Recursul împotriva hotărârii de înapoiere a copilului
Hotărârea română privind înapoierea copilului se atacă prin recurs în 10 zile de la comunicare, judecat de Curtea de Apel București. Cererea se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. Recursul suspendă executarea potrivit legii române, dar, în cauzele în care se aplică Regulamentul (UE) 2019/1111 (Bruxelles IIb), instanța poate declara înapoierea executorie provizoriu dacă interesul superior al copilului impune întoarcerea înainte de soluționarea recursului. Verifică împreună dovada comunicării, motivele hotărârii și dispoziția privind executarea. [1] [2] [3]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Copiii în relațiile transfrontaliere
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce cale de atac folosesc și unde o depun?
- 03Cele 10 zile: de când curg și cum se calculează
- 04Ce trebuie să conțină cererea și ce pot critica?
- 05Oprește recursul înapoierea copilului?
- 06Avocatul și ajutorul public judiciar pot schimba termenul?
- 07Ce fac dacă am pierdut termenul?
- 08Când se judecă și ce urmează după decizie
- 09Termene și repere
- 10Lista de pași
- 11Întrebări frecvente
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Fondul încredințării copilului: hotărârea de înapoiere pronunțată potrivit Convenției de la Haga din 1980 nu stabilește definitiv cine trebuie să exercite drepturile părintești. [7]
Ce cale de atac folosesc și unde o depun?
Legea specială, Legea nr. 369/2004, prevede recursul, nu apelul. În terminologia Codului de procedură civilă (CPC), recursul este o cale extraordinară de atac, chiar dacă aici este calea de control imediat a hotărârii primei instanțe. Partea care justifică un interes poate critica soluția care o prejudiciază; aceasta poate fi solicitantul a cărui cerere a fost respinsă sau partea obligată la înapoiere. [1] [12] [13]
Judecă Curtea de Apel București, dar depui recursul la instanța care a dat hotărârea. Pentru hotărârea Tribunalului București, depunerea se face la Tribunal, cu numărul dosarului și identificarea hotărârii atacate. Legea menține soluționarea cererilor de înapoiere la secțiile specializate ale Tribunalului București până la înființarea tribunalului pentru minori și familie. Depunerea recursului și a motivelor la instanța emitentă este cerută sub sancțiunea nulității. [1] [14] [2]
Dosarul se înaintează Curții de Apel în 5 zile de la expirarea termenului de recurs. Cele 5 zile sunt pentru transmiterea dosarului de către instanță; nu prelungesc cele 10 zile acordate părții pentru recurs. [15]
Cele 10 zile: de când curg și cum se calculează
Termenul special curge de la comunicarea hotărârii. Păstrează hotărârea integrală și dovada comunicării: plic, confirmare, proces-verbal sau documentul comunicării electronice, după caz. Nu înlocui această dată cu data pronunțării ori cu ziua în care ai văzut soluția pe portal. Termenul general de 30 de zile din CPC nu înlătură termenul special de 10 zile. [1] [16]
Există și comunicări echivalente: primirea unei copii sub semnătură ori solicitarea comunicării actului către altă parte. Dacă declari recurs înainte de comunicare, legea socotește hotărârea comunicată la depunere pentru declararea căii de atac. Motivarea are însă termenul de aceeași durată, de 10 zile, calculat de la comunicarea hotărârii motivate. Nu confunda declarația anticipată cu începutul acestui termen distinct pentru motive. Curtea Constituțională a explicat distincția pentru apel; în recurs, art. 487 alin. (1) din CPC face aplicabilă aceeași regulă din art. 470 alin. (5). [17] [16] [18] [19] [20] [1] [21] [22]
Termenul pe zile se calculează fără ziua de început și fără ziua în care se împlinește. Zilele nelucrătoare din interiorul termenului se numără; când ziua finală este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Așadar, nu sunt „10 zile lucrătoare”. [23] [24]
La registratură trebuie respectat programul legal. CPC admite și scrisoarea recomandată, curierul rapid sau serviciul specializat, faxul și e-mailul, cu dovada depunerii în termen. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 45/2020, a stabilit că faxul ori e-mailul primit în ultima zi, după închiderea programului instanței, poate fi în termen. Limita zilei este ora 24:00; pentru fax sau e-mail contează dovada datei și a orei primirii la instanță. Verifică adresa oficială și păstrează confirmările. [25] [26] [27] [28] [29]
Ce trebuie să conțină cererea și ce pot critica?
Pregătește o cerere semnată care identifică părțile, hotărârea atacată și motivele de nelegalitate, dezvoltate concret. Arată ce soluție ceri în recurs. Atașează împuternicirea sau procura, dacă folosești reprezentare, și înscrisurile noi admisibile. Pentru verificarea termenului sunt utile hotărârea integrală și dovada comunicării. Cererile formulate pentru aplicarea Convenției și a Legii nr. 369/2004 sunt scutite de taxe, potrivit legii speciale. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37]
Pregătește exemplarele necesare comunicării către celelalte părți și un exemplar pentru instanță, ținând seama de excepțiile pentru reprezentantul comun ori aceeași parte în mai multe calități. Fiecărui exemplar i se alătură copii ale înscrisurilor folosite, certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Pentru trimiterea prin fax sau e-mail, CPC prevede întocmirea copiilor de către grefier, pe cheltuiala părții obligate. [38] [39] [40] [41]
Pentru înscrisurile noi într-o limbă străină, pregătește copiile și traducerile în condițiile procedurii. Art. 150 alin. (4) din CPC reglementează traducerea înscrisurilor. Legea specială admite actele autorităților competente ale statului solicitant fără altă legalizare sau formalitate similară; această scutire nu înlătură traducerea necesară pentru folosirea actului în proces. [42] [43] [44]
De regulă, motivezi recursul prin cerere; pentru declarația depusă înaintea comunicării, respectă termenul distinct de motivare explicat mai sus. Simpla mențiune „voi depune motivele ulterior” nu permite depășirea termenului aplicabil. Nemotivarea în termen sau motivele care nu se încadrează în cazurile de casare pot duce la nulitate. Depune și o copie a motivelor pentru procuror, a cărui participare la procedura de înapoiere este obligatorie. [19] [20] [45] [46] [47] [48]
Recursul urmărește erori de drept. Exemplele relevante sunt încălcarea unei reguli de procedură sancționate cu nulitate, lipsa motivelor ori motivarea contradictorie și încălcarea sau aplicarea greșită a dreptului material. Leagă fiecare critică de pasajul hotărârii și de norma încălcată: de exemplu, de condițiile Convenției sau ale regulamentului european. O nouă relatare a conflictului familial, fără o critică de nelegalitate, nu îndeplinește această cerință. [49] [50] [51] [46]
În recurs, regula este că probele noi sunt numai înscrisurile noi, depuse cu cererea ori cu întâmpinarea; dacă judecata are loc în ședință publică, și alte înscrisuri noi pot fi depuse până la primul termen. Nu presupune că toate probele vor fi refăcute. În cauzele Bruxelles IIb rămâne aplicabilă obligația de a oferi copilului capabil să își formeze o opinie posibilitatea reală și efectivă de a o exprima, în condițiile regulamentului. [52] [53] [54] [55]
Oprește recursul înapoierea copilului?
Regula română trebuie înțeleasă în ansamblu: hotărârea primei instanțe care dispune înapoierea este executorie, iar recursul suspendă executarea. Nu confunda depunerea recursului cu simplul fapt că termenul de recurs nu a expirat. Art. 14 din Legea nr. 369/2004 nu acordă, prin el însuși, o oprire automată a executării pe toate cele 10 zile. Verifică termenul de executare voluntară din dispozitiv și păstrează dovada recursului dacă există deja un dosar de executare. [56] [57] [58] [59]
Într-o cauză Bruxelles IIb, verifică dacă există o declarație de executare provizorie potrivit art. 27 alin. (6). Instanța poate dispune această executare când interesul superior al copilului impune înapoierea înaintea hotărârii din calea de atac. Nu este suficient că litigiul implică un stat UE: trebuie îndeplinite condițiile regulamentului și trebuie verificată dispoziția instanței în cazul concret. O asemenea declarație poate permite executarea în pofida recursului. [3] [10] [60]
Aplicabilitatea Bruxelles IIb se stabilește după data începerii procedurii: 1 august 2022 sau ulterior. Pentru procedurile anterioare, se verifică Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 (Bruxelles IIa). În cauza C-638/22 PPU, judecată în procedura preliminară de urgență, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a explicat că executarea ulterioară datei de 1 august 2022 nu era o procedură independentă, ci o etapă a cererii de înapoiere începute înainte. Nu alege regulamentul numai după data recursului ori a executării. [8] [9] [61] [62]
Aceeași hotărâre CJUE a respins un mecanism polonez de suspendare automată, de cel puțin două luni, la cererea nemotivată a unor autorități fără calitate de instanță, după două grade de jurisdicție. Ea nu stabilește că orice primă cale de atac națională este lipsită de efect suspensiv. Pentru recursul român trebuie analizate art. 14 din legea specială și, când este aplicabil, art. 27 alin. (6) din Bruxelles IIb. [63] [64] [65] [3]
Avocatul și ajutorul public judiciar pot schimba termenul?
Avocatul desemnat potrivit mecanismului special pentru solicitantul cu reședința obișnuită în străinătate acoperă și căile de atac, precum și inițierea executării. Beneficiarul nu trebuie să presupună că mandatul se încheie după prima instanță. Contactează avocatul imediat și transmite hotărârea și dovada comunicării. [66]
Separat, în regimul general al OUG nr. 51/2008, ajutorul pentru calea de atac se cere printr-o cerere nouă, la instanța care a pronunțat hotărârea, în termenul recursului. Cererea întrerupe o singură dată termenul dacă înscrisurile doveditoare cerute de art. 14 din OUG nr. 51/2008 sunt depuse în cel mult 10 zile. Un nou termen de 10 zile curge de la comunicarea încheierii care soluționează cererea de ajutor ori reexaminarea, indiferent dacă soluția este de admitere sau de respingere. Pentru ajutorul acordat sub forma asistenței prin avocat, art. 13 alin. (5) stabilește distinct începerea unui nou termen de la desemnarea avocatului. Păstrează și aceste dovezi. [67] [68] [69] [70] [1]
Această întrerupere cere respectarea procedurii legale. O discuție cu un avocat sau o solicitare informală către Ministerul Justiției nu înlocuiește cererea adresată instanței în termen. Cele două mecanisme de asistență trebuie identificate înainte de recalcularea termenului. [71] [69] [66]
Întreruperea termenului prin cererea de ajutor judiciar nu trebuie confundată cu suspendarea executării prin recurs. Verifică separat situația executării, inclusiv o eventuală declarație de executare provizorie potrivit Bruxelles IIb. [72] [1] [3]
Ce fac dacă am pierdut termenul?
Depășirea termenului poate atrage decăderea, iar actul tardiv este lovit de nulitate. Repunerea în termen este posibilă numai dacă dovedești motive temeinic justificate. Depui recursul omis și ceri simultan repunerea, arătând împiedicarea, probele și data la care aceasta a încetat. Pentru o cale de atac, timpul disponibil după încetarea împiedicării este egal cu termenul acesteia: aici 10 zile, nu termenul general de 15 zile. Cererea se judecă de instanța competentă pentru recurs; admiterea ei nu este automată. [73] [74] [75] [76] [1]
Când se judecă și ce urmează după decizie
Procedura de înapoiere este urgentă. Într-o cauză Bruxelles IIb, instanța superioară trebuie să pronunțe hotărârea în cel mult șase săptămâni după parcurgerea etapelor procedurale necesare, când poate examina calea de atac, cu excepția împrejurărilor excepționale. Nu este un termen care curge automat de la depunerea recursului. Legea română limitează amânarea pronunțării în recurs la 24 de ore și redactarea deciziei la 7 zile. [77] [78] [79]
Cele șase săptămâni se calculează potrivit Regulamentului nr. 1182/71. Ziua evenimentului de la care curge termenul se exclude. Un termen în săptămâni se încheie la expirarea ultimei ore a zilei corespunzătoare din ultima săptămână; sunt incluse zilele de sărbători legale, duminicile și sâmbetele. Dacă ziua finală este nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. Zilele lucrătoare exclud sărbătorile legale, duminicile și sâmbetele. [80] [81] [82] [83] [84]
Curtea poate admite, respinge ori anula recursul sau poate constata perimarea. Admiterea poate duce la casarea totală ori parțială. Când recursul este de competența curții de apel, rejudecarea fondului se face, ca regulă, chiar de aceasta; trimiterea la prima instanță este rezervată cazurilor legale. Admiterea recursului nu înseamnă automat reluarea de la zero a procesului la tribunal. [85] [86] [87] [88]
Hotărârea dată în recurs este definitivă la pronunțare, inclusiv când soluționează fondul. Dacă nu se exercită recurs împotriva hotărârii primei instanțe, aceasta devine definitivă la expirarea termenului. Verifică exact ce a decis Curtea: menținere, modificare după rejudecare sau trimitere. Caracterul definitiv nu înseamnă că hotărârea de înapoiere decide fondul încredințării copilului. [89] [90] [91] [7]
Dacă obligația de înapoiere rămâne executorie, urmează executarea potrivit dispozitivului. Instanța stabilește un termen de executare voluntară de cel mult două săptămâni de la comunicarea hotărârii, sub sancțiunea amenzii prevăzute de lege. Neexecutarea voluntară poate conduce la executare silită; legea specială trimite și la regulile executării fără somație. Recursul, ajutorul judiciar și orice dispoziție de executare provizorie trebuie aduse în atenția avocatului și a organului de executare pentru stabilirea situației concrete a titlului. [59] [92] [1] [3]
Termene și repere procedurale
- Interval
10 zile. [1]
- De când începe
- Cum se aplică
[1][17][16][18][23][24][19][20][21][22][68][69][70][74][75][73][45][5]
- Cum se aplică
- Interval
Cel mult șase săptămâni, sub rezerva împrejurărilor excepționale. [78]
- De când începe
Momentul când toate etapele procedurale necesare au fost parcurse și instanța superioară poate examina calea de atac. [78]
- Cum se aplică
Nu curge automat de la depunerea recursului. [78] Ziua evenimentului de la care curge termenul se exclude. Un termen în săptămâni se încheie la expirarea ultimei ore a zilei corespunzătoare din ultima săptămână; sunt incluse zilele de sărbători legale, duminicile și sâmbetele. Dacă ziua finală este nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. Zilele lucrătoare exclud sărbătorile legale, duminicile și sâmbetele. [80] [81] [82] [83] [84]
- Consecințe
Este o obligație de celeritate a instanței, nu o regulă de admitere automată a recursului la expirare. [95]
Imposibilitatea respectării termenului din cauza unor împrejurări excepționale este prevăzută expres. [78]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Dacă hotărârea scrie că este executorie, mai pot face recurs?
Pot completa motivele după cele 10 zile?
Nu există o prelungire generală pentru motivare. Dacă ai declarat recursul înaintea comunicării, termenul motivării se calculează distinct de la comunicarea hotărârii motivate. Recursul nemotivat în termenul aplicabil este nul, sub rezerva excepției legale privind motivele de ordine publică ridicate de instanță. Nu te baza pe această excepție pentru a amâna propria motivare. [19] [20] [45] [93] [21] [22]
Este suficient să anunț Ministerul Justiției că nu sunt de acord?
Nu. Recursul și motivele se depun la instanța care a dat hotărârea. Un mesaj către autoritatea centrală nu îndeplinește această cerință. [94]
De reținut
Arată cele 5 idei principale ale ghidului
Pașii și documentele pentru situația copilului
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (4)(4) Hotărârea este supusă recursului la Curtea de Apel București, Secția pentru minori și familie, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea hotărârii pronunțate în primă instanță. Dosarul va fi înaintat Curții de Apel București, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de recurs.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 490 alin. (1)(1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27 alin. (6)(6) O hotărâre prin care se dispune înapoierea copilului poate fi declarată executorie cu titlu provizoriu, fără a aduce atingere unei eventuale căi de atac, în cazul în care interesul superior al copilului impune înapoierea acestuia înainte de pronunțarea hotărârii în cadrul căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)(1) Soluționarea cererilor adresate de către persoana fizică, instituția sau organismul interesat din oricare stat parte la Convenție, pentru înapoierea copilului aflat pe teritoriul României ca urmare a unei deplasări sau rețineri ilicite în sensul art. 3 din Convenție, este de competența instanței judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 458Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19O hotărîre asupra înapoierii copilului, pronunţată în cadrul convenţiei, nu afectează fondul dreptului privind încredinţarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1)(1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (2)(2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 22În cazul în care o persoană, instituție sau orice alt organism care consideră că a avut loc o încălcare a drepturilor privind încredințarea solicită, fie direct, fie cu asistența unei autorități centrale, instanței dintr-un stat membru să pronunțe o hotărâre pe baza Convenției de la Haga din 1980 prin care să dispună înapoierea copilului cu vârsta mai mică de 16 ani care a fost deplasat sau reținut ilicit într-un alt stat membru decât statul membru în care copilul își avea reședința obișnuită imediat înainte de deplasarea sau de reținerea sa ilicită, se aplică articolele 23-29 și capitolul VI din prezentul regulament, acestea completând Convenția de la Haga din 1980.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentul (96)(96) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 456Calea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 458Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (2)(2) Până la înființarea Tribunalului pentru minori și familie București cererile prevăzute la art. 2 alin. (1) vor fi soluționate de secțiile specializate ale Tribunalului București.**)
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (4)(4) Hotărârea este supusă recursului la Curtea de Apel București, Secția pentru minori și familie, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea hotărârii pronunțate în primă instanță. Dosarul va fi înaintat Curții de Apel București, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de recurs.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 485 alin. (1)(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 487 alin. (1)(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (5)(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Decizia CCR nr. 512/2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2121. Având în vedere că o dispoziție legală nu poate fi analizată în mod singular, separat de ansamblul reglementării din care face parte, Curtea reține că, în situația în care partea interesată a formulat apel înainte de comunicarea hotărârii judecătorești, dispozițiile art. 468 alin. (3) se coroborează cu cele ale art. 470 alin. (5) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii“, deoarece, chiar dacă partea își manifestă nemulțumirea față de hotărârea primei instanțe, declarând apel înainte de comunicarea acesteia, ea nu poate cunoaște temeiurile de fapt și de drept pe care aceasta se sprijină.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Decizia CCR nr. 512/2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2222. Așadar, în principiu, în ceea ce privește calea de atac a apelului, termenul de declarare și de motivare curge de la comunicarea hotărârii. Totuși, legiuitorul a acordat beneficiul depunerii cererii de apel și anterior comunicării hotărârii, fără ca acest fapt să atragă modificări sub aspectul motivării căii de atac. În consecință, indiferent de momentul exercitării apelului, anterior sau ulterior comunicării, motivarea acestuia este posibilă în termenul de exercitare a apelului, socotit de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: operative proposition 1În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486 alin. (1) lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, sau, după caz, numele, prenumele și domiciliul reprezentantului convențional, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486 alin. (1) lit. b)b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486 alin. (1) lit. d)d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486 alin. (1) lit. e)e) semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486 alin. (2)(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1)(1) Toate cererile formulate în scopul punerii în aplicare a prevederilor Convenției și ale prezentei legi sunt scutite de taxe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1)(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (1)(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (2)(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (4)(4) În cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poștă electronică, grefierul de ședință este ținut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala părții care avea această obligație. Dispozițiile art. 154 alin. (6) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (4)(4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (1)(1) În fața instanței, părțile pot prezenta orice documente și informări legate de cauză. Actele care emană de la autoritățile publice competente ale statului solicitant sunt valabile în fața instanței fără vreo altă legalizare sau formalitate similară, potrivit art. 23 din Convenție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (4)(4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 489 alin. (1)(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 489 alin. (2)(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 487 alin. (2)(2) În cazurile în care Ministerul Public a participat în proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (1) pct. 55. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (1) pct. 66. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 488 alin. (1) pct. 88. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 492 alin. (1)(1) În instanța de recurs nu se pot produce noi probe, cu excepția înscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sancțiunea decăderii, odată cu cererea de recurs, respectiv odată cu întâmpinarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 492 alin. (2)(2) În cazul în care recursul urmează să fie soluționat în ședință publică, pot fi depuse și alte înscrisuri noi până la primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26Articolul 21 din prezentul regulament se aplică, de asemenea, în procedurile de înapoiere desfășurate în temeiul Convenției de la Haga din 1980.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1)(1) Atunci când își exercită competența în temeiul secțiunii 2 din prezentul capitol, instanțele din statele membre, în conformitate cu dreptul și cu procedurile naționale, îi oferă copilului care este capabil de a-și forma o opinie proprie posibilitatea reală și efectivă de a-și exprima opinia, fie direct, fie prin intermediul unui reprezentant sau al unui organism adecvat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1)(1) Hotărârea primei instanțe prin care s-a dispus înapoierea minorului este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (4)(4) Hotărârea este supusă recursului la Curtea de Apel București, Secția pentru minori și familie, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea hotărârii pronunțate în primă instanță. Dosarul va fi înaintat Curții de Apel București, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de recurs.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 485 alin. (1)(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Instanța va fixa, în cuprinsul hotărârii, un termen pentru executarea obligației de înapoiere a copilului, care nu va putea fi mai mare de două săptămâni de la comunicarea hotărârii. Termenul este fixat sub sancțiunea unei amenzi civile în favoarea statului român, cuprinse între 2.500 lei și 12.500 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4În materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Hotărârea CJUE din 16 februarie 2023, cauza C-638/22 PPU, T.C. și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 55Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că, deși întrebarea adresată privește interpretarea atât a dispozițiilor Regulamentului nr. 2201/2003, cât și a dispozițiilor Regulamentului 2019/1111, numai primul dintre aceste regulamente este aplicabil ratione temporis în litigiul principal. Astfel, din articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul 2019/1111 reiese că Regulamentul nr. 2201/2003 continuă să se aplice, după intrarea în vigoare a Regulamentului 2019/1111, acțiunilor introduse înainte de 1 august 2022. În speță, astfel cum s‑a arătat la punctul 25 din prezenta hotărâre, T.C. a introdus acțiunea la Sąd Okręgowy we Wrocławiu (Tribunalul Regional din Wrocław) la 18 noiembrie 2021.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Hotărârea CJUE din 16 februarie 2023, cauza C-638/22 PPU, T.C. și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 56În această privință, deși cererea lui T.C. având ca obiect executarea ordonanței de înapoiere din 21 septembrie 2022 a fost introdusă după 1 august 2022, nu este mai puțin adevărat că din informațiile de care dispune Curtea reiese că această cerere nu constituie o procedură independentă, ci o etapă a procedurii de înapoiere, având la origine acțiunea lui T.C. introdusă la 18 noiembrie 2021, prin care solicită să se dispună înapoierea copiilor minori în Irlanda.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Hotărârea CJUE din 16 februarie 2023, cauza C-638/22 PPU, T.C. și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivArticolul 11 alineatul (3) din Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care conferă unor autorități care nu au calitatea de instanță posibilitatea de a obține suspendarea de drept, pentru o perioadă de cel puțin două luni, a executării unei hotărâri de înapoiere pronunțate în temeiul Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980, fără a trebui să motiveze cererea lor de suspendare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Hotărârea CJUE din 16 februarie 2023, cauza C-638/22 PPU, T.C. și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 89În consecință, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 82-84 din concluziile domnului avocat general, din articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2201/2003, citit în lumina articolelor 24 și 47 din cartă, nu rezultă că dreptul Uniunii impune statelor membre să prevadă un grad suplimentar de jurisdicție împotriva unei hotărâri de înapoiere atunci când această hotărâre a fost pronunțată în cadrul unei proceduri care prevede deja două grade de jurisdicție, iar această procedură permite să se țină seama de existența unor riscuri în cazul înapoierii copilului în cauză. A fortiori, acest drept nu permite statelor membre să atașeze la căile de atac introduse împotriva unei asemenea hotărâri un efect suspensiv de drept, contrar a ceea ce pare să prevadă articolul 3881 alineatul 3 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea din 2022.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (4)(4) Hotărârea este supusă recursului la Curtea de Apel București, Secția pentru minori și familie, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea hotărârii pronunțate în primă instanță. Dosarul va fi înaintat Curții de Apel București, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de recurs.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) În temeiul art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, decanul baroului desemnează, în termen de 3 zile, prin decizie, pentru persoana cu reședința obișnuită în străinătate care a formulat cererea de înapoiere, obligatoriu, din oficiu, un avocat pentru sesizarea instanței, reprezentare și asistare în primă instanță, în căile de atac ordinare și extraordinare, și inițierea măsurilor de executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)(1) Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (5)(5) De la data desemnării avocatului potrivit alin. (4) începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Cauzele având ca obiect soluționarea cererilor de înapoiere a unui copil aflat pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenție se soluționează de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (3)(3) Cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește imposibil din cauza unor împrejurări excepționale, o instanță de judecată superioară pronunță hotărârea în cel mult șase săptămâni de la momentul la care toate etapele procedurale necesare au fost parcurse și instanța este în măsură să examineze calea de atac, fie prin organizarea unei ședințe de judecată, fie în alt mod.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (5)(5) Pronunțarea de către instanța de recurs se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea deciziei instanței de recurs se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. O copie a acesteia va fi comunicată, din oficiu, autorității centrale române, în termen de 48 de ore de la redactare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) – subparagraf 2Dacă un termen exprimat în zile, în săptămâni, în luni sau în ani se calculează din momentul în care intervine un eveniment sau se realizează un act, ziua în cursul căreia a avut loc acest eveniment sau se realizează acest act nu este luată în calculul termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2) lit. (c)(c) un termen exprimat în săptămâni, în luni sau în ani începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a zilei care, în ultima săptămână, în ultima lună sau în ultimul an, poartă aceeași denumire sau aceeași cifră ca prima zi de calcul. Dacă, într-un termen exprimat în luni sau în ani, ziua determinată pentru expirarea sa lipsește în ultima lună, termenul se încheie la expirarea ultimei ore din ultima zi a acelei luni;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (3)(3) Termenele includ zilele de sărbători legale, duminicile și sâmbetele, cu excepția cazului în care acestea sunt excluse în mod expres sau dacă termenele sunt exprimate în zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (4) – subparagraf 1(4) Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi de sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)(2) Zilele lucrătoare care trebuie luate în considerare la aplicarea prezentului regulament sunt toate zilele, altele decât zilele de sărbători legale, duminicile și sâmbetele.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 496 alin. (1)(1) Instanța, verificând toate motivele invocate și judecând recursul, îl poate admite, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 496 alin. (2)(2) În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată poate fi casată, în tot sau în parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 498 alin. (1)(1) În cazul în care competența de soluționare a recursului aparține tribunalului sau curții de apel și s-a casat hotărârea atacată, rejudecarea procesului în fond se va face de către instanța de recurs, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunță o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 498 alin. (2)(2) Instanțele prevăzute la alin. (1) vor casa cu trimitere, o singură dată în cursul procesului, în cazul în care instanța a cărei hotărâre este atacată cu recurs a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului sau judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului. În vederea rejudecării, cauza se trimite la instanța care a pronunțat hotărârea casată ori la altă instanță de același grad cu aceasta, din aceeași circumscripție. Dispozițiile art. 497 se aplică în mod corespunzător, în caz de necompetență, de depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și de încălcare a autorității de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 634 alin. (1) pct. 55. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 634 alin. (1) pct. 22. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 634 alin. (2)(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (1)(1) Dacă hotărârea judecătorească de înapoiere a copilului în statul unde are reședința obișnuită nu este executată voluntar, în termenul stabilit de instanță, se procedează la executarea silită, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 889 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la executarea fără somație se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 489 alin. (3)(3) Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 490 alin. (1)(1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (3)(3) Cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește imposibil din cauza unor împrejurări excepționale, o instanță de judecată superioară pronunță hotărârea în cel mult șase săptămâni de la momentul la care toate etapele procedurale necesare au fost parcurse și instanța este în măsură să examineze calea de atac, fie prin organizarea unei ședințe de judecată, fie în alt mod.
Textul în documentul-sursă ↗