⌕Meniu

Constatarea caracterului ilicit al deplasării, cerută de alt stat

Când autoritatea care judecă în alt stat înapoierea copilului solicită o constatare în temeiul art. 15 din Convenția de la Haga din 1980, în România se folosește procedura din art. 17 al Legii nr. 369/2004. Ministerul Justiției primește cererea și o depune la instanța română competentă. Hotărârea se pronunță fără citarea părților, în camera de consiliu, și nu este supusă niciunei căi de atac. Ea lămurește încălcarea drepturilor privind copilul; nu dispune prin ea însăși aducerea copilului din străinătate. [1] [2] [3] [6] [7]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
13 minute
CATEGORIE
Copiii în relațiile transfrontaliere
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce document obțin și când este necesar?
  3. 03Verificările înainte de trimitere
  4. 04Cui adresez cererea și cine o depune la instanță?
  5. 05Ce trebuie să rezulte din fapte și din drepturile asupra copilului
  6. 06Cererea și dosarul de documente
  7. 07Traduceri, copii și legalizare
  8. 08Cum se judecă și cât durează
  9. 09Taxele și costurile
  10. 10Hotărârea, lipsa căii de atac și efectul în dosarul străin
  11. 11Dacă autoritatea străină cere altceva
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Solicitarea prevăzută de art. 15 din Convenția de la Haga din 1980, instrumentată în România potrivit art. 17 din Legea nr. 369/2004.

✕ NU ACOPERĂ

  • Judecarea cererii de înapoiere în statul străin

  • Stabilirea ori modificarea pe fond a autorității părintești

  • Executarea transfrontalieră a unei hotărâri de înapoiere

  • Răspunderea penală pentru faptele invocate

Ce document obțin și când este necesar?

Dacă ai un proces de înapoiere în statul în care se află copilul, instanța sau autoritatea administrativă de acolo poate cere, înainte de a hotărî înapoierea, o decizie ori constatare din statul reședinței obișnuite a copilului. Scopul este să se stabilească dacă deplasarea sau reținerea a fost ilicită în sensul art. 3 al Convenției. În România, art. 17 din Legea nr. 369/2004 permite o asemenea hotărâre pentru copilul care avea reședința obișnuită în România și se află pe teritoriul statului solicitant. [1] [2]

Constatarea nu este o condiție care trebuie îndeplinită automat înaintea oricărei cereri de înapoiere. Art. 15 spune că autoritatea străină o poate solicita, iar art. 14 îi permite să ia direct în considerare legea și hotărârile relevante din statul reședinței obișnuite. De aceea, obține mai întâi încheierea sau adresa autorității străine care precizează ce lămurire cere și pentru ce dosar. [1] [41]

Documentul are un rol limitat: instanța română constată situația drepturilor și eventuala lor încălcare. Soluția privind înapoierea rămâne a autorității sesizate în statul unde se află copilul. Nici măcar o hotărâre de înapoiere dată în temeiul Convenției nu stabilește fondul custodiei. [2] [33] [36]

Verificările înainte de trimitere

Verifică împreună cu autoritatea care instrumentează cererea de înapoiere:

  • Vârsta copilului: Convenția din 1980 încetează să se aplice la împlinirea vârstei de 16 ani. Pentru copilul de 16–17 ani, vezi Copilul de 16–17 ani dus în alt stat: ce cale rămâne. [13]
  • Reședința obișnuită relevantă: art. 3 privește statul în care copilul avea reședința obișnuită imediat înainte de deplasarea sau reținerea invocată. Cererea română din art. 17 nu este justificată numai de cetățenia română ori de existența unei adrese românești; trebuie explicată legătura cu reședința obișnuită cerută de aceste texte. [9] [2]
  • Relația convențională și data faptelor: Convenția trebuie să producă efecte între statele implicate. Pentru aderări contează acceptarea în relația dintre state; simpla prezență a ambelor state pe o listă generală nu înlocuiește această verificare. Convenția privește deplasările și reținerile survenite după intrarea sa în vigoare în statele respective. [14] [15]
  • Solicitarea autorității străine: identifică autoritatea, numărul dosarului, actul prin care a cerut constatarea și întrebările sale. Art. 17 pornește de la cererea unei autorități judiciare sau administrative a unui stat parte, iar art. 15 permite ca solicitantul înapoierii să obțină documentul cu sprijinul autorităților centrale. [2] [1] [42]

Data relevantă pentru aprecierea încălcării dreptului este cea a deplasării sau a reținerii, nu simpla dată la care redactezi cererea. Pentru dosare vechi, legea procedurală se stabilește după regulile tranzitorii: procesele începute sub legea veche rămân, în principiu, supuse acelei legi. Ghidul descrie procedura pentru o cerere nouă la 31 octombrie 2026. [9] [10] [44] [45]

Cui adresez cererea și cine o depune la instanță?

Autoritatea centrală română este Ministerul Justiției. Adresează documentația structurii sale de cooperare judiciară internațională în materie civilă și comercială, precizând explicit „art. 15 din Convenția de la Haga din 1980 / art. 17 din Legea nr. 369/2004 – constatarea caracterului ilicit”. În directorul oficial al Conferinței de la Haga de drept internațional privat, adresa instituției este Strada Apolodor nr. 17, sector 5, București, cod 050741. Pentru canalele de contact folosește fișa oficială a autorității centrale române. [50] [49]

Cererea autorității străine poate fi pusă în lucru prin demersul părintelui: regulamentul Ministerului Justiției prevede primirea de la reclamant a cererii și a înscrisurilor. Aceasta nu înlătură necesitatea solicitării judiciare sau administrative străine care justifică procedura. Ministerul verifică documentația și, dacă lipsesc condiții sau acte, o restituie pentru modificare ori completare. [4] [22] [2]

Ministerul Justiției depune cererea la instanța română. Legea trimite la instanța specializată prevăzută la art. 2 alin. (2), iar norma tranzitorie și regulamentul indică Tribunalul București, prin secția specializată în minori și familie. Nu trata această cerere ca pe un nou proces de stabilire a locuinței copilului la judecătoria de domiciliu. [3] [8] [5]

În regulamentul din 2014 vei întâlni trimiterea la art. 19 al Legii nr. 369/2004. Este numerotarea din republicarea la care trimite regulamentul; procedura corespunzătoare este acum art. 17, în republicarea din 21 februarie 2023. În cererea nouă indică numărul actual și obiectul exact al solicitării. [22] [2]

Ce trebuie să rezulte din fapte și din drepturile asupra copilului

Prezintă distinct cele două condiții din art. 3 al Convenției: dreptul privind încredințarea a fost încălcat, potrivit legii statului reședinței obișnuite, și dreptul era exercitat efectiv la momentul deplasării ori reținerii sau ar fi fost exercitat dacă aceasta nu ar fi intervenit. Nu este suficient să afirmi că nu ai fost de acord cu plecarea; arată ce drept aveai și în ce fel a fost încălcat. [9] [10]

În limbajul Convenției, drepturile privind încredințarea includ îngrijirea persoanei copilului și, în special, dreptul de a stabili locul reședinței sale. Ele pot proveni direct din lege, dintr-o hotărâre judecătorească ori administrativă sau dintr-un acord care are efect juridic. Lipsa unei hotărâri anterioare de „custodie” nu exclude automat cererea; trebuie identificat și dovedit temeiul real al dreptului. [12] [11]

Instanței române i se poate cere să ateste, după caz:

Întrebarea de lămurit Ce explici în documentație
Cine era titularul drepturilor? Identitatea persoanei, instituției sau organismului și actul ori regula din care rezultă dreptul. [16] [11]
Care erau conținutul și limitele drepturilor? Ce putea hotărî titularul, ce limite ori condiții rezultau din actele aplicabile. [17]
Putea titularul să aprobe sau să se opună plecării ori rămânerii? Leagă drepturile concrete de deplasarea sau reținerea contestată și de acordurile existente. [18]
Ce alt aspect decide caracterul ilicit? Explică împrejurarea indicată de autoritatea străină și atașează înscrisul care o dovedește. [19]

Separă deplasarea de reținere: o plecare inițial acceptată și o rămânere ulterioară contestată cer o cronologie care indică momentul încălcării pretinse. Documentele trebuie să permită aplicarea art. 3 la evenimentul efectiv invocat, nu doar să arate data ieșirii din România. [9] [10] [18]

Cererea și dosarul de documente

Cererea necontencioasă cuprinde identificarea celui care o formulează, domiciliul ori sediul, obiectul, motivarea și semnătura și este însoțită de înscrisurile pe care se sprijină. În procedura specială, instanța folosește hotărârile referitoare la copil și celelalte înscrisuri transmise de autoritatea competentă străină. [20] [21] [6]

Un dosar practic poate fi organizat astfel; lista este un mod de a demonstra condițiile legale, nu un formular oficial cu anexe identice în orice familie:

  1. Solicitarea autorității străine, cu numărul dosarului și punctele asupra cărora se cere constatarea. [1] [2]
  2. Datele copilului și ale persoanelor implicate, inclusiv actele care susțin identitatea și vârsta. [20] [13]
  3. O cronologie scurtă, care arată unde locuia copilul înainte, momentul plecării sau al reținerii și împrejurarea în care s-a produs încălcarea pretinsă. Înscrisurile privind școala, îngrijirea și locuirea pot fi relevante în măsura în care susțin aceste fapte. [9] [10] [21]
  4. Hotărârile și acordurile relevante, însoțite de explicația privind efectele lor la data faptelor, precum și actele care demonstrează existența drepturilor invocate. Atașează și documentele privind eventualele modificări ale măsurilor; nu prezenta o hotărâre înlocuită drept situație actuală la data încălcării. [11] [17] [6]
  5. Dovezile exercitării dreptului și ale întinderii unui eventual acord de plecare: de exemplu, corespondența sau înscrisurile care explică dacă acordul privea o vizită determinată ori o schimbare de reședință. Acestea sunt exemple de probe, nu condiții autonome adăugate Convenției. [10] [18] [21]
  6. Datele pentru corespondență și inventarul anexelor, pentru ca solicitările de completare și înscrisurile noi ale autorității străine să poată fi asociate aceluiași dosar. [20] [22] [23]

Formularea obiectului poate fi: „Solicit efectuarea demersurilor prevăzute de art. 17 din Legea nr. 369/2004, în aplicarea solicitării [autoritatea străină, data, numărul dosarului], pentru a se constata dacă deplasarea/reținerea copilului [identificare] a încălcat drepturile privind încredințarea, în sensul art. 3 din Convenția de la Haga din 1980.” Completează faptele reale și întrebările exacte ale autorității străine; nu cere prin acest obiect o nouă atribuire a autorității părintești. [2] [20] [33]

Traduceri, copii și legalizare

În circuitul Convenției nu se poate cere legalizare sau o formalitate similară. Cererea și documentele anexate ori furnizate de o autoritate centrală sunt admisibile potrivit art. 30, iar art. 17 alin. (4) din legea română trimite expres la această regulă. Aceasta nu înlătură necesitatea ca documentele să fie lizibile, complete și relevante pentru ceea ce trebuie constatat. [24] [27] [6] [21]

Pentru documentele trimise autorității centrale a statului solicitat, art. 24 cere limba originală și o traducere în limba oficială ori într-una dintre limbile oficiale ale acelui stat sau, când aceasta nu este posibilă, în franceză ori engleză; trebuie avute în vedere rezervele permise de Convenție. Stabilește cu Ministerul Justiției limba și forma documentelor pentru traseul concret înainte de a comanda traduceri suplimentare. [25] [26]

La final, regulamentul român prevede că Ministerul Justiției transmite autorității străine hotărârea însoțită de o traducere în limba statului solicitant ori în franceză sau engleză, efectuată de un traducător autorizat prin grija ministerului. [28]

Nu confunda această hotărâre cu certificatul de legislație pe care Ministerul Justiției îl poate transmite în circuitul cererii de înapoiere. Certificatul prezintă dispozițiile legale; hotărârea prevăzută de art. 17 privește aplicarea drepturilor la deplasarea sau reținerea concretă. [43] [2]

Cum se judecă și cât durează

Hotărârea prevăzută de art. 17 se dă fără citarea părților, în camera de consiliu, pe baza înscrisurilor prevăzute de lege. Regulile procedurii necontencioase se aplică în mod corespunzător, iar dispozițiile speciale au prioritate. De aceea este esențial ca dosarul transmis prin Ministerul Justiției să cuprindă faptele și actele necesare; nu aștepta o citație la un proces contradictoriu obișnuit ca să explici situația. [6] [32]

Participarea obligatorie a procurorului prevăzută de art. 8 al Legii nr. 369/2004 este reglementată în contextul cererilor de înapoiere a copilului aflat în România. Art. 17 nu reproduce acea obligație pentru constatarea cerută din străinătate; ea nu trebuie transferată automat. Posibilitatea procurorului de a pune concluzii, în condițiile generale ale art. 92 alin. (2) din Codul de procedură civilă, este o chestiune distinctă. [39] [40] [6] [38]

Prin trimiterea expresă din art. 17 alin. (5), se aplică art. 14 alin. (2): amânarea pronunțării poate fi de cel mult 24 de ore, iar redactarea se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Sunt termene adresate instanței. Ele nu înseamnă că întreaga procedură, începând cu prima petiție către minister, se încheie în șapte zile. [7] [31]

Calculul termenelor procedurale se face potrivit art. 181 din Codul de procedură civilă în lipsa unei derogări: pentru ore, regula este începerea de la ora zero a zilei următoare; pentru zile, nu intră în calcul ziua de pornire și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Aceste reguli nu creează o cale de atac și nici un termen de apel pentru părinte. [48] [46] [47] [7]

Ministerul poate cere completarea actelor și comunică instanței informațiile relevante primite din străinătate. Cere numărul de înregistrare al demersului și, după sesizare, numărul dosarului român, astfel încât stadiul să poată fi transmis autorității care a solicitat constatarea. [22] [23] [28]

Taxele și costurile

Cererile formulate pentru aplicarea Convenției și a Legii nr. 369/2004 sunt scutite de taxe. Cheltuielile prin care autoritatea centrală română își îndeplinește obligațiile sunt suportate din bugetul Ministerului Justiției. Regula privind traducerea hotărârii transmise autorității străine este prevăzută separat în regulament. [29] [30] [28]

Scutirea cererii nu trebuie înțeleasă ca o promisiune că orice serviciu privat ales de tine sau orice cheltuială a procesului din alt stat va fi plătită de minister. Dacă dorești un avocat ales sau traduceri comandate separat, clarifică în prealabil cine contractează și cine suportă costul. Această limitare decurge din faptul că art. 23 acoperă taxele și obligațiile autorității centrale, iar art. 4 lit. e) din regulament reglementează traducerea asigurată pe circuitul oficial. [29] [30] [28]

Hotărârea, lipsa căii de atac și efectul în dosarul străin

Hotărârea de constatare nu este supusă niciunei căi de atac, potrivit art. 17 alin. (5). Nu i se aplică recursul hotărârii române de înapoiere și nici apelul de drept comun al procedurii necontencioase. Norma specială este păstrată de regula art. 536 alin. (2) din Codul de procedură civilă. [7] [32]

În Decizia nr. 798 din 9 noiembrie 2006, Curtea Constituțională a analizat dispoziția echivalentă, atunci numerotată art. 15 alin. (4) și (5). Curtea a reținut caracterul necontencios al cererii și a respins critica privind regulile speciale de citare și de atac. Decizia este definitivă și general obligatorie, potrivit propriului dispozitiv. Ea explică natura procedurii; pentru regulile aplicabile acum se folosește art. 17 în forma actuală, fără preluarea automată a tuturor detaliilor din textul vechi. [33] [34] [35] [52] [6] [7]

Ministerul Justiției comunică hotărârea autorității judiciare sau administrative solicitante și asigură traducerea prevăzută de regulament. Confirmă că documentul a ajuns la dosarul străin și prezintă acolo, prin mijloacele admise de acea procedură, eventualele obiecții privind faptele ori drepturile. [7] [28]

Constatarea caracterului ilicit nu este un titlu român prin care se execută aducerea copilului din alt stat și nu atribuie pentru viitor autoritatea părintească. Ea răspunde întrebării din art. 3, în procedura prevăzută de art. 15. Autoritatea sesizată cu înapoierea analizează separat condițiile și apărările Convenției, inclusiv riscul grav invocat în temeiul art. 13 lit. b). Caracterul necontencios nu dă constatării autoritatea lucrului judecat proprie unui litigiu asupra fondului drepturilor. [1] [2] [33] [37] [51]

Dacă autoritatea străină cere altceva

Citește exact solicitarea: un certificat privind legea română poate privi art. 3 lit. c) din regulamentul Ministerului Justiției; o hotărâre privind caracterul ilicit urmează art. 17; o cerere care urmărește înapoierea efectivă sau schimbarea măsurilor asupra copilului are alt obiect. Formularea cererii trebuie să corespundă documentului cerut, ca autoritatea străină să primească răspunsul de care are nevoie. [43] [2] [33]

Pentru procedurile distincte consultă Cererea de înapoiere a copilului dus în alt stat, Instanța competentă pentru copilul aflat în alt stat și Ce lege se aplică autorității părintești după mutarea în alt stat. Dacă urmărești numai organizarea contactului, vezi Sprijin pentru legăturile cu copilul aflat în alt stat.

Termene și repere procedurale

REGULĂAmânarea pronunțării hotărârii de constatare
Interval

Cel mult 24 de ore [7] [31]

De când începe

Instanța lasă cererea în pronunțare și amână pronunțarea hotărârii [7] [31]

Cum se aplică

Durata amânării este cea specială din art. 14 alin. (2); calculul pe ore urmează regula generală a art. 181 alin. (1) pct. 1, în lipsa unei derogări. [7] [31] [48]

Consecințe

Termenul limitează amânarea pronunțării; art. 17 nu instituie o cale de atac împotriva soluției. [7] [31]

[7][31][48]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este un termen destinat instanței, nu un termen al părintelui pentru atacarea hotărârii. [7] [31]

  • Nu reprezintă durata totală a circuitului administrativ și judiciar. [7] [31]

REGULĂRedactarea hotărârii de constatare
Interval

Cel mult 7 zile de la pronunțare [7] [31]

De când începe

Pronunțarea hotărârii. [31]

Cum se aplică

Termenul curge de la pronunțare potrivit normei speciale; pentru zile se aplică art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2), fără ziua de început și cea de împlinire; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [31] [46] [47]

Consecințe

Este o obligație de redactare a instanței; urmărirea stadiului și comunicarea se realizează prin autoritatea centrală. [31] [28]

[7][31][46][47][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un termen de 7 zile de la primirea petiției de către Ministerul Justiției. [7] [31]

  • Nu este termen de apel sau recurs. [7]

Lista de pași

  • Identifică solicitarea autorității străine și întrebările exacte pentru care se cere constatarea. [1] [2]

  • Verifică vârsta sub 16 ani, reședința obișnuită relevantă, relația convențională și data deplasării sau reținerii. [13] [9] [14] [15]

  • Prezintă separat temeiul dreptului, conținutul lui și exercitarea efectivă la data faptelor. [11] [17] [10]

  • Anexează cererea semnată, hotărârile, acordurile și înscrisurile care susțin cronologia; transmite documentația Ministerului Justiției. [20] [21] [6] [3]

  • Clarifică traducerile, răspunde completărilor și păstrează identificatorii dosarelor român și străin. [25] [22] [28]

  • Confirmă transmiterea hotărârii și traducerii către autoritatea străină; nu aplica acestei constatări termenul de recurs din procedura de înapoiere. [28] [7]

Întrebări frecvente

Pot cere eu documentul sau trebuie să îl ceară exclusiv instanța străină?

Art. 17 presupune solicitarea unei autorități judiciare sau administrative străine. Totuși, părintele poate face demersul de obținere: art. 15 al Convenției permite autorității să îi ceară aceasta solicitantului, iar art. 4 lit. a) din regulament prevede că Ministerul Justiției primește de la reclamant cererea și înscrisurile. Atașează actul autorității străine și folosește circuitul Ministerului Justiției. [1] [2] [4] [3]

Trebuie să existe deja o hotărâre de custodie?

Nu în toate situațiile. Drepturile relevante pot izvorî direct din lege, dintr-o hotărâre sau dintr-un acord cu efect juridic. Identifică temeiul, conținutul și exercitarea dreptului la data deplasării ori reținerii. [11] [10] [17]

Se pronunță constatarea în șapte zile de la petiția mea?

Nu acesta este termenul prevăzut de art. 14 alin. (2), aplicabil prin art. 17 alin. (5). Cele șapte zile privesc redactarea după pronunțare; amânarea pronunțării este limitată la 24 de ore. Legea nu transformă aceste termene într-o durată totală de șapte zile a circuitului dintre autorități. [7] [31]

Pot face recurs împotriva constatării?

Art. 17 alin. (5) prevede că hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac. Recursul împotriva unei hotărâri de înapoiere și apelul necontencios de drept comun nu se aplică acestei proceduri speciale. [7] [32]

Mai cer apostilă pentru actele din circuitul Convenției?

Art. 23 al Convenției exclude legalizarea și formalitățile similare în contextul ei. Traducerile și verificarea documentelor sunt chestiuni distincte; respectă regulile art. 24 și circuitul stabilit cu Ministerul Justiției. [24] [25] [26]

O constatare favorabilă garantează înapoierea copilului?

Nu. Ea privește caracterul ilicit al deplasării ori reținerii și sprijină dosarul străin. Nu hotărăște fondul custodiei și nu exclude analiza apărărilor la înapoiere de către autoritatea competentă, inclusiv art. 13 lit. b) al Convenției. [1] [2] [33] [36] [37]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Autoritatea străină poate solicita constatarea prevăzută de art. 15; ea nu este o condiție automată a fiecărei înapoieri.

    [1][41]

  • În România, cererea prevăzută de art. 17 este primită și depusă la instanță de Ministerul Justiției.

    [3][50]

  • Părintele poate transmite cererea și înscrisurile către Ministerul Justiției, în aplicarea solicitării străine.

    [1][2][4]

  • Cererea se judecă fără citarea părților, în camera de consiliu, după regimul necontencios special.

    [6][32]

  • Hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac; nu i se aplică recursul din procedura de înapoiere.

    [7][32]

  • Drepturile privind încredințarea pot rezulta direct din lege; sunt necesare încălcarea și exercitarea efectivă ori exercitarea împiedicată.

    [9][10][11]

  • Convenția din 1980 încetează să se aplice la 16 ani și cere relație convențională aplicabilă faptelor.

    [13][14][15]

  • Amânarea pronunțării este limitată la 24 de ore; redactarea la 7 zile de la pronunțare, fără un termen total de 7 zile de la petiție.

    [7][31]

  • Cererile sunt scutite de taxe; cheltuielile obligațiilor autorității centrale sunt suportate din bugetul Ministerului Justiției.

    [29][30]

  • Hotărârea și traducerea sunt comunicate autorității străine prin circuitul Ministerului Justiției; constatarea nu dispune înapoierea și nu soluționează fondul custodiei.

    [7][28][1][33][36]

Solicitarea străină și dosarul de înscrisuri

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 15 par. 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 par. 1 · textul original, în limba engleză
    The judicial or administrative authorities of a Contracting State may, prior to the making of an order for the return of the child, request that the applicant obtain from the authorities of the State of the habitual residence of the child a decision or other determination that the removal or retention was wrongful within the meaning of Article 3 of the Convention, where such a decision or determination may be obtained in that State.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (1)
    (1) În aplicarea art. 15 din Convenție, la cererea unei autorități judiciare sau administrative a unui stat parte la Convenție, instanța română poate pronunța o hotărâre prin care să se confirme dacă, potrivit legislației române, deplasarea ori reținerea copilului având reședința obișnuită în România, pe teritoriul acelui stat, s-a făcut cu încălcarea vreunui drept privind încredințarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (3) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (3)
    (3) Cererea se primește de autoritatea centrală română și se depune de către aceasta la instanța competentă potrivit art. 2 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 3573/C/2014Normă · art. 4 lit. a) · forma din 10 noiembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. a)
    a) primeşte de la reclamant cererea şi înscrisurile doveditoare anexate acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 3573/C/2014Normă · art. 4 lit. c) · forma din 10 noiembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. c)
    c) depune cererea şi înscrisurile în sprijinul cererii, cu adresă de înaintare la instanţa română competentă, respectiv Tribunalul Bucureşti;
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (4) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (4)
    (4) Hotărârea se dă fără citarea părților, în camera de consiliu, pe baza hotărârilor judecătorești pronunțate cu privire la copil, precum și a oricăror altor înscrisuri transmise de autoritatea competentă a statului solicitant, potrivit art. 30 din Convenție. Dispozițiile Codului de procedură civilă privind procedura necontencioasă se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (5) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (5)
    (5) Hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică autorității judiciare sau administrative solicitante, prin intermediul autorității centrale române. Art. 14 alin. (2) este aplicabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 25 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2)
    (2) Până la înființarea Tribunalului pentru minori și familie București cererile prevăzute la art. 2 alin. (1) vor fi soluționate de secțiile specializate ale Tribunalului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 3 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 lit. a) · textul original, în limba engleză
    a)   it is in breach of rights of custody attributed to a person, an institution or any other body, either jointly or alone, under the law of the State in which the child was habitually resident immediately before the removal or retention; and
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 3 lit. b) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 lit. b) · textul original, în limba engleză
    b)   at the time of removal or retention those rights were actually exercised, either jointly or alone, or would have been so exercised but for the removal or retention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 3 par. 2 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 par. 2 · textul original, în limba engleză
    The rights of custody mentioned in sub-paragraph a) above, may arise in particular by operation of law or by reason of a judicial or administrative decision, or by reason of an agreement having legal effect under the law of that State.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 5 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 lit. a) · textul original, în limba engleză
    a)   "rights of custody" shall include rights relating to the care of the person of the child and, in particular, the right to determine the child's place of residence;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 4 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 · textul original, în limba engleză
    The Convention shall apply to any child who was habitually resident in a Contracting State immediately before any breach of custody or access rights. The Convention shall cease to apply when the child attains the age of 16 years.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 38 par. 4 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 par. 4 · textul original, în limba engleză
    The accession will have effect only as regards the relations between the acceding State and such Contracting States as will have declared their acceptance of the accession. Such a declaration will also have to be made by any Member State ratifying, accepting or approving the Convention after an accession.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 35 par. 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 par. 1 · textul original, în limba engleză
    This Convention shall apply as between Contracting States only to wrongful removals or retentions occurring after its entry into force in those States.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (2) lit. a) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (2) lit. a)
    a) titularul drepturilor cu privire la copil;
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (2) lit. b) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (2) lit. b)
    b) conținutul și limitele drepturilor cu privire la copil, potrivit legii române;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (2) lit. c) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (2) lit. c)
    c) dacă, în raport cu elementele menționate, în sensul legii române, deplasarea copilului de pe teritoriul României sau reținerea lui în afara acestui teritoriu a respectat drepturile privind încredințarea copilului ori dacă persoana căreia îi era încredințat copilul avea dreptul să încuviințeze sau să se opună deplasării copilului în afara teritoriului României ori reținerii lui în afara acestui teritoriu;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 17 alin. (2) lit. d) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (2) lit. d)
    d) oricare alt aspect determinant pentru a stabili dacă deplasarea sau reținerea copilului în afara teritoriului României este ilicită în sensul art. 3 din Convenție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Cererea va cuprinde numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul celui care o face și, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanței, obiectul, motivarea acesteia și semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 3573/C/2014Normă · art. 4 lit. b) · forma din 10 noiembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. b)
    b) verifică cererea şi înscrisurile anexate sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 19 din Legea nr. 369/2004, republicată; în cazul în care se constată că acestea nu îndeplinesc condiţiile legii, autoritatea centrală română le restituie reclamantului, punându-i în vedere să modifice cererea sau, după caz, să completeze actele anexate în susţinerea acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 3573/C/2014Normă · art. 4 lit. d) · forma din 10 noiembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. d)
    d) comunică instanţei române competente orice informaţii relevante în soluţionarea cererii, primite de la autoritatea judiciară sau administrativă solicitantă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 23 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 · textul original, în limba engleză
    No legalisation or similar formality may be required in the context of this Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 24 par. 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 par. 1 · textul original, în limba engleză
    Any application, communication or other document sent to the Central Authority of the requested State shall be in the original language, and shall be accompanied by a translation into the official language or one of the official languages of the requested State or, where that is not feasible, a translation into French or English.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 24 par. 2 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 par. 2 · textul original, în limba engleză
    However, a Contracting State may, by making a reservation in accordance with Article 42, object to the use of either French or English, but not both, in any application, communication or other document sent to its Central Authority.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 30 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 · textul original, în limba engleză
    Any application submitted to the Central Authorities or directly to the judicial or administrative authorities of a Contracting State in accordance with the terms of this Convention, together with documents and any other information appended thereto or provided by a Central Authority, shall be admissible in the courts or administrative authorities of the Contracting States.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 3573/C/2014Normă · art. 4 lit. e) · forma din 10 noiembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. e)
    e) transmite autorităţii judiciare sau administrative solicitante, direct ori prin intermediul autorităţii centrale a statului solicitant, orice date sau informaţii privind stadiul procedurilor în curs în faţa instanţei române; de asemenea, comunică acesteia hotărârea instanţei române însoţită de o traducere în limba statului solicitant ori în limba franceză sau engleză; traducerea va fi efectuată, prin grija autorităţii centrale române, de către un traducător autorizat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 23 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1)
    (1) Toate cererile formulate în scopul punerii în aplicare a prevederilor Convenției și ale prezentei legi sunt scutite de taxe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 23 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (2)
    (2) Cheltuielile pentru îndeplinirea de către autoritatea centrală română a obligațiilor rezultate din Convenție și din prezenta lege se suportă din bugetul Ministerului Justiției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 14 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (2)
    (2) Pronunțarea hotărârii primei instanțe se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea hotărârii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (2)
    (2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Decizia CCR nr. 798/2006Hotărâre · considerente, paragraful care începe „Cererea adresată instanţei române” · forma din 9 noiembrie 2006Curtea Constituțională a României · 798 · 9 noiembrie 2006 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente, paragraful care începe „Cererea adresată instanţei române”
    Cererea adresată instanţei române este o cerere necontencioasă, întrucât nu urmăreşte stabilirea unui drept contrar celui al altei persoane, procedura de soluţionare fiind una corespunzătoare, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Decizia CCR nr. 798/2006Hotărâre · considerente, paragraful care începe „De aceea, Curtea Constituţională” · forma din 9 noiembrie 2006Curtea Constituțională a României · 798 · 9 noiembrie 2006 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente, paragraful care începe „De aceea, Curtea Constituţională”
    De aceea, Curtea Constituţională consideră că instituirea unor reguli speciale privind citarea sau exercitarea căilor de atac nu contravine, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Decizia CCR nr. 798/2006Hotărâre · dispozitiv, soluția asupra excepției · forma din 9 noiembrie 2006Curtea Constituțională a României · 798 · 9 noiembrie 2006 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, soluția asupra excepției
    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992, excepţie ridicată de Anda Raluca Suditu în Dosarul nr. 2.456/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 19 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 · textul original, în limba engleză
    A decision under this Convention concerning the return of the child shall not be taken to be a determination on the merits of any custody issue.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 13 lit. b) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 lit. b) · textul original, în limba engleză
    b)   there is a grave risk that his or her return would expose the child to physical or psychological harm or otherwise place the child in an intolerable situation.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 92 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 92 alin. (2)
    (2) Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 8 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (1)
    (1) Cauzele având ca obiect soluționarea cererilor de înapoiere a unui copil aflat pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenție se soluționează de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 8 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (2)
    (2) Participarea procurorului este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 14 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 · textul original, în limba engleză
    In ascertaining whether there has been a wrongful removal or retention within the meaning of Article 3, the judicial or administrative authorities of the requested State may take notice directly of the law of, and of judicial or administrative decisions, formally recognised or not in the State of the habitual residence of the child, without recourse to the specific procedures for the proof of that law or for the recognition of foreign decisions which would otherwise be applicable.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 15 par. 2 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 par. 2 · textul original, în limba engleză
    The Central Authorities of the Contracting States shall so far as practicable assist applicants to obtain such a decision or determination.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 3573/C/2014Normă · art. 3 lit. c) · forma din 10 noiembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 lit. c)
    c) după verificarea cererii de înapoiere a copilului, a procurii şi a documentelor doveditoare, primite de la solicitant, redactate în limba română şi însoţite de o traducere în una dintre limbile acceptate de statul solicitat, conform dispoziţiilor art. 24 din Convenţie, autoritatea centrală română le transmite, prin fax, e-mail şi servicii poştale, autorităţii centrale a statului parte la Convenţie pe teritoriul căruia se afirmă că a fost deplasat ilicit sau reţinut copilul; setul de documente este însoţit de certificatul de legislaţie emis de autoritatea centrală română prin care se atestă dispoziţiile legale în vigoare în materia încredinţării copilului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 1
    1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: HCCH — Autoritatea centrală a României pentru Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980Ghid oficial · Autoritatea centrală, denumire și adresă · forma din 7 septembrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Autoritatea centrală, denumire și adresă · textul original, în limba engleză
    Ministry of Justice Department of International Law and Judicial Cooperation Service of judicial co-operation in civil and commercial matters Strada Apolodor 17 Sector 5 BUCURESTI Cod 050741 Romania
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 1 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Ministerul Justiției este autoritatea centrală din România pentru ducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 septembrie 1992, denumită în continuare Convenție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 535 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 535
    Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Decizia CCR nr. 798/2006Hotărâre · dispozitiv, mențiunea caracterului definitiv · forma din 9 noiembrie 2006Curtea Constituțională a României · 798 · 9 noiembrie 2006 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, mențiunea caracterului definitiv
    Definitivă şi general obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Instanța competentă pentru copilul aflat în alt statC15 · 17 MIN · GHIDCe lege se aplică autorității părintești după mutarea în alt statC15 · 17 MIN · GHIDCererea de înapoiere a copilului dus în alt statC15 · 12 MIN · GHIDCopilul de 16–17 ani dus în alt stat: ce cale rămâneC15 · 15 MIN · GHIDSprijin pentru legăturile cu copilul aflat în alt statC15 · 12 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C15-024 · https://divortpartaj.org/ghiduri/constatarea-caracterului-ilicit-al-deplasarii-ceruta-de-alt-stat/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision