fond ori fac imposibilă restabilirea situației de fapt. Cererea se adresează instanței competente în primă instanță asupra fondului. [185] [186] [189] [190]

Descrie evenimentul urgent, data, riscul prin întârziere, măsura strict necesară și durata cerută. Anexează probe ce pot fi administrate rapid. Ordonanța poate fi cerută și când procesul pe fond este în curs; dacă nu are o durată indicată și împrejurările nu s-au schimbat, textul leagă efectele de soluționarea litigiului asupra fondului. Nu adăuga automat cuvântul „definitivă” și nu promite efecte neschimbate pe durata oricărei căi de atac. [185] [186] [188] [193]

Judecata este urgentă și cu precădere; întâmpinarea nu este obligatorie, iar în condițiile legii se poate judeca fără citare și, la urgență deosebită, chiar în aceeași zi pe baza actelor. Art. 140² prevede maximum 30 de zile de la introducerea cererii pentru soluționarea ordonanței privind măsuri pentru copil din sfera sa. Nu este termenul pentru a formula cererea și nici termenul de apel. [191] [192] [193] [204] [205]

Ordonanța este provizorie și executorie. Față de altă ordonanță are autoritate de lucru judecat numai dacă împrejurările nu s-au schimbat; nu are autoritate asupra fondului, în timp ce hotărârea asupra fondului produce efectul prevăzut de art. 1002 alin. (3) asupra unei ordonanțe ulterioare. Nu relua identic aceeași cerere urgentă ca și cum o respingere anterioară nu ar exista. [186] [201] [202] [203]

Apelul ordonanței: cinci zile, cu două puncte de plecare

În lipsa normei speciale contrare, ordonanța de drept comun este supusă numai apelului în 5 zile: de la pronunțare dacă a fost dată cu citarea părților și de la comunicare dacă a fost dată fără citare. Criteriul este judecata cu sau fără citare, nu simpla prezență efectivă a unei părți. Apelul se judecă urgent, cu citare. [195] [197]

Instanța de apel poate suspenda executarea ordonanței până la soluționarea apelului numai cu cauțiunea stabilită. Pentru executare există contestația la executare, distinctă de criticile soluției. Când competența de primă instanță aparține curții de apel, art. 1000 alin. (4) prevede recursul; aceasta este o excepție de procedură, nu regula cererii interne obișnuite la judecătorie. [196] [198] [199]

Nu aplica acest apel de 5 zile oricărei măsuri numite „provizorii”. Suspendarea provizorie a executării din art. 450 alin. (5) este un incident diferit, explicat separat mai jos. Nici termenul de 30 de zile pentru soluționare și nici termenul de motivare de 48 de ore nu prelungesc automat apelul ordonanței. [175] [194] [195] [204]

Hotărârea asupra fondului, apelul și lipsa recursului în traseul obișnuit

Pentru hotărârea obișnuită de primă instanță, apelul are, în lipsa normei contrare, 30 de zile de la comunicare și se depune la instanța a cărei hotărâre este atacată. Identifică măsura contestată, erorile invocate și probele pertinente; nu trata art. 403 ca o cale paralelă de a evita termenul de apel pentru aceleași împrejurări. [164] [165] [167] [1]

Comunicarea făcută odată cu încuviințarea executării declanșează termenul; dacă partea face apel înainte de comunicare, hotărârea este socotită comunicată la depunerea apelului. Pentru procuror, termenul curge de la pronunțare, cu excepția cazului în care a participat la judecată, când curge de la comunicare. Aceste reguli nu trebuie înlocuite cu o singură dată estimată din portal. [182] [183] [184]

Pentru hotărârea de apel asupra fondului cererii obișnuite de ocrotire încadrate la art. 94 pct. 1 lit. a), art. 483 alin. (2) exclude recursul. Este o concluzie limitată la acest traseu și la legea procedurală aplicabilă. Nu înseamnă „niciun recurs în niciun incident”, nu stabilește regimul renunțării la judecată și nu înlocuiește regulile speciale pentru alte proceduri. [131] [148] [149] [177] [180] [213]

Executarea și cele două forme de suspendare

Hotărârile primei instanțe privind exercitarea autorității, locuința minorului și relațiile personale sunt executorii de drept, cu caracter provizoriu. De aceea, regula generală a efectului suspensiv al apelului nu înseamnă că simpla declarare a apelului oprește aceste măsuri. Citește ce a dispus efectiv instanța și ce parte a hotărârii este executorie. [166] [168] [169] [170]

Suspendarea executării provizorii potrivit art. 450 alin. (1)–(4) poate fi cerută prin apel ori separat în cursul apelului. Cererea se depune la prima instanță sau la instanța de apel, în acest ultim caz cu copia legalizată a dispozitivului; o judecă instanța de apel. Este necesară cauțiunea stabilită potrivit trimiterilor legale, iar art. 450 alin. (3) trimite distinct la art. 719 alin. (6). Nu presupune suspendarea doar fiindcă ai depus cererea sau ai invocat interesul copilului. [171] [172] [173] [174]

Până la soluționarea acestei cereri, art. 450 alin. (5) permite o suspendare provizorie, chiar înaintea sosirii dosarului, cu respectarea cauțiunii. Acesta nu este același obiect cu ordonanța care stabilește temporar un program pentru copil. Regimul căii de atac se citește împreună cu dezlegarea obligatorie din Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii): cererea de suspendare provizorie se soluționează de instanța de apel prin încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac. Cererea este incidentală: presupune atât apelul, cât și cererea de suspendare a executării provizorii. Nu i se atribuie apelul de 5 zile din art. 1000 pentru ordonanța de drept comun. [175] [245] [242] [243] [248] [249] [250] [251] [254]

Pentru suspendarea obișnuită din art. 450 alin. (3), trimiterea la art. 719 alin. (6) are alt rezultat: încheierea este atacabilă separat, numai cu apel, iar dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă. Acest regim se aplică prin trimiterea legală și nu se transferă încheierii de suspendare provizorie. [173] [244] [246] [242]

Cum calculez și dovedesc respectarea termenelor?

Stabilește mai întâi actul: completare, reexaminare, probă, apel pe fond sau apel de ordonanță. Notează durata, persoana care trebuie să acționeze și momentul exact de la care curge termenul. Pentru termenele pe zile, nu se numără ziua de început și nici ziua împlinirii; o ultimă zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Un termen exprimat în ore sau un interval calculat înapoi până la ședință nu se tratează mecanic ca „adaugă cinci date în calendar”. [217] [218] [220] [221] [222] [224] [47]

Pentru depunerea la registratură contează programul legal; pentru poștă recomandată, curier, fax ori e-mail se aplică art. 183. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea prin fax/e-mail în ultima zi a termenului pe zile după ora închiderii instanței, cu dovada recepției potrivit legii. Păstrează dovada datei și orei primirii în sistemul instanței, nu numai captura orei de expediere. [225] [226] [227] [229] [241]

Pentru persoana fără capacitate sau cu capacitate restrânsă, termenul nu începe ori se întrerupe cât timp nu este desemnată persoana care să o reprezinte ori să o asiste. Regula nu permite presupunerea că orice conflict al părinților suspendă toate termenele. Există și cazurile legale de întrerupere prin deces, cu noua comunicare descrisă de art. 184. [232] [233] [234] [235]

Dacă termenul a fost pierdut, repunerea nu este automată: dovedește motive temeinic justificate și îndeplinește actul împreună cu cererea în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; pentru o cale de atac, durata este aceea prevăzută pentru calea respectivă. Instanța competentă decide. Actul tardiv riscă decăderea și nulitatea în condițiile art. 185. [236] [238] [239] [240]

Hotărâri vechi, elemente străine și acordul notarial ulterior

Art. 46 din Legea nr. 71/2011 permite ca, potrivit art. 403, să fie modificate și dispozițiile hotărârilor privind copiii părinților divorțați înainte de intrarea în vigoare a Codului civil. Aceasta nu înseamnă că toate efectele divorțului istoric sunt rescrise retroactiv. Notează data titlului, data faptelor noi și data noii cereri. [206] [1]

Legea procesuală se stabilește potrivit regulilor tranzitorii: procesele și executările începute sub legea veche rămân, în principiu, sub acea lege, iar căile, motivele și termenele de atac sunt cele ale legii sub care a început procesul. Pentru probe, condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare se raportează la data faptelor juridice, iar administrarea lor urmează legea în vigoare la data administrării. Data la care citești ghidul nu este o dată universală pentru stabilirea legii aplicabile. [207] [208] [209] [210] [211] [212] [213]

Ghidul privește traseul judiciar intern obișnuit. Dacă există reședință obișnuită a copilului în străinătate, hotărâre străină ori alt element internațional, competența și efectele titlului cer analiza normelor internaționale aplicabile înainte de alegerea instanței. Nu este suficientă simpla aplicare a regulii teritoriale interne. De asemenea, alegerea unui acord notarial modificator ulterior este un traseu distinct; nu presupune din art. 506 că orice înțelegere privată este titlu nou sau că orice modificare este disponibilă la notar. [132] [21] [1]

Model de structurare a cererii și verificarea rezultatului

„Solicit modificarea măsurii privind [obiectul], stabilită prin [hotărârea și dispoziția exactă], astfel: [noua regulă concretă]. La stabilirea măsurii, împrejurările relevante erau [fapte]. Ulterior, de la [date], au intervenit [schimbări]. Modificarea este în interesul copilului deoarece [efecte concrete], dovedite prin [probe pentru fiecare fapt].” Completează persoanele, reprezentarea, temeiurile, probele, semnătura și anexele, fără a introduce date fictive. [1] [35] [36] [39] [40] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73]

Pentru practica familiei: „În intervalul [perioadă], programul aplicat efectiv a fost [descriere], față de programul din titlu [descriere]. Acordul și aplicarea rezultă din [documente]. Beneficiile și dificultățile pentru copil au fost [fapte]. Propun ca noua măsură să prevadă [regulă executabilă].” Nu descrie practica informală ca pe o hotărâre deja înlocuită. [1] [21] [41] [60] [70]

După soluție, compară fiecare capăt cerut cu dispozitivul, identifică ce se execută provizoriu, notează comunicarea și termenul căii de atac și păstrează actele relevante pentru aplicare. Dacă apar ulterior alte împrejurări, documentează-le distinct; nu relansa aceeași cerere fără fapte noi și nu folosi copilul pentru a negocia executarea între adulți. [1] [164] [165] [167] [168] [169] [81]

Termene și repere procedurale

REGULĂCompletarea cererii la regularizare

Interval: Cel mult 10 zile, potrivit comunicării. [135]
De când începe: De la primirea comunicării lipsurilor. [135]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Nerespectarea obligațiilor enumerate de art. 200 alin. (4) conduce la anularea prin încheiere; împotriva acesteia există reexaminarea specială. [136] [138]

[135][222][224][225][226][227][229][241][136][137][138][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Anularea are întinderea art. 200 alin. (4), nu orice lipsă presupusă; sunt păstrate excepția reprezentantului comun și protecția pentru informații ce cer intervenția instanței. [135] [136] [137]

REGULĂReexaminarea încheierii de anulare

Interval: 15 zile. [139]
De când începe: De la comunicarea încheierii. [139]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [236] [238] [239]

[138][139][222][224][225][226][227][229][241][140][141][236][238][239][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este apel; cererea se motivează, se soluționează de alt complet, cu citarea reclamantului, prin încheiere definitivă. [138] [140]
Revenirea este posibilă dacă anularea a fost eronată ori lipsurile au fost înlăturate în termenul acordat, nu printr-o prelungire automată ulterioară. [140] [141]

REGULĂÎntâmpinarea și răspunsul la întâmpinare

Interval: 25 de zile pentru întâmpinare; 10 zile pentru răspunsul reclamantului. [142] [143]
De când începe: De la comunicarea cererii către pârât, respectiv de la comunicarea întâmpinării către reclamant. [142] [143]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Întâmpinarea este cerută cu sancțiunea legală indicată expres în comunicare; răspunsul este facultativ potrivit art. 201 alin. (2). Probele pârâtului se propun prin întâmpinare sub sancțiunea art. 254. [142] [143] [43]

[142][143][222][224][225][226][227][229][241][146][147][43][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Judecătorul poate reduce termenele în procese urgente; pentru pârâtul domiciliat în străinătate fixează un termen mai îndelungat, rezonabil. [146] [147]

REGULĂReexaminarea taxei de timbru

Interval: 3 zile. [159]
De când începe: De la comunicarea taxei datorate. [159]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [236] [238] [239]

[159][222][224][225][226][227][229][241][160][161][236][238][239][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Aceeași instanță, fără taxă pentru reexaminare; alt complet, fără citare, încheiere definitivă. [159] [160]
Admiterea integrală ori parțială permite restituirea corespunzătoare în condițiile textului. [161]

REGULĂApelul hotărârii obișnuite asupra fondului

Interval: 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. [165]
De când începe: De la comunicare, inclusiv odată cu încuviințarea executării; apelul anterior comunicării echivalează cu comunicarea la depunere. [165] [182] [183]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [236] [238] [239]

[164][165][182][183][222][224][225][226][227][229][241][184][195][169][171][236][238][239][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Pentru procuror, termenul curge de la pronunțare, cu excepția cazului în care a participat la judecată, când curge de la comunicare. [184]
Nu folosi acest termen pentru ordonanță ori incidente speciale și nu presupune suspendarea executorialității provizorii. [195] [169] [171]

REGULĂApelul ordonanței președințiale de drept comun

Interval: 5 zile, în lipsa legii speciale contrare. [195]
De când începe: De la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților; de la comunicare dacă s-a dat fără citare. [195]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [236] [238] [239]

[195][222][224][225][226][227][229][241][198][245][242][248][249][250][251][254][236][238][239][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Criteriul este citarea, nu simpla prezență; când prima instanță este curtea de apel, se verifică excepția recursului din art. 1000 alin. (4). [195] [198]
Nu se aplică suspendării provizorii din art. 450 alin. (5): încheierea acestui incident nu are cale de atac, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii). [245] [242] [248] [249] [250] [251] [254]

REGULĂAdministrarea probelor încuviințate în condițiile art. 254 alin. (2) și amânării

Interval: 5 zile pentru lista martorilor și interogatoriul ce trebuie comunicat; copii certificate ale înscrisurilor cu cel puțin 5 zile înaintea termenului. Cheltuielile expertizei: 5 zile sau termenul stabilit de instanță potrivit trimiterii legale. [46] [47] [48] [49]
De când începe: De la încuviințare pentru lista martorilor/interogatoriu; înapoi de la ședință pentru înscrisuri; de la numirea expertului ori conform termenului fixat pentru cheltuieli. [46] [47] [48] [49]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241] Pentru înscrisuri, rezervă integral intervalul minim înaintea ședinței; nu transforma cerința într-un termen de 5 zile după încuviințare. [47]
Consecințe: Decăderea din dreptul de a administra proba încuviințată, în condițiile alin. (4). [45]

[45][46][47][48][49][222][224][225][226][227][229][241][44][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Numai în ipoteza amânării în condițiile art. 254 alin. (2) și (4); proba contrară privește același aspect. [44] [45]

REGULĂCalea de atac a suspendării obișnuite, distinctă de suspendarea provizorie

Interval: 5 zile, prin trimiterea art. 450 alin. (3) la art. 719 alin. (6). [173] [244] [246]
De când începe: De la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. [246]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [236] [238] [239]

[173][246][244][222][224][225][226][227][229][241][245][242][247][236][238][239][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Încheierea este atacabilă separat, numai cu apel; dacă este dată de curtea de apel, numai cu recurs, în întinderea regulii aplicate corespunzător. [173] [246]
Nu este calea suspendării provizorii din art. 450 alin. (5), soluționată prin încheiere fără cale de atac. [245] [242] [247]

REGULĂSoluționarea ordonanței privind copilul din sfera art. 140²

Interval: Maximum 30 de zile; pronunțarea ordonanței se poate amâna cel mult 24 de ore, iar motivarea se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. [204] [194]
De când începe: Cele 30 de zile: de la introducerea cererii; cele 48 de ore: de la pronunțare. [204] [194]
Cum se aplică: Distinge termenul maxim de soluționare pe zile de intervalele pe ore; art. 181 alin. (1) pct. 1 stabilește începutul calculului pe ore la ora zero a zilei următoare. [221] [222] [194] [204]
Consecințe: Regula privește ritmul soluționării; nu este o admitere automată și nu prelungește apelul. [185] [194] [195] [204]

[204][194][221][222][195][185][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Art. 140² exclude măsurile art. 133; termenele de mai sus nu sunt termene de decădere pentru formularea cererii ori a apelului. [204] [195]

REGULĂRepunerea în termenul procedural pierdut

Interval: Cel mult 15 zile; pentru o cale de atac, aceeași durată ca termenul acelei căi. [239]
De când începe: De la încetarea împiedicării temeinic justificate; actul și cererea de repunere se fac în același termen. [238] [239]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [222] [224] [225] [226] [227] [229] [241]
Consecințe: Fără motive temeinice și respectarea cerințelor repunerii, actul rămâne expus sancțiunii tardivității. [236] [238] [239]

[238][239][222][224][225][226][227][229][241][240][236][207][208][213]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Hotărăște instanța competentă să soluționeze cererea privind dreptul neexercitat la timp; nu este prelungire automată. [240]

Întrebări frecvente

Pot cere modificarea doar fiindcă nu îmi mai convine hotărârea?

Art. 403 cere schimbarea împrejurărilor. Identifică faptele noi, efectul asupra copilului și măsura concretă solicitată; nu este un nou apel asupra aceleiași situații. [1] [35] [41]

Cine poate introduce cererea?

Oricare părinte, alt membru de familie, copilul, instituția de ocrotire, instituția publică specializată pentru protecția copilului ori procurorul, în condițiile art. 403. Pentru copil se verifică și capacitatea și reprezentarea. [1] [2] [8]

Programul pe care îl respectăm deja a înlocuit titlul?

Nu automat. Practica poate demonstra schimbările și utilitatea programului, dar cere modificarea dispoziției din titlu și prezintă probele. Acordul se examinează în interesul copilului. [1] [21] [41] [255]

Trebuie să merg la instanța divorțului?

Nu automat. Cererea nouă se califică potrivit obiectului; pentru traseul intern obișnuit se verifică art. 94 pct. 1 lit. a) și art. 114 alin. (1). Un element internațional cere verificare distinctă. [131] [132] [148] [149]

Conflictul cu celălalt părinte îmi asigură autoritate exclusivă?

Nu. Sunt necesare motivele și analiza interesului copilului cerute de lege. Modificarea programului, locuința, autoritatea și eventuala înstrăinare sunt chestiuni distincte. [117] [118] [28] [29] [35]

Copilul trebuie audiat și decide singur?

Regulile ascultării se aplică potrivit vârstei, maturității și obiectului; opinia nu este un veto. Nu extinde excepția din Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) pentru majorarea pensiei la cererile de autoritate sau contact. [88] [91] [100] [101] [216]

Taxa este întotdeauna 20 lei pentru tot dosarul?

Nu. Art. 15 lit. d) enumeră cereri independente taxate cu 20 lei fiecare, iar art. 34 tratează capetele cu finalități diferite. Scutirile și excepțiile trebuie calificate pe capăt. [150] [151] [153] [154] [155] [156] [163]

Orice cerere privind întreținerea este automat scutită?

Nu formula concluzia fără calificarea capătului: art. 15 lit. d) include contribuția părinților la cheltuieli, iar art. 29 alin. (1) lit. c) privește obligațiile de întreținere. Cere încadrarea exactă și folosește reexaminarea dacă taxa este greșită. [151] [154] [159]

Pot obține o măsură până la soluționarea fondului?

Ordonanța președințială cere aparență de drept, urgență, vremelnicie și neprejudecarea fondului. Ea nu modifică definitiv măsura. Regula de maximum 30 de zile din art. 140² privește soluționarea cererii din sfera sa, nu apelul. [185] [186] [189] [204]

Apelul oprește programul stabilit de prima instanță?

Nu automat: hotărârile privind autoritatea, locuința și relațiile personale sunt executorii provizoriu de drept. Suspendarea se cere distinct, cu condițiile art. 450. [166] [168] [169] [170] [171] [174]

Se atacă în 5 zile orice soluție provizorie?

Nu. Ordonanța de drept comun are regula art. 1000, dar suspendarea provizorie din art. 450 alin. (5) se soluționează de instanța de apel prin încheiere fără cale de atac, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii). Suspendarea obișnuită din art. 450 alin. (3) rămâne distinctă. [195] [173] [175] [245] [242] [248] [249] [250] [251] [254]

Este suficientă ora de expediere a e-mailului?

Păstrează dovada datei și orei primirii în sistemul instanței. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite depunerea în ultima zi după închiderea instanței, în condițiile art. 183; nu stabilește o regulă potrivit căreia orice e-mail expediat la timp, dar nerecepționat la timp, este valabil. [227] [229] [241]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

Modificarea măsurilor cere schimbarea împrejurărilor relevante și compararea situației anterioare cu interesul actual al copilului. [1]
Art. 403 din Codul civil enumeră titularii cererii; faptul că și copilul poate cere modificarea nu elimină cerințele privind capacitatea și reprezentarea fără conflict de interese. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18]
Practica familiei și acordul pot fi probe, dar nu înlocuiesc automat titlul; calea notarială ulterioară rămâne distinctă. [1] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [255]
Faptele noi trebuie dovedite prin probe admisibile și utile, propuse la timp, nu prin prezumții automate despre programul familiei. [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [56] [57] [58] [59] [60] [61] [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73]
Interesul superior și procedura ascultării se aplică potrivit obiectului; opinia nu este veto, iar audierea, ancheta și expertiza sunt distincte. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116]
Modificarea contactului nu produce automat autoritate exclusivă, înstrăinare ori locuință egalitară alternantă; Decizia Curții Constituționale nr. 128/2025 rămâne în sfera art. 400 alin. (2). [117] [118] [119] [120] [121] [19] [20] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130]
Noua cerere se califică independent de divorț pentru competență, formă și regularizare; elementul străin impune analiză distinctă. [131] [132] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [133] [134] [135] [136] [137] [138] [139] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147] [148] [149]
Taxa și scutirea se califică pe capăt; nu există nici 20 lei universal pe dosar, nici scutire universală pentru că este implicat un copil. [150] [151] [152] [153] [154] [155] [156] [157] [158] [159] [160] [161] [162] [163]
Apelul obișnuit, executorialitatea provizorie și suspendarea au reguli distincte; lipsa recursului este limitată la fondul traseului de ocrotire analizat, nu la toate incidentele. [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174] [175] [176] [177] [178] [179] [180] [181] [131] [148] [149] [182] [183] [184] [242] [243] [244] [245] [246] [247] [248] [249] [250] [251] [252] [253] [254]
Ordonanța cere condițiile urgenței și vremelniciei; termenul de soluționare de 30 de zile nu este termenul apelului de 5 zile. [185] [186] [187] [188] [189] [190] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197] [198] [199] [200] [201] [202] [203] [204] [205]
Măsurile vechi pot fi modificate în condițiile art. 403 potrivit normei tranzitorii, fără aplicare retroactivă generală; legea procesuală se stabilește separat. [206] [207] [208] [209] [210] [211] [212] [213]
Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) înlătură obligativitatea ascultării de la 10 ani și a anchetei numai pentru majorarea pensiei datorate copilului de părinte, nu pentru toate modificările. [214] [215] [216] [256]
Termenele se calculează după act, durată și momentul de la care curg, cu dovada recepției și regulile de repunere, nu doar prin adunarea zilelor calendaristice. [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [224] [225] [226] [227] [228] [229] [230] [231] [232] [233] [234] [235] [236] [237] [238] [239] [240] [241] [182] [183] [184]

Verificarea titlului, a schimbărilor și a cererii înainte de depunere

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 403
În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)
(1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (2)
(2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (3)
(3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (4)
(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (5)
(5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (6)
(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)
(1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (2)
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (3)
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (4)
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (1)
(1) Procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (2)
(2) Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (3)
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (4)
(4) Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în cazurile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu a pornit acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (5)
(5) Procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (6)
(6) În toate cazurile, Ministerul Public nu datorează taxe de timbru și nici cauțiune.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 93 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 93
Efecte față de titularul dreptului În cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus în proces și se va putea prevala de dispozițiile art. 406, 408, 409 și art. 438-440, iar dacă procurorul își va retrage cererea, va putea cere continuarea judecății sau a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (1)
(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 506 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 506
Cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (1)
(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (2)
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (3)
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (4)
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (5)
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (6)
(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (7)
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (8)
(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)
(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)
(2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (3)
(3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (4)
(4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5)
(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acțiunile și măsurile privitoare la copil și să sprijine îngrijirea, creșterea și formarea, dezvoltarea și educarea acestuia în cadrul familiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) teza introductivă
(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. a)
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. b)
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. c)
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. d)
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. e)
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (1)
(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) teza introductivă
(4) În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. a)
a) să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, când se cere proba cu martori; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. b)
b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. c)
c) să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. d)
d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (5)
(5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (6)
(6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) teza introductivă
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 1
1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 2
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 3
3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 4
4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 5
5. există acordul expres al tuturor părților. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (1)
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (2)
(2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (3)
(3) Uzanțele, regulile deontologice și practicile statornicite între părți trebuie probate, în condițiile legii, de către cel care le invocă. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (4)
(4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (1)
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (2)
(2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (3)
(3) Instanța va putea limita numărul martorilor propuși.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 teza introductivă
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 teza introductivă
Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. a)
a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. b)
b) egalitatea șanselor și nediscriminarea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. c)
c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. d)
d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. e)
e) descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și furnizorii privați acreditați;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. f) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. f)
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. g) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. g)
g) respectarea demnității copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. h) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. h)
h) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. i) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. i)
i) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. j) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. j)
j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. k) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. k)
k) asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării, înstrăinării părintești sau a oricărei forme de violență asupra copilului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. l) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. l)
l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 6 lit. m) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. m)
m) menținerea fraților împreună.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (3)
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (4)
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (5)
(5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486
Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1)
(1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (2)
(2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (3)
(3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (4)
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (5)
(5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (6)
(6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (2)
(2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (3)
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (4)
(4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (5)
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140⁴ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile art. 330 -340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140⁴ alin. (2)
(2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (1)
(1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (2)
(2) În procesele în care urmează să fie ascultată o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ascultarea se va face în camera de consiliu, dacă instanța apreciază că este în interesul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (3)
(3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 330 alin. (1)
(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 330 alin. (2)
(2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 330 alin. (3)
(3) În domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 330 alin. (4)
(4) Dispozițiile referitoare la expertiză, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă judiciară și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 330 alin. (5)
(5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 338 alin. (1)
(1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 338 alin. (2)
(2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 398 alin. (1)
(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 398 alin. (2)
(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 400 alin. (1)
(1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 400 alin. (2)
(2) Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 400 alin. (3)
(3) În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140¹ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140¹ alin. (1)
(1) Instanța de judecată poate constata existența unei situații de înstrăinare părintească la cererea unuia dintre părinți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pe cale principală sau în orice litigiu pendinte, unde urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140¹ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140¹ alin. (2)
(2) Înstrăinarea părintească creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140¹ alin. (3) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140¹ alin. (3) teza introductivă
(3) În cazul în care locuința copilului este stabilită la locuința părintelui care înstrăinează, instanța de judecată va dispune:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140¹ alin. (3) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140¹ alin. (3) lit. a)
a) stabilirea în favoarea părintelui înstrăinat a unui program de relații personale cu copilul, care va include, în mod obligatoriu, modalitățile prevăzute de art. 18 alin. (1) lit. c) și g); ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140¹ alin. (3) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140¹ alin. (3) lit. b)
b) consilierea psihologică a copilului și a ambilor părinți de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 20 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 20
20. În contextul acestui efort de asigurare a interesului superior al copilului atât pe cale legislativă, cât și judiciară, Curtea constată că își găsesc pe deplin justificarea dispozițiile art. 400 alin. (2) din Codul civil , criticate în cauză pe considerentul că nu permit stabilirea de către judecător a unei locuințe egalitare pentru copil, după divorț, constând în timp egal petrecut alternativ la locuințele fiecăruia dintre cei doi părinți. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 21 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 21
21. Curtea reține că scopul dispozițiilor legale criticate este tocmai acela de a servi interesului superior al copilului, în condițiile în care varianta antamată de autorii prezentei excepții nu poate fi o opțiune benefică pentru buna dezvoltare a copilului. Aceasta, deoarece poate conduce la dificultăți de adaptare la schimbarea constantă între cele două locuințe, mai ales dacă vârsta lui este fragedă, putând genera labilitate și instabilitate emoțională, nesiguranță sau chiar resentimente față de părinți. Stabilitatea locuinței este, fără îndoială, foarte importantă pentru dezvoltarea unui copil, naveta constantă între două locuințe putând induce confuzie, anxietate sau dificultăți în stabilirea unor relații de real atașament față de cei doi părinți. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 22 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 22
22. De asemenea, dincolo de planul emoțional, permanenta modificare a programului poate fi destabilizantă pentru desfășurarea activităților școlare și a celor extracurriculare și poate constitui un impediment greu de depășit în ceea ce privește interacțiunile sociale, relațiile cu copii de vârste apropiate și stabilirea de prietenii, indispensabile pentru dezvoltarea echilibrată a copilului. Ca atare, discontinuitățile determinate de locuința partajată pot avea un impact negativ asupra evoluției educaționale și sociale a copilului. Nu în ultimul rând, transportul frecvent al copilului între cele două locuințe și permanenta reorganizare a programului zilnic pot să afecteze însăși sănătatea fizică și psihică a copilului, prin oboseala și stresul acumulate în urma alternărilor de locuință. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · dispozitiv · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș-Mihail Coșarcă în Dosarul nr. 884/211/2016 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 400 alin. (2) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (1)
(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (2)
(2) În cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (3)
(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4)
(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4¹)
(4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (5)
(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (6)
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (7)
(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (8)
(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (1)
(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 143: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (2)
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (3)
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (4)
(4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1), la data expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (5)
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (6)
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 teza introductivă
Judecătoriile judecă:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 149: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 teza introductivă
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 150: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 teza introductivă
Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 151: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. d)
d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 152: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. e)
e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 153: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 154: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. c)
c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 155: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. e)
e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 156: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1)
(1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 157: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (2)
(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 158: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (3)
(3) Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 159: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 160: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (2)
(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 161: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (3)
(3) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 162: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (4)
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționarea cererii de reexaminare este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 163: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 164: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (1)
(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 165: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 166: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (5)
(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 167: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)
(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 168: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) teza introductivă
(1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 169: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) pct. 1
1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 170: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (2)
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 171: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (1)
(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 172: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (2)
(2) Cererea se va depune la prima instanță sau, după caz, la instanța de apel. În această din urmă situație, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 173: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (3)
(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 174: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (4)
(4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 175: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (5)
(5) Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 176: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (1)
(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 177: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (2)
(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 178: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (3)
(3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 179: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (4)
(4) Recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 180: Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normativeLege · art. I pct. 49, textul nou: alin. (2) · forma din 18 decembrie 2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. I pct. 49, textul nou: alin. (2)
(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 181: Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normativeLege · art. I pct. 49, textul nou: alin. (3) · forma din 18 decembrie 2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. I pct. 49, textul nou: alin. (3)
(3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 182: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (2)
(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 183: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 184: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (4)
(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 185: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 186: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (2)
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 187: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (3)
(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 188: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (4)
(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 189: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 190: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 998
Instanța competentă Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 191: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (1)
(1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 192: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (2)
(2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 193: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (3)
(3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 194: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (4)
(4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 195: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (1)
(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 196: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (2)
(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 197: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (3)
(3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 198: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (4)
(4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 199: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (5)
(5) Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la executare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 200: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1001
Transformarea cererii La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 201: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1002 alin. (1)
(1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 202: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1002 alin. (2)
(2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 203: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1002 alin. (3)
(3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 204: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (1)
(1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 205: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (2)
(2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 206: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 46 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 46
Dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti privitoare la relaţiile personale şi patrimoniale dintre copii şi părinţii lor divorţaţi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 207: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 208: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)
(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 209: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (2)
(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 210: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (3)
(3) În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 211: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1)
(1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 212: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (2)
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 213: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27
Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 214: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531 alin. (1)
(1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 215: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531 alin. (2)
(2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 216: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 217: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 180 alin. (1)
(1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 218: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 180 alin. (2)
(2) În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplinește un anumit act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 219: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 180 alin. (3)
(3) În cazurile în care legea nu stabilește ea însăși termenele pentru îndeplinirea unor acte de procedură, fixarea lor se face de instanță. La fixarea termenului, aceasta va ține seama și de natura urgentă a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 220: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1), partea introductivă
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 221: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 1
1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 222: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 2
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 223: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 3
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 224: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 225: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 226: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 227: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 228: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (2)
(2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 229: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 230: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (1)
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 231: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)
(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 232: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (3)
(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 233: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4), partea introductivă
(4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 234: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 1
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 235: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 2
2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 236: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 237: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (2)
(2) În cazul în care legea oprește îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 238: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 239: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 240: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 241: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: prima propoziție a soluției
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 242: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac
- instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 243: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · mențiunea obligativității · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
mențiunea obligativității
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 244: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (3)
(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 245: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (5)
(5) Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 246: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (6)
(6) Asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 247: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (7)
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 248: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Cererea de suspendare provizorie a executării provizorii, prin ordonanţă preşedinţială, prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, are caracterul unei cereri incidentale, ce se circumscrie definiţiei legale date prin art. 30 alin. (6) din Codul de procedură civilă acestei categorii de cereri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 249: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Astfel, de esenţa cererilor incidentale este faptul că sunt formulate în cadrul unui proces în curs.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 250: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Or, cererea de suspendare provizorie îndeplineşte aceste condiţii, întrucât se grefează atât pe cererea de apel, cât şi pe cererea de suspendare a executării provizorii, prevăzută de art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 251: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
De altfel, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu ar putea fi formulată în cazul în care debitorul nu promovează calea de atac împotriva dispoziţiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii primei instanţe, care se bucură de executorialitate provizorie de drept sau judecătorească, şi nici în lipsa cererii de suspendare a executării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 252: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7)
Ţinând cont şi de faptul că, în cazul suspendării executării provizorii, legiuitorul a făcut referire expresă la procedura de soluţionare a suspendării executării din art. 719 alin. (6) din Codul de procedură civilă, rezultă că art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă reprezintă dreptul comun în materia suspendării provizorii a executării silite, indiferent dacă executarea silită a început sau nu (faţă de finalitatea deja arătată a suspendării, constând nu numai în oprirea activităţii formelor de executare, ci şi, după caz, în preîntâmpinarea executării silite).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 253: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7)
Pentru acest motiv, în privinţa suspendării provizorii prevăzute de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, trimiterea expresă la art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă nu era necesară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 254: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: paragraful individual privind competența instanței de apel · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8/2015 · 27 aprilie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: paragraful individual privind competența instanței de apel
În virtutea acestui caracter exclusiv incidental şi ca efect al prorogării legale de competenţă, prin derogare de la prevederile art. 998 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din acelaşi Cod se judecă de instanţa de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 255: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 403
În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 256: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Schimbarea măsurilor stabilite pentru copil

Răspunsul scurt: măsurile se pot schimba, dar trebuie arătat ce s-a schimbat

Punctul de plecare: titlul existent și o cronologie utilă

Cine poate cere modificarea

Persoanele indicate în cerere și reprezentarea

Ce înseamnă schimbarea împrejurărilor în cererea de modificare

Cum cer ca programul să reflecte practica familiei?

Un program care poate fi aplicat

Interesul superior: criteriile legate de fapte

Modificarea programului nu se confundă cu autoritatea exclusivă ori înstrăinarea

Locuința și timpul petrecut cu fiecare părinte nu sunt aceeași întrebare

Probele: ce se susține, cum se dovedește, când se propune

Termenele speciale când proba este încuviințată mai târziu

Instanța competentă și forma cererii

Taxa se stabilește pentru fiecare capăt, nu pentru „un dosar cu copil”

După depunere: regularizarea și schimbul de acte

Ascultarea copilului, ancheta și expertiza sunt probe diferite

Dacă se cere numai majorarea pensiei: limita exactă a hotărârii prealabile nr. 36/2026

Măsuri urgente: ordonanța președințială nu înlocuiește fondul

Apelul ordonanței: cinci zile, cu două puncte de plecare

Hotărârea asupra fondului, apelul și lipsa recursului în traseul obișnuit

Executarea și cele două forme de suspendare

Cum calculez și dovedesc respectarea termenelor?

Hotărâri vechi, elemente străine și acordul notarial ulterior

Model de structurare a cererii și verificarea rezultatului

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Schimbarea măsurilor stabilite pentru copil

Cui se adresează

01Răspunsul scurt: măsurile se pot schimba, dar trebuie arătat ce s-a schimbat

02Punctul de plecare: titlul existent și o cronologie utilă

03Cine poate cere modificarea

04Persoanele indicate în cerere și reprezentarea

05Ce înseamnă schimbarea împrejurărilor în cererea de modificare

06Cum cer ca programul să reflecte practica familiei?

07Un program care poate fi aplicat

08Interesul superior: criteriile legate de fapte

09Modificarea programului nu se confundă cu autoritatea exclusivă ori înstrăinarea

10Locuința și timpul petrecut cu fiecare părinte nu sunt aceeași întrebare

11Probele: ce se susține, cum se dovedește, când se propune

12Termenele speciale când proba este încuviințată mai târziu

13Instanța competentă și forma cererii

14Taxa se stabilește pentru fiecare capăt, nu pentru „un dosar cu copil”

15După depunere: regularizarea și schimbul de acte

16Ascultarea copilului, ancheta și expertiza sunt probe diferite

17Dacă se cere numai majorarea pensiei: limita exactă a hotărârii prealabile nr. 36/2026

18Măsuri urgente: ordonanța președințială nu înlocuiește fondul

19Apelul ordonanței: cinci zile, cu două puncte de plecare

20Hotărârea asupra fondului, apelul și lipsa recursului în traseul obișnuit

21Executarea și cele două forme de suspendare

22Cum calculez și dovedesc respectarea termenelor?

23Hotărâri vechi, elemente străine și acordul notarial ulterior

24Model de structurare a cererii și verificarea rezultatului

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Răspunsul scurt: măsurile se pot schimba, dar trebuie arătat ce s-a schimbat

Punctul de plecare: titlul existent și o cronologie utilă

Cine poate cere modificarea

Persoanele indicate în cerere și reprezentarea

Ce înseamnă schimbarea împrejurărilor în cererea de modificare

Cum cer ca programul să reflecte practica familiei?

Un program care poate fi aplicat

Interesul superior: criteriile legate de fapte

Modificarea programului nu se confundă cu autoritatea exclusivă ori înstrăinarea

Locuința și timpul petrecut cu fiecare părinte nu sunt aceeași întrebare

Probele: ce se susține, cum se dovedește, când se propune

Termenele speciale când proba este încuviințată mai târziu

Instanța competentă și forma cererii

Taxa se stabilește pentru fiecare capăt, nu pentru „un dosar cu copil”

După depunere: regularizarea și schimbul de acte

Ascultarea copilului, ancheta și expertiza sunt probe diferite

Dacă se cere numai majorarea pensiei: limita exactă a hotărârii prealabile nr. 36/2026

Măsuri urgente: ordonanța președințială nu înlocuiește fondul

Apelul ordonanței: cinci zile, cu două puncte de plecare

Hotărârea asupra fondului, apelul și lipsa recursului în traseul obișnuit

Executarea și cele două forme de suspendare

Cum calculez și dovedesc respectarea termenelor?

Hotărâri vechi, elemente străine și acordul notarial ulterior

Model de structurare a cererii și verificarea rezultatului

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri