⌕Meniu

Bunurile soților în mai multe state: ce lege se aplică

Regulamentul european privind regimurile matrimoniale nu se aplică automat în instanțele române. România nu participă la cooperarea consolidată instituită prin Decizia (UE) 2016/954. Instanța română verifică mai întâi tratatele și normele speciale aplicabile, iar în lipsa unei reguli prioritare folosește normele române de drept internațional privat. Legea regimului matrimonial, legea imobilului și legea obligației de întreținere pot fi diferite. [1] [2] [3] [4] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
14 minute
CATEGORIE
Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce reguli folosește instanța română
  3. 03Datele care schimbă analiza
  4. 04Cum se alege legea regimului matrimonial în fața instanței române
  5. 05Ce trebuie dovedit despre legăturile cu statele și despre legea străină
  6. 06Mutarea și schimbarea cetățeniei: când se schimbă legea și ce păstrează creditorii
  7. 07Datoriile contractate în străinătate după separarea în fapt
  8. 08Aceeași lege pentru bunuri și datorii, dar nu pentru fiecare operațiune de partaj
  9. 09Locuința familiei aflată într-un alt stat
  10. 10Poate fi aleasă legea română pentru un partaj judecat în străinătate?
  11. 11Pensii, întreținere și compensații: întâi se stabilește natura dreptului
  12. 12Lista de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Determinarea legii patrimoniului soților în fața instanțelor române, sub rezerva tratatelor și normelor speciale prioritare.

  • Alegerea legii române în state participante la Regulamentul (UE) 2016/1103, atunci când sunt îndeplinite condițiile materiale, formale și temporale.

  • Delimitarea între regim matrimonial, locuința familiei, drepturi reale, pensii și întreținere.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul concret al cotelor, valorilor bunurilor și sultei.

  • Inventarierea normelor materiale ale tuturor statelor străine ori formularea unei concluzii despre un sistem de pensii concret fără datele lui.

  • Competența și procedura completă de recunoaștere sau executare a unui titlu, tratate în ghidurile dedicate.

Ce reguli folosește instanța română

Apartenența României la Uniunea Europeană nu este suficientă pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1103. Acesta funcționează în cadrul unei cooperări consolidate. Statele participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Suedia. România nu se află în această listă. [1] [6]

Pentru un dosar judecat în România se identifică mai întâi instrumentele internaționale și europene și normele speciale incidente, împreună cu regulile lor de coordonare. Normele de drept internațional privat din Codul civil se aplică în măsura în care aceste instrumente nu stabilesc o altă reglementare. [3]

Regulamentul Roma III exclude expres efectele patrimoniale ale căsătoriei și obligațiile de întreținere. [7] [8]

Trebuie distinse instanța competentă, legea aplicabilă și efectele hotărârii într-un alt stat. Alegerea unei legi nu dovedește, singură, că instanțele acelui stat sunt competente. Chiar Regulamentul 2016/1103 tratează separat acordul privind instanța și acordul privind legea; alegerea legii române într-un stat participant nu introduce România în mecanismul european. [9] [10] [11] [2]

Datele care schimbă analiza

Pentru normele române de drept internațional privat, data relevantă de pornire este 1 octombrie 2011, când a intrat în vigoare noul Cod civil. Cartea a VII-a se aplică, în principiu, cauzelor introduse după această dată, chiar dacă actele sau faptele cu element străin sunt mai vechi. Pentru cauzele deja pendinte la intrarea în vigoare se păstrează regulile anterioare. Dacă aplicarea noii reguli unui raport constituit anterior produce consecințe vădit injuste, legea astfel determinată poate fi înlăturată în condițiile dispoziției tranzitorii. [12] [13] [14] [15]

Data normei care indică legea aplicabilă nu trebuie confundată cu versiunea normelor materiale ale acelei legi. Dacă dreptul desemnat de părți s-a schimbat până la aplicare, art. 208 din Legea nr. 71/2011 conține reguli distincte; pentru tranziția legislativă din dreptul străin se examinează propriile sale norme tranzitorii. Nu este suficient să fie prezentat doar textul străin în vigoare astăzi. [16] [17]

În statele participante, Regulamentul 2016/1103 are ca reper 29 ianuarie 2019, însă nu există o singură regulă pentru toate aspectele. Art. 69 alin. (1) privește acțiunile, actele autentice și tranzacțiile de la acea dată; alin. (2) prevede o situație de recunoaștere pentru procese începute anterior. Capitolul III, privind legea aplicabilă, are filtrul separat din alin. (3), legat de încheierea căsătoriei ori desemnarea legii la sau după 29 ianuarie 2019. Un proces nou privind o căsătorie veche nu intră automat, prin simpla dată a procesului, sub regulile acestui capitol. [18] [19] [20]

Cum se alege legea regimului matrimonial în fața instanței române

Atunci când se aplică normele Codului civil român, soții pot alege legea regimului matrimonial dintre următoarele legi: legea statului în care unul dintre ei are reședința obișnuită la data alegerii; legea statului a cărui cetățenie o are oricare dintre ei la acea dată; sau legea statului în care stabilesc prima reședință obișnuită comună după celebrarea căsătoriei. Alegerea nu este limitată la legea română și nici la legile statelor Uniunii Europene. [21] [22] [23] [24] [25]

Convenția privind alegerea legii se poate încheia înaintea căsătoriei, la încheierea ei sau în timpul căsătoriei. Alegerea trebuie să fie expresă, într-un înscris semnat și datat de soți, ori să rezulte neîndoielnic din clauzele unei convenții matrimoniale. Se verifică și condițiile de formă ale legii alese sau ale locului încheierii acordului. Când legea română este aplicabilă, art. 2591 alin. (2) cere respectarea exigențelor române pentru validitatea convenției matrimoniale; art. 330 prevede forma autentificată de notar. Prin urmare, simpla mențiune într-un e-mail nu garantează validitatea alegerii. [26] [27] [28]

Alegerea legii și alegerea unui regim matrimonial sunt operațiuni diferite. Prima identifică sistemul de drept aplicabil; legea astfel determinată stabilește dacă și în ce condiții este admisă convenția matrimonială și ce regim poate fi ales. Forma convenției matrimoniale are, la rândul ei, regula din art. 2594. [29] [30] [31]

În lipsa unei alegeri valabile, art. 2592 trimite la legea efectelor generale ale căsătoriei: mai întâi legea reședinței obișnuite comune, apoi, dacă aceasta lipsește, legea cetățeniei comune, iar în lipsa cetățeniei comune, legea statului unde a fost celebrată căsătoria. Pentru schimbările ulterioare se aplică și regulile de continuitate din art. 2596. Nu se presupune că legea este română doar fiindcă unul dintre soți este român ori procesul are loc în România. [32] [33] [34] [35] [36]

Ce trebuie dovedit despre legăturile cu statele și despre legea străină

Pentru stabilirea reședinței obișnuite se urmărește locuința principală și legăturile personale și profesionale durabile. Înregistrarea administrativă este un element util, însă nu epuizează analiza: Codul civil permite dovedirea reședinței obișnuite prin orice mijloc de probă. De aceea, un dosar practic poate cuprinde o cronologie a locuirii, contracte de închiriere, documente de muncă și alte înscrisuri care arată viața efectivă a soților. Aceasta este o recomandare de organizare a probelor, nu o listă legală închisă. [37] [38] [39]

Conținutul legii străine este stabilit de instanță prin atestări ale organelor statului respectiv, avizul unui expert sau alt mijloc adecvat. Partea care invocă legea străină poate fi obligată să îi dovedească conținutul. Numai dacă acesta nu poate fi stabilit într-un termen rezonabil intervine regula subsidiară a aplicării legii române; simpla dificultate sau lipsa unei traduceri aduse inițial de parte nu echivalează automat cu această imposibilitate. Legea străină se interpretează potrivit regulilor propriului sistem. [40] [41] [42] [43]

Sunt utile acordul privind alegerea legii, convenția matrimonială, data căsătoriei, dovezile cetățeniei și reședințelor, înscrisurile privind bunurile și datoriile, precum și textele străine cu versiunea temporală și dispozițiile lor tranzitorii. Dacă soții au ales o lege străină, regula Codului civil este că trimiterea nu include și normele conflictuale ale acelei legi; în celelalte situații, problema retrimiterii se verifică separat. [27] [44] [17] [45] [46] [47]

Mutarea și schimbarea cetățeniei: când se schimbă legea și ce păstrează creditorii

Dacă soții au ales legea regimului matrimonial, mutarea sau schimbarea cetățeniei nu o înlocuiește automat. Legea aleasă rămâne aceeași potrivit art. 2596 alin. (3). Soții pot conveni ulterior asupra altei legi, respectând condițiile de alegere și formă; legea nouă operează pentru viitor dacă nu au dispus altfel și nu poate prejudicia drepturile terților. [36] [48]

În lipsa unei alegeri, trebuie deosebite două situații. Schimbarea reședinței ori cetățeniei numai de către unul dintre soți nu înlocuiește legea comună anterioară a efectelor căsătoriei. Dacă ambii schimbă reședința obișnuită sau, după caz, cetățenia, noua lege comună se aplică regimului matrimonial pentru viitor, dacă soții nu au convenit altfel; drepturile terților rămân protejate. De aceea, nu este corect nici că orice mutare schimbă legea, nici că mutarea ambilor soți nu o poate schimba vreodată. [34] [35]

Publicitatea și opozabilitatea regimului față de terți sunt, în principiu, supuse legii regimului. Există însă regula specială pentru soțul și terțul care, la nașterea raportului lor juridic, aveau reședința obișnuită în același stat: se aplică legea acelui stat, cu excepțiile privind publicitatea îndeplinită, cunoașterea regimului de către terț ori publicitatea imobiliară de la locul bunului. O schimbare convenită între soți trebuie deci analizată și din perspectiva creditorului concret. [49] [50] [51] [52] [53]

Când litigiul este judecat într-un stat participant și intră în Capitolul III al Regulamentului 2016/1103, se folosesc regulile europene: în lipsa alegerii, legăturile din art. 26 sunt stabilite prin raportare la prima reședință comună după căsătorie ori la momentul căsătoriei. Art. 26 alin. (3) permite o derogare judiciară condiționată pentru ultima reședință comună, fără a afecta drepturile terților. Această derogare nu înseamnă că orice mutare produce automat o schimbare. [54] [55] [56] [57] [58] [59] [60] [61] [62] [63]

Datoriile contractate în străinătate după separarea în fapt

Pentru a stabili dacă și în ce măsură o datorie este comună în raporturile dintre soți, punctul de plecare este legea regimului matrimonial. Art. 2593 alin. (1) lit. e) include expres regimul datoriilor, iar lit. f) include încetarea și lichidarea regimului. Faptul că împrumutul a fost semnat în străinătate sau după plecarea unuia dintre soți nu rezolvă singur aceste întrebări. [64] [65]

Dacă rezultă că se aplică dreptul material român, separarea în fapt nu trebuie confundată cu încetarea automată a regimului. În caz de divorț, regula este încetarea între soți la introducerea cererii de divorț; instanța de divorț poate constata, la cererea prevăzută de lege, încetarea de la data separării în fapt. Regula art. 385 se aplică divorțului care intervine după intrarea în vigoare a noului Cod civil. [66] [67] [68] [12]

În comunitatea legală română contează natura obligației: legea enumeră, între altele, obligațiile privind conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune, cele asumate împreună și cele pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. Nu orice împrumut personal făcut de un soț intră automat în aceeași categorie. Pentru căsătoriile existente la 1 octombrie 2011, art. 351–354 se aplică datoriilor născute după acea dată. [69] [70] [71] [72] [73] [74]

Separat se examinează drepturile creditorului, inclusiv opozabilitatea regimului și a divorțului. Împărțirea internă a unei datorii sau convenția ulterioară dintre soți nu poate fi tratată, prin ea însăși, ca eliberare a unui codebitor față de creditor. Aceasta este concluzia practică a distincției dintre raportul soților și raportul cu terțul; nu înlocuiește analiza contractului și a legii aplicabile lui. [75] [48] [76]

Într-un stat participant, pentru cauzele care intră sub Regulamentul 2016/1103, responsabilitatea unui soț pentru datoriile celuilalt și lichidarea țin de legea regimului; opozabilitatea față de terți are filtrul separat al art. 28. Nu se aplică automat în acel proces regulile conflictuale române. [77] [78] [79]

Aceeași lege pentru bunuri și datorii, dar nu pentru fiecare operațiune de partaj

Conform normelor române, legea regimului matrimonial stabilește conținutul patrimoniului fiecăruia, drepturile soților, datoriile, încetarea regimului și regulile împărțirii bunurilor comune. Formarea și atribuirea loturilor au însă regula expresă a legii locului unde sunt bunurile la data partajului. Prin urmare, bunurile din mai multe state pot necesita verificări distincte chiar dacă legea regimului matrimonial este una singură. [64] [65] [4]

Și posesia, proprietatea, celelalte drepturi reale și garanțiile reale au, ca regulă, legea locului bunului, sub rezerva normelor speciale. Această regulă nu trebuie folosită pentru a șterge analiza prealabilă a regimului matrimonial: fiecare normă are propria funcție. Practic, se separă apartenența bunurilor și regularizarea raporturilor dintre soți de operațiunile asupra bunului situat într-un anumit stat. [80] [64] [4]

În statele participante, art. 21 din Regulamentul 2016/1103 consacră unitatea legii pentru toate bunurile incluse în regim, indiferent de locul lor, iar art. 27 include împărțirea și lichidarea. Totuși, natura drepturilor reale și înscrierea în registre sunt excluse din domeniul regulamentului. Regula română privind formarea loturilor nu se aplică mecanic unei instanțe care folosește acest regulament. [81] [78] [82] [83]

Separația de bunuri nu exclude, prin ea însăși, aplicarea regulamentului. În hotărârea Duftošek, C-300/25, din 24 septembrie 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a inclus în materia regimurilor matrimoniale lichidarea și partajul, după divorț, al unui imobil dobândit exclusiv de soți în timpul căsătoriei sub un regim convențional de separație de bunuri. Curtea a rezervat expres situația în care la indiviziune participă și terți. [119] Faptul că partajul poate transfera un drept real nu îl transformă, numai prin aceasta, într-o problemă privind natura drepturilor reale, exclusă din regulament. [120]

Efectele în România ale unei hotărâri străine care cuprinde un imobil românesc se verifică separat: Partajul făcut în străinătate: efectele în România.

Locuința familiei aflată într-un alt stat

În fața instanței române, regula specială este clară: drepturile soților asupra locuinței familiei și regimul unor acte juridice privind acea locuință sunt supuse legii locului unde ea se află. Această excepție operează față de regula generală a efectelor căsătoriei. Alegerea legii române pentru regimul matrimonial nu permite presupunerea că și vânzarea locuinței din alt stat urmează integral regulile române. [84] [85]

În practică trebuie stabilite cerințele locale privind consimțământul celuilalt soț, categoria de acte pentru care se cere și efectele lipsei consimțământului. Sunt necesare datele imobilului și scopul folosinței sale ca locuință a familiei. Acestea sunt consecințe practice ale trimiterii la legea locului bunului; nu există, în art. 2589, o autorizație română universală care să înlocuiască cerințele statului respectiv. [86]

Dacă dosarul este judecat într-un stat participant potrivit Regulamentului 2016/1103, se verifică mecanismul său: art. 30 păstrează normele de aplicare imediată ale statului instanței, iar considerentul 53 menționează protecția locuinței familiale și cere interpretarea strictă a excepției. Aceasta nu este aceeași normă conflictuală cu art. 2589 alin. (3) din Codul civil român. [87] [88] [89]

Poate fi aleasă legea română pentru un partaj judecat în străinătate?

Da, în anumite condiții; alegerea nu este liberă față de orice instanță din lume. Mai întâi se identifică regulile conflictuale pe care trebuie să le folosească instanța străină. Dacă aceasta este într-un stat participant și Capitolul III al Regulamentului 2016/1103 este aplicabil, soții pot desemna legea română atunci când, la încheierea acordului, cel puțin unul are reședința obișnuită în România ori cetățenia română. Legea aleasă poate fi a unui stat neparticipant, prin aplicarea universală prevăzută de art. 20. [10] [90] [91] [11] [20]

Acordul european se încheie în scris, se datează și se semnează de ambii soți; un suport electronic durabil poate echivala cu forma scrisă. Se verifică și condițiile de formă suplimentare ale statelor membre în care soții au reședința obișnuită, conform situațiilor din art. 23 alin. (2)–(4). Consimțământul și validitatea materială au reguli distincte în art. 24. Nu este suficient ca unul dintre soți să ceară unilateral aplicarea legii române pentru că o consideră mai avantajoasă. [92] [93] [94] [95] [96] [97]

Înlocuirea legii în timpul căsătoriei produce, de regulă, efecte pentru viitor; o eventuală retroactivitate nu poate afecta drepturile terților. Alegerea legii române nu mută automat procesul în România și nu garantează că hotărârea va produce toate efectele dorite în fiecare stat unde există bunuri. [98] [99] [100]

Pentru o instanță dintr-un stat neparticipant, inclusiv un stat din afara Uniunii Europene, se verifică normele acelei instanțe și tratatele aplicabile. Lista de legi admise de Codul civil român nu obligă automat instanța străină. La fel, pentru o căsătorie anterioară pragului european fără o alegere care să intre sub art. 69 alin. (3), se verifică regulile temporale și naționale corespunzătoare. [2] [6] [20]

Pensii, întreținere și compensații: întâi se stabilește natura dreptului

Nu toate sumele numite „pensie” ori „compensație” urmează aceeași regulă internațională. Trebuie separate dreptul față de un sistem de securitate socială, transferul sau ajustarea drepturilor de pensie între soți, sumele deja plătite ori devenite exigibile și obligația de întreținere. Regulamentul 2016/1103 exclude securitatea socială, întreținerea și categoria precisă a transferului sau ajustării drepturilor de pensie acumulate în timpul căsătoriei care nu au produs venit din pensie în acea perioadă. [101] [102] [103] [104]

Excluderea pensiilor este de strictă interpretare. Considerentul 23 păstrează în analiza regimului matrimonial, între altele, clasificarea activelor cu titlu de pensii, sumele plătite unui soț în timpul căsătoriei și posibila compensație pentru o pensie la care s-a contribuit cu active comune. Nu rezultă că orice pensie viitoare poate fi împărțită ca un cont bancar și nici că orice sumă provenită din pensie este exclusă de la lichidarea patrimoniului. [105]

Dacă normele conflictuale aplicabile conduc la comunitatea legală română, art. 341 privește sumele cuvenite cu titlu de pensie și alte venituri atunci când creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității. Este o regulă despre acele venituri, care nu transformă automat dreptul personal la o pensie viitoare într-un drept transferabil între foștii soți. Pentru căsătoriile existente la 1 octombrie 2011 trebuie aplicată și norma tranzitorie privind dobândirile ulterioare. [106] [107] [108]

Întreținerea are un traseu distinct. Codul civil trimite la dreptul Uniunii Europene; Regulamentul (CE) nr. 4/2009 reglementează obligațiile de întreținere rezultate din relații de familie, iar art. 15 trimite, pentru legea aplicabilă, la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 în statele legate de acesta. Legea matrimonială aleasă nu se extinde automat asupra întreținerii. [5] [109] [110] [102]

Pentru o compensație între soți contează scopul și funcția juridică, nu numai denumirea sau forma plății. În hotărârea preliminară din 27 februarie 1997, C-220/95, Van den Boogaard, CJUE a explicat că o sumă destinată asigurării întreținerii, stabilită prin nevoile și resursele soților, trebuie deosebită de o sumă care are numai scopul împărțirii bunurilor. Plata unui capital sau transferul unui imobil nu transformă, prin această formă, o obligație de întreținere în partaj. [111] [112] [113] [114] [115]

Hotărârea privește Convenția de la Bruxelles din 1968; ea nu decide automat calificarea oricărei prestații compensatorii românești și nu înlocuiește instrumentul aplicabil cauzei actuale. Pentru dreptul internațional privat român, calificarea se face potrivit art. 2558, cu regulile și excepțiile sale. Cererea trebuie să explice separat ce se urmărește: lichidare patrimonială, întreținere, despăgubire ori un mecanism propriu sistemului de pensii. [116] [117] [118]

Lista de pași

  • Stabilește statul instanței, existența unui tratat aplicabil și dacă operează cooperarea europeană pentru regimurile matrimoniale. [3] [6]

  • Pune în ordine datele căsătoriei, ale acordului privind legea, ale mutărilor, ale separării și ale sesizării instanței. [13] [35] [20]

  • Păstrează convenția privind legea, semnăturile și data, forma cerută și convenția matrimonială, dacă există. [27] [92]

  • Pentru fiecare bun și datorie notează statul, data, titularul, creditorul și legătura cu patrimoniul soților. [64] [4] [49]

  • Separă locuința familiei, drepturile de pensie și întreținerea de celelalte elemente ale patrimoniului. [85] [104] [5]

  • Pregătește textul legii străine, versiunea relevantă și regulile tranzitorii, prin mijloace adecvate instanței. [40] [17]

Întrebări frecvente

Dacă am divorțat în România, se aplică automat legea română tuturor bunurilor?

Nu. Legea divorțului și legea regimului matrimonial se determină separat. În fața instanței române se verifică mai întâi regula specială ori tratatul aplicabil, apoi alegerea legii și, în lipsa ei, regulile Codului civil; formarea și atribuirea loturilor au regula locului bunurilor. [7] [3] [21] [32] [4]

Este suficient să spun că legea străină nu poate fi găsită?

Nu. Instanța dispune de mijloace pentru a stabili conținutul ei și poate cere părții să îl dovedească. Legea română intervine subsidiar în situația imposibilității de stabilire într-un termen rezonabil, nu prin simpla preferință a unei părți. [40] [41] [42]

Dacă amândoi ne mutăm, se pierde legea aleasă anterior?

Nu, legea aleasă rămâne aceeași în condițiile art. 2596 alin. (3). Situația este diferită când legea a fost stabilită fără alegere, prin reședința sau cetățenia comună: schimbarea reședinței ori a cetățeniei de către ambii soți poate atrage pentru viitor noua lege comună, fără prejudicierea terților. [35] [36]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Regulamentul (UE) 2016/1103 nu se aplică automat instanțelor române; România este stat neparticipant.

    [1][2][6]

  • Legea matrimonială poate fi aleasă numai în condițiile normei conflictuale aplicabile și cu forma cerută.

    [23][24][25][27]

  • În lipsa alegerii, norma română trimite la legea efectelor generale ale căsătoriei.

    [32][33]

  • Alegerea legii persistă la mutare; schimbarea reședinței ori a cetățeniei de către ambii soți, în lipsa unei alegeri, poate modifica pentru viitor legea comună, fără prejudicierea terților.

    [34][35][36]

  • Regimul datoriilor și lichidarea sunt guvernate de legea matrimonială, cu o analiză distinctă a drepturilor terților.

    [64][65][49]

  • În dreptul material român, separarea în fapt nu produce singură toate efectele încetării regimului; data anterioară se constată în condițiile art. 385 din Codul civil.

    [66][67]

  • Formarea și atribuirea loturilor au, în norma română, legea locului bunurilor la data partajului.

    [4]

  • Locuința familiei are, în norma română, regula specială a legii locului unde se află.

    [85]

  • Capitolul III al Regulamentului (UE) 2016/1103 are propriul filtru temporal; data nouă a procesului nu este suficientă.

    [20]

  • Excluderea pensiilor este delimitată, iar întreținerea se separă de regimul matrimonial.

    [104][105][110]

Partajul făcut în străinătate: efectele în România

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Decizia (UE) 2016/954 a Consiliului de autorizare a cooperării consolidateDocument · art. 1 · forma din 16 iunie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    Prin prezenta decizie Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Cipru, Marele Ducat al Luxemburgului, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Finlanda și Regatul Suediei sunt autorizate să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale,incluzând atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate, prin aplicarea dispozițiilor relevante din tratate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Decizia (UE) 2016/954 a Consiliului de autorizare a cooperării consolidateDocument · considerentul (14) · forma din 16 iunie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul (14)
    (14) Cooperarea consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale, incluzând atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate, respectă competențele, drepturile și obligațiile statelor membre care nu iau parte la aceasta. Normele comune privind competența, conflictul de legi, recunoașterea și executarea în statele membre participante nu aduc atingere normelor statelor membre neparticipante. Instanțele din statele membre neparticipante vor continua să aplice propriile norme interne existente pentru a stabili competența și legea aplicabilă și în ceea ce privește recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale, incluzând atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2557 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2557 alin. (3)
    (3) Dispozițiile prezentei cărți sunt aplicabile în măsura în care convențiile internaționale la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau dispozițiile din legile speciale nu stabilesc o altă reglementare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2593 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2593 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, formarea loturilor, precum și atribuirea lor sunt supuse legii statului unde bunurile sunt situate la data partajului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2612 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2612
    Legea aplicabilă obligației de întreținere se determină potrivit reglementărilor dreptului Uniunii Europene.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 70 alin. (2) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (2)
    (2) Prezentul regulament se aplică în statele membre care participă la cooperarea consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaționale, care includ atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate, astfel cum este autorizată prin Decizia (UE) 2016/954. Se aplică de la 29 ianuarie 2019, cu excepția articolelor 63 și 64, care se aplică de la 29 aprilie 2018, și a articolelor 65, 66 și 67, care se aplică de la 29 iulie 2016. În ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul unei decizii adoptate în conformitate cu articolul 331 alineatul (1) al doilea sau al treilea paragraf din TFUE, prezentul regulament se aplică de la data indicată în decizia respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 1 alin. (2) lit. e) · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. e)
    (e) consecințele referitoare la efectele patrimoniale ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 privind legea aplicabilă divorțului și separării de corp (Roma III)Normă · art. 1 alin. (2) lit. g) · forma din 29 decembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. g)
    (g) obligațiile de întreținere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1)
    (1) În cazurile care intră sub incidența articolului 6, părțile pot conveni ca instanțele judecătorești din statul membru a cărui lege este aplicabilă în temeiul articolului 22 sau al articolului 26 alineatul (1) litera (a) sau (b) sau instanțele judecătorești din statul membru în care s-a încheiat căsătoria să fie competente în mod exclusiv pentru a se pronunța în materia regimului lor matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 22 alin. (1) partea introductivă · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (1) partea introductivă
    (1) Soții sau viitorii soți pot conveni să desemneze sau să schimbe legea aplicabilă regimului lor matrimonial, cu condiția ca legea respectivă să fie una dintre următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 20 · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20
    Legea desemnată ca aplicabilă de prezentul regulament se aplică indiferent dacă este sau nu legea unui stat membru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 207 alin. (1) · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 207 alin. (1)
    (1) Dispozițiile cărții a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil se aplică numai în cauzele deduse instanței judecătorești sau autorității competente după data intrării în vigoare a Codului civil, având ca obiect raporturi juridice cu elemente de extraneitate, indiferent de data și locul încheierii actelor ori producerii sau săvârșirii faptelor generatoare ale respectivelor raporturi juridice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 207 alin. (2) · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 207 alin. (2)
    (2) În cazul raporturilor de drept internațional privat stabilite anterior intrării în vigoare a Codului civil, competența legii determinate potrivit alin. (1) poate fi înlăturată dacă aplicarea sa conduce la consecințe vădit injuste.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 207 alin. (3) · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 207 alin. (3)
    (3) În cauzele privind raporturi cu elemente de extraneitate aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau al autorităților competente, legea aplicabilă se determină conform normelor de drept internațional privat aplicabile până la data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 208 alin. (1) · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 208 alin. (1)
    (1) Când dreptul substanțial aplicabil unor raporturi cu elemente de extraneitate, desemnat de părți sau, după caz, de autorul actului unilateral, conform dispozițiilor cărții a VII-a a Codului civil, a cunoscut modificări până la data aplicării sale, se aplică normele pertinente ale acestuia în vigoare la data desemnării, în lipsă de prevederi contrare în cartea a VII-a a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 208 alin. (2) · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 208 alin. (2)
    (2) Dacă în dreptul străin stabilit conform regulilor cărții a VII-a a Codului civil ca fiind dreptul aplicabil în cauză a avut loc o tranziție legislativă, normele de drept substanțial aplicabile în cauză se determină potrivit regulilor de drept tranzitoriu prevăzute în acest sistem de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 69 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 69 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică numai acțiunilor judiciare intentate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și tranzacțiilor judiciare aprobate sau încheiate începând cu 29 ianuarie 2019, sub rezerva alineatelor (2) și (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Rectificare la Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · rectificare: art. 69 alin. (2), text nou · forma din 29 aprilie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    rectificare: art. 69 alin. (2), text nou
    (2) Dacă acțiunea intentată în statul membru de origine a fost intentată anterior datei de 29 ianuarie 2019, hotărârile judecătorești pronunțate la sau după data respectivă se recunosc și se execută în conformitate cu capitolul IV, atât timp cât normele de competență aplicate sunt conforme cu cele prevăzute în capitolul II.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Rectificare la Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · rectificare: art. 69 alin. (3), text nou · forma din 29 aprilie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    rectificare: art. 69 alin. (3), text nou
    (3) Capitolul III se aplică doar în cazul soților care s-au căsătorit sau care au desemnat legea aplicabilă regimului matrimonial la sau după 29 ianuarie 2019.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2590 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2590 alin. (1)
    (1) Legea aplicabilă regimului matrimonial este legea aleasă de soți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2590 alin. (2) partea introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2590 alin. (2) partea introductivă
    (2) Ei pot alege:
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2590 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2590 alin. (2) lit. a)
    a) legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei își are reședința obișnuită la data alegerii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2590 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2590 alin. (2) lit. b)
    b) legea statului a cărui cetățenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2590 alin. (2) lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2590 alin. (2) lit. c)
    c) legea statului unde își stabilesc prima reședință obișnuită comună după celebrarea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2591 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2591 alin. (1)
    (1) Convenția de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial se poate încheia fie înainte de celebrarea căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei, fie în timpul căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2591 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2591 alin. (2)
    (2) Condițiile de formă ale convenției de alegere a legii aplicabile sunt cele prevăzute fie de legea aleasă pentru a guverna regimul matrimonial, fie de legea locului încheierii convenției de alegere. În toate cazurile, alegerea legii aplicabile trebuie să fie expresă și constatată printr-un înscris semnat și datat de soți sau să rezulte în mod neîndoielnic din clauzele unei convenții matrimoniale. Când legea română este aplicabilă, trebuie respectate exigențele de formă stabilite de aceasta pentru validitatea convenției matrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul tuturor părților, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și având conținut predeterminat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2593 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2593 alin. (1) lit. b)
    b) admisibilitatea și condițiile de validitate ale convenției matrimoniale, cu excepția capacității;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2593 alin. (1) lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2593 alin. (1) lit. c)
    c) limitele alegerii regimului matrimonial;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2594 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2594
    Condițiile de formă cerute pentru încheierea convenției matrimoniale sunt cele prevăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial sau cele prevăzute de legea locului unde aceasta se încheie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2592 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2592
    Dacă soții nu au ales legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2589 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2589 alin. (1)
    (1) Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii reședinței obișnuite comune a soților, iar în lipsă, legii cetățeniei comune a soților. În lipsa cetățeniei comune, se aplică legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2596 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2596 alin. (1)
    (1) Legea reședinței obișnuite comune sau legea cetățeniei comune a soților continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei își schimbă, după caz, reședința obișnuită sau cetățenia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2596 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2596 alin. (2)
    (2) Dacă ambii soți își schimbă reședința obișnuită sau, după caz, cetățenia, legea comună a noii reședințe obișnuite sau a noii cetățenii se aplică regimului matrimonial numai pentru viitor, dacă soții nu au convenit altfel, și, în niciun caz, nu poate prejudicia drepturile terților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2596 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2596 alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, dacă soții au ales legea aplicabilă regimului matrimonial, ea rămâne aceeași, chiar dacă soții își schimbă reședința obișnuită sau cetățenia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2570 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2570 alin. (1)
    (1) În sensul prezentei cărți, reședința obișnuită a persoanei fizice este în statul în care persoana își are locuința principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalitățile legale de înregistrare. Reședința obișnuită a unei persoane fizice acționând în exercițiul activității sale profesionale este locul unde această persoană are stabilimentul său principal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2570 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2570 alin. (2)
    (2) Pentru determinarea locuinței principale vor fi avute în vedere acele circumstanțe personale și profesionale care indică legături durabile cu statul respectiv sau intenția de a stabili asemenea legături.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2570 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2570 alin. (5)
    (5) Dovada reședinței obișnuite se poate face cu orice mijloace de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2562 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2562 alin. (1)
    (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2562 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2562 alin. (2)
    (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2562 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2562 alin. (3)
    (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine, se aplică legea română.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2563 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2563
    Legea străină se interpretează și se aplică potrivit regulilor de interpretare și aplicare existente în sistemul de drept căruia îi aparține.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2569 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2569
    Determinarea și proba cetățeniei se fac în conformitate cu legea statului a cărui cetățenie se invocă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2559 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2559 alin. (1)
    (1) Legea străină cuprinde dispozițiile de drept material, inclusiv normele conflictuale, cu excepția unor dispoziții contrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2559 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2559 alin. (2)
    (2) Dacă legea străină retrimite la dreptul român sau la dreptul altui stat, se aplică legea română, dacă nu se prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2559 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2559 alin. (3)
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), legea străină nu cuprinde și normele ei conflictuale în cazul în care părțile au ales legea străină aplicabilă, în cazul legii străine aplicabile formei actelor juridice și obligațiilor extracontractuale, precum și în alte cazuri speciale prevăzute de convențiile internaționale la care România este parte, de dreptul Uniunii Europene sau de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2591 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2591 alin. (3)
    (3) Soții pot alege oricând o altă lege aplicabilă regimului matrimonial, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2). Legea nouă produce efecte numai pentru viitor, dacă soții nu au dispus altfel, și nu poate prejudicia, în niciun caz, drepturile terților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2595 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2595 alin. (1)
    (1) Măsurile de publicitate și opozabilitatea regimului matrimonial față de terți sunt supuse legii aplicabile regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2595 alin. (2) partea introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2595 alin. (2) partea introductivă
    (2) Cu toate acestea, atunci când la data nașterii raportului juridic dintre un soț și un terț aceștia aveau reședința obișnuită pe teritoriul aceluiași stat, este aplicabilă legea acestui stat, cu excepția următoarelor cazuri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2595 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2595 alin. (2) lit. a)
    a) au fost îndeplinite condițiile de publicitate sau de înregistrare prevăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial;
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2595 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2595 alin. (2) lit. b)
    b) terțul cunoștea, la data nașterii raportului juridic, regimul matrimonial sau l-a ignorat cu imprudență din partea sa;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2595 alin. (2) lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2595 alin. (2) lit. c)
    c) au fost respectate regulile de publicitate imobiliară prevăzute de legea statului pe teritoriul căruia este situat imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (1) partea introductivă · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) partea introductivă
    (1) În absența unui acord privind alegerea legii în temeiul articolului 22, legea aplicabilă regimului matrimonial este legea statului:
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (1) lit. a) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) lit. a)
    (a) în care soții își au prima reședința obișnuită comună după încheierea căsătoriei; sau, în lipsă,
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (1) lit. b) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) lit. b)
    (b) a cărui cetățenie comună este deținută de soți în momentul încheierii căsătoriei; sau, în lipsă,
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (1) lit. c) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) lit. c)
    (c) cu care soții au împreună legătura cea mai strânsă în momentul încheierii căsătoriei, ținându-se cont de toate circumstanțele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (3) partea introductivă · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) partea introductivă
    (3) Cu titlu de excepție și la solicitarea oricăruia dintre soți, autoritatea judiciară competentă să se pronunțe în materia regimului matrimonial poate decide că legea unui alt stat decât statul a cărui lege este aplicabilă în temeiul alineatului (1) litera (a) reglementează regimul matrimonial, dacă reclamantul demonstrează că:
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (3) lit. a) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) lit. a)
    (a) soții au avut ultima lor reședință obișnuită comună în celălalt stat o perioadă semnificativ mai lungă decât în statul desemnat în temeiul alineatului (1) litera (a); și
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (3) lit. b) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) lit. b)
    (b) ambii soți s-au bazat pe legea respectivului alt stat la stabilirea sau planificarea raporturilor lor patrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (3) paragraful 2 · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) paragraful 2
    Legea respectivului alt stat se aplică de la încheierea căsătoriei, cu excepția cazului în care unul dintre soți nu este de acord. În cazul în care unul dintre soți nu este de acord, legea respectivului alt stat produce efecte de la stabilirea ultimei reședințe obișnuite comune în statul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (3) paragraful 3 · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) paragraful 3
    Aplicarea legii celuilalt stat nu aduce atingere drepturilor terților care decurg din legea aplicabilă în temeiul alineatului (1) litera (a).
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 26 alin. (3) paragraful 4 · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) paragraful 4
    Prezentul alineat nu se aplică în cazul în care soții au încheiat o convenție matrimonială înainte de stabilirea ultimei lor reședințe obișnuite comune în respectivul alt stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2593 alin. (1) lit. e) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2593 alin. (1) lit. e)
    e) conținutul patrimoniului fiecăruia dintre soți, drepturile soților asupra bunurilor, precum și regimul datoriilor soților;
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2593 alin. (1) lit. f) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2593 alin. (1) lit. f)
    f) încetarea și lichidarea regimului matrimonial, precum și regulile privind împărțeala bunurilor comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (1)
    (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 43 · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43
    Dispozițiile art. 385 din Codul civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 partea introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 partea introductivă
    Soții răspund cu bunurile comune pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. a)
    a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. b)
    b) obligațiile pe care le-au contractat împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. c)
    c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. d) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. d)
    d) repararea prejudiciului cauzat prin însușirea, de către unul dintre soți, a bunurilor aparținând unui terț, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 35 · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Dispozițiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2595 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2595 alin. (1)
    (1) Măsurile de publicitate și opozabilitatea regimului matrimonial față de terți sunt supuse legii aplicabile regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 387 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 387 alin. (1)
    (1) Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul și, după caz, certificatul de divorț prevăzut la art. 375 sunt opozabile față de terți, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 27 lit. c) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 lit. c)
    (c) responsabilitatea unui soț pentru pasivele și datoriile celuilalt soț;
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 27 lit. e) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 lit. e)
    (e) încetarea regimului matrimonial și împărțirea, distribuirea sau lichidarea bunurilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 28 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 28 alin. (1)
    (1) În pofida articolului 27 litera (f), legea aplicabilă regimului matrimonial dintre soți nu poate fi invocată de un soț împotriva unui terț într-un litigiu între un terț și unul dintre soți sau ambii soți, cu excepția cazului în care terțul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască, acționând cu toată diligența necesară, existența respectivei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2613 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2613 alin. (1)
    (1) Posesia, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanții reale, sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se află, afară numai dacă prin dispoziții speciale se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 21 · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21
    Legea aplicabilă unui regim matrimonial în temeiul articolului 22 sau 26 se aplică tuturor bunurilor care se încadrează în respectivul regim, indiferent unde sunt situate bunurile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 1 alin. (2) lit. g) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. g)
    (g) natura drepturilor reale asupra unui bun și
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 1 alin. (2) lit. h) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. h)
    (h) orice înscriere într-un registru al drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile sau mobile, inclusiv cerințele legale pentru o astfel de înscriere, precum și efectele înregistrării sau ale lipsei înregistrării unor astfel de drepturi într-un registru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2589 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2589 alin. (2)
    (2) Legea determinată potrivit alin. (1) se aplică atât efectelor personale, cât și efectelor patrimoniale ale căsătoriei pe care această lege le reglementează și de la care soții nu pot deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de aceștia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2589 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2589 alin. (3)
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), drepturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul unor acte juridice asupra acestei locuințe sunt supuse legii locului unde aceasta este situată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2589 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2589 alin. (3)
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), drepturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul unor acte juridice asupra acestei locuințe sunt supuse legii locului unde aceasta este situată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 30 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării normelor de aplicare imediată din legea forului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 30 alin. (2) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (2)
    (2) Normele de aplicare imediată sunt norme a căror respectare este considerată esențială de către un stat membru pentru salvgardarea intereselor sale publice, precum organizarea sa politică, socială sau economică, în asemenea măsură, încât aceste norme sunt aplicabile oricărei situații care intră în domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabilă regimului matrimonial în temeiul prezentului regulament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · considerentul (53) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul (53)
    (53) Considerații de interes public, precum protecția organizării politice, sociale sau economice a unui stat membru, ar trebui să dea instanțelor judecătorești și altor autorități competente din statele membre posibilitatea, în cazuri excepționale, de a aplica excepții în temeiul normelor de aplicare imediată. În acest sens, conceptul de „norme de aplicare imediată” ar trebui să includă normele cu caracter imperativ, precum cele referitoare la protecția locuinței familiale. Totuși, această excepție de la aplicarea legii aplicabile regimurilor matrimoniale necesită o interpretare strictă, pentru a păstra compatibilitatea cu obiectivul general al prezentului regulament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 22 alin. (1) lit. a) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (1) lit. a)
    (a) legea statului în care soții sau viitorii soți sau unul dintre ei își au (are) reședința obișnuită în momentul încheierii acordului; sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 22 alin. (1) lit. b) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (1) lit. b)
    (b) legea unui stat a cărui cetățenie este deținută de către oricare dintre soți sau viitorii soți în momentul încheierii acordului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 23 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1)
    (1) Acordul menționat la articolul 22 se încheie în scris, se datează și se semnează de ambii soți. Orice comunicare sub formă electronică care permite consemnarea durabilă a acordului este considerată echivalentă formei scrise.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 23 alin. (2) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (2)
    (2) În cazul în care legea statului membru în care ambii soți își au reședința obișnuită în momentul încheierii acordului prevede condiții de formă suplimentare în cazul convențiilor matrimoniale, se aplică respectivele condiții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 23 alin. (3) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (3)
    (3) Dacă, la data încheierii acordului, soții își au reședința obișnuită în state membre diferite și legile din aceste state prevăd condiții de formă diferite pentru convențiile matrimoniale, acordul este valabil din punctul de vedere al formei dacă întrunește condițiile prevăzute de oricare dintre legile respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 23 alin. (4) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (4)
    (4) Dacă, la data încheierii acordului, numai unul dintre soți își are reședința obișnuită într-un stat membru, iar acest stat prevede condiții de formă suplimentare pentru convențiile matrimoniale, se aplică respectivele condiții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 24 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (1)
    (1) Existența și valabilitatea unui acord privind alegerea legii sau ale oricărei clauze a acestuia sunt stabilite de legea care l-ar reglementa în temeiul articolului 22 dacă acordul sau clauza respectivă ar fi valabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 24 alin. (2) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, pentru a se stabili faptul că nu și-a dat consimțământul, unul dintre soți poate să invoce legea țării în care își are reședința obișnuită la data sesizării instanței judecătorești, dacă din împrejurările cauzei reiese faptul că nu ar fi rezonabil să se stabilească efectul comportamentului său în conformitate cu legea menționată la alineatul (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 22 alin. (2) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (2)
    (2) Cu excepția cazului în care soții convin altfel, schimbarea legii aplicabile regimului matrimonial realizată în timpul căsătoriei produce efecte numai pentru viitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 22 alin. (3) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (3)
    (3) Nicio schimbare retroactivă a legii aplicabile în temeiul alineatului (2) nu aduce atingere drepturilor terților care decurg din respectiva lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1)
    (1) În cazurile care intră sub incidența articolului 6, părțile pot conveni ca instanțele judecătorești din statul membru a cărui lege este aplicabilă în temeiul articolului 22 sau al articolului 26 alineatul (1) litera (a) sau (b) sau instanțele judecătorești din statul membru în care s-a încheiat căsătoria să fie competente în mod exclusiv pentru a se pronunța în materia regimului lor matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 1 alin. (2) partea introductivă · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) partea introductivă
    (2) Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament:
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 1 alin. (2) lit. c) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. c)
    (c) obligațiile de întreținere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 1 alin. (2) lit. e) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. e)
    (e) securitatea socială;
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 1 alin. (2) lit. f) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. f)
    (f) dreptul la transferul sau ajustarea între soți, în cazul divorțului, al separării de drept sau al anulării căsătoriei, a drepturilor la pensia pentru limita de vârstă sau la pensia de invaliditate care au fost acumulate în timpul căsătoriei și care nu au dat naștere unui venit provenit din pensie în timpul căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · considerentul (23) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul (23)
    (23) Aspectele ce țin de drepturile la transferul sau ajustarea între soți a drepturilor la pensia pentru limita de vârstă sau la pensia de invaliditate, indiferent de natura acestora, care au fost acumulate în timpul căsătoriei și care nu au dat naștere unui venit provenit din pensie în timpul căsătoriei sunt chestiuni care ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, ținându-se cont de sistemele specifice existente în statele membre. Cu toate acestea, această excludere ar trebui să fie de strictă interpretare. Așadar, prezentul regulament ar trebui să reglementeze în special clasificarea activelor cu titlu de pensii, sumele care au fost deja plătite unui soț pe durata căsătoriei și posibila compensație care ar urma să fie acordată în cazul unei pensii la care s-a contribuit cu active comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 341 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341
    Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 10 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispozițiile art. 340 și 341 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 341 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341
    Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Regulamentul (CE) nr. 4/2009 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținereNormă · art. 1 alin. (1) · forma din 10 ianuarie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică obligațiilor de întreținere care decurg dintr-o relație de familie, rudenie, căsătorie sau alianță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Regulamentul (CE) nr. 4/2009 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținereNormă · art. 15 · forma din 10 ianuarie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15
    Legea aplicabilă obligațiilor de întreținere se stabilește în conformitate cu Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (denumit în continuare „Protocolul de la Haga din 2007”) în statele membre care au obligații în temeiul actului respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Hotărârea CJUE din 27 februarie 1997, cauza C-220/95, Van den BoogaardHotărâre · paragraful 21 · forma din 27 februarie 1997Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-220/95 · 27 februarie 1997 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 21 · textul original, în limba engleză
    21 Owing precisely to the fact that on divorce an English court may, by the same decision, regulate both the matrimonial relationships of the parties and matters of maintenance, the court from which leave to enforce is sought must distinguish between those aspects of the decision which relate to rights in property arising out of a matrimonial relationship and those which relate to maintenance, having regard in each particular case to the specific aim of the decision rendered.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Hotărârea CJUE din 27 februarie 1997, cauza C-220/95, Van den BoogaardHotărâre · paragraful 22 · forma din 27 februarie 1997Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-220/95 · 27 februarie 1997 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 22 · textul original, în limba engleză
    22 It should be possible to deduce that aim from the reasoning of the decision in question. If this shows that a provision awarded is designed to enable one spouse to provide for himself or herself or if the needs and resources of each of the spouses are taken into consideration in the determination of its amount, the decision will be concerned with maintenance. On the other hand, where the provision awarded is solely concerned with dividing property between the spouses, the decision will be concerned with rights in property arising out of a matrimonial relationship and will not therefore be enforceable under the Brussels Convention. A decision which does both these things may, in accordance with Article 42 of the Brussels Convention, be enforced in part if it clearly shows the aims to which the different parts of the judicial provision correspond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Hotărârea CJUE din 27 februarie 1997, cauza C-220/95, Van den BoogaardHotărâre · paragraful 23 · forma din 27 februarie 1997Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-220/95 · 27 februarie 1997 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 23 · textul original, în limba engleză
    23 It makes no difference in this regard that payment of maintenance is provided for in the form of a lump sum. This form of payment may also be in the nature of maintenance where the capital sum set is designed to ensure a predetermined level of income.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Hotărârea CJUE din 27 februarie 1997, cauza C-220/95, Van den BoogaardHotărâre · paragraful 25 · forma din 27 februarie 1997Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-220/95 · 27 februarie 1997 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 25 · textul original, în limba engleză
    25 Likewise, the fact that the decision of which enforcement is sought also orders ownership in certain property to be transferred between the former spouses cannot call in question the nature of that decision as an order for the provision of maintenance. The aim is still to make provision, by means of a capital sum, for the maintenance of one of the former spouses.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Hotărârea CJUE din 27 februarie 1997, cauza C-220/95, Van den BoogaardHotărâre · dispozitiv · forma din 27 februarie 1997Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-220/95 · 27 februarie 1997 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv · textul original, în limba engleză
    A decision rendered in divorce proceedings ordering payment of a lump sum and transfer of ownership in certain property by one party to his or her former spouse must be regarded as relating to maintenance and therefore as falling within the scope of the Convention of 27 September 1968 on Jurisdiction and the Enforcement of Judgments in Civil and Commercial Matters, as amended by the Convention of 9 October 1978 on the accession of the Kingdom of Denmark, Ireland and the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland and by the Convention of 25 October 1982 on the accession of the Hellenic Republic, if its purpose is to ensure the former spouse's maintenance. The fact that in its decision the court of origin disregarded a marriage contract is of no account in this regard.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Hotărârea CJUE din 27 februarie 1997, cauza C-220/95, Van den BoogaardHotărâre · paragraful 18 · forma din 27 februarie 1997Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-220/95 · 27 februarie 1997 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 18 · textul original, în limba engleză
    18 It is common ground that the Brussels Convention does not define `rights in property arising out of a matrimonial relationship' or `maintenance'. These two terms must be distinguished, however, since only maintenance is covered by the Brussels Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2558 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2558 alin. (1)
    (1) Când determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei instituții de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea română.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2558 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2558 alin. (4)
    (4) Dacă legea română nu cunoaște o instituție juridică străină sau o cunoaște sub o altă denumire ori cu un alt conținut, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută de legea străină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Hotărârea CJUE din 24 septembrie 2026, cauza C-300/25, DuftošekHotărâre · paragraful 60 · forma din 24 septembrie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-300/25 · 24 septembrie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 60
    Având în vedere considerațiile care precedă, și fără a fi necesar să se examineze în cadrul prezentei cauze dacă interpretarea furnizată în prezenta hotărâre este aplicabilă și situațiilor în care printre coindivizari figurează unul sau mai mulți terți, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 1 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2016/1103 trebuie interpretate în sensul că o cerere de lichidare și de partaj al unei indiviziuni având ca obiect un bun imobil dobândit exclusiv de soți în timpul căsătoriei în cadrul regimului convențional al separației de bunuri, introdusă după desfacerea căsătoriei, ține de materia regimurilor matrimoniale în sensul acestor dispoziții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Hotărârea CJUE din 24 septembrie 2026, cauza C-300/25, DuftošekHotărâre · paragraful 43 · forma din 24 septembrie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-300/25 · 24 septembrie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 43
    Or, deși o cerere de lichidare și de partaj al indiviziunii privind un bun imobil dobândit în timpul căsătoriei în cadrul regimului separației de bunuri poate conduce, desigur, la transferul unui drept real asupra acestui imobil, ea nu privește problema „naturii drepturilor reale” referitoare la acesta în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul 2016/1103.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Partajul făcut în străinătate: efectele în RomâniaC07 · 16 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C07-021 · https://divortpartaj.org/ghiduri/bunurile-sotilor-in-mai-multe-state-ce-lege-se-aplica/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision