⌕Meniu

Divorțul dintr-un stat al Uniunii Europene: folosirea lui în România

Un divorț care intră în regulile UE se recunoaște, ca regulă, în România fără un proces separat de recunoaștere. Pentru actualizarea actelor de stare civilă trebuie totuși depus dosarul administrativ, iar hotărârea trebuie să nu mai poată fi atacată în statul de origine. Formularul necesar depinde de data procedurii și de calificarea titlului: anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 (Bruxelles IIa), anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1111 (Bruxelles IIb) pentru hotărâri sau anexa VIII la Bruxelles IIb pentru acte autentice și acorduri înregistrate. Denumirea „divorț notarial” ori „divorț administrativ” nu stabilește singură categoria europeană. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8]

O simplă convenție privată nu beneficiază de această circulație. Pentru actele autentice și acordurile din noul regim sunt necesare efecte juridice obligatorii în statul de origine și certificatul european; fără acesta, titlul nu este recunoscut în alt stat membru pe această cale. [9] [10] [11]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
23 de minute
CATEGORIE
Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale
Cuprins · 18 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce înseamnă folosirea divorțului în România
  3. 03Regimul după data relevantă, apoi formularul
  4. 04Cum calific divorțul ofițerului de stare civilă sau al notarului?
  5. 05De ce simpla convenție privată nu circulă automat
  6. 06Dosarul european când titlul este o hotărâre
  7. 07Dosarul european pentru act autentic sau acord înregistrat
  8. 08Cum folosesc în alt stat UE un divorț obținut în România?
  9. 09Traduceri, apostilă și autenticitatea documentelor
  10. 10Locul depunerii în România și reprezentarea
  11. 11Ce pregătesc pentru înscrierea mențiunii?
  12. 12Termenul de șase luni și efectul întârzierii
  13. 13Numele după divorț și căsătoria care nu a fost înscrisă în România
  14. 14Dacă autoritatea refuză sau cere un alt certificat
  15. 15Termene și repere
  16. 16Lista de pași
  17. 17Întrebări frecvente
  18. 18Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Folosirea în România a unui divorț emis într-un alt stat participant, inclusiv înscrierea mențiunii în actele românești.

  • Folosirea într-un alt stat participant a unui titlu român de divorț.

  • Calificarea hotărârilor, actelor autentice și acordurilor înregistrate în materia divorțului.

✕ NU ACOPERĂ

  • Procedura de obținere a unui divorț nou.

  • Analiza detaliată a recunoașterii titlurilor din state terțe sau a regimurilor tranzitorii istorice.

  • Circulația distinctă a dispozițiilor privind bunurile, întreținerea și răspunderea părintească.

Ce înseamnă folosirea divorțului în România

Recunoașterea divorțului permite invocarea desfacerii căsătoriei în celălalt stat membru. În regimul Bruxelles IIb, hotărârea se recunoaște fără o procedură specială, iar pentru actualizarea registrelor de stare civilă trebuie să nu mai poată fi supusă unei căi de atac în statul de origine. Bruxelles IIa prevede aceeași regulă pentru hotărârile care rămân sub vechiul regim. Nu este necesar să obții o nouă hotărâre română care să „valideze” fiecare divorț UE. [4] [5] [1] [2]

Înscrierea mențiunii în actele românești este însă o operațiune administrativă distinctă. Cetățeanul român depune cererea și documentele prevăzute de lege; divorțul se înscrie pe actul de căsătorie și pe actele de naștere. Recunoașterea de drept nu înseamnă că registrul român se actualizează singur, fără sesizarea autorității și fără identificarea actelor. [12] [13]

Ghidul privește desfacerea legăturii matrimoniale și formalitățile aferente. Certificatul de divorț nu transferă automat în același regim toate dispozițiile despre bunuri, întreținere sau copii: regulamentul limitează efectele matrimoniale vizate, iar pentru hotărârile privind răspunderea părintească și pentru actele ori acordurile privind copiii prevede alte formulare. [14] [15] [16]

Danemarca nu participă la aceste regulamente. Pentru un titlu provenit din Danemarca sau dintr-un stat din afara domeniului lor trebuie stabilit temeiul distinct de recunoaștere; simpla folosire a unui formular UE nu poate extinde domeniul regulamentului. [17] [18]

Regatul Unit are un regim separat după Brexit. A devenit țară terță odată cu ieșirea din UE, iar perioada de tranziție s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Acordul de retragere menține dispozițiile Bruxelles IIa de recunoaștere pentru hotărârile din acțiuni începute înainte de încheierea tranziției și pentru actele autentice și acordurile delimitate de art. 67 alin. (2) lit. b). Prin urmare, pentru un titlu britanic nu se folosește automat pragul de 1 august 2022 al Bruxelles IIb; întâi se verifică tranziția britanică. Pentru situațiile detaliate, vezi Divorțul din Marea Britanie și folosirea lui în România. [119] [120] [121] [122]

Regimul după data relevantă, apoi formularul

Punctul de separație este 1 august 2022, dar nu se verifică doar data la care s-a pronunțat divorțul. Pentru o hotărâre contează data inițierii procedurii; pentru un act autentic, data întocmirii sau înregistrării formale; pentru un acord din noul regim, data înregistrării. Bruxelles IIa continuă să guverneze hotărârile din proceduri inițiate anterior, actele autentice întocmite ori înregistrate anterior și acordurile devenite executorii anterior, dacă intră în domeniul său. [19] [20]

Titlul și momentul relevant Regimul Documentul european pentru divorț
Hotărâre într-o procedură inițiată înainte de 1 august 2022, aflată în domeniul Bruxelles IIa Regulamentul nr. 2201/2003, păstrat prin dispoziția tranzitorie Certificatul din anexa I, emis conform art. 39. [20] [3]
Hotărâre într-o procedură inițiată la 1 august 2022 sau ulterior Regulamentul 2019/1111 Certificatul din anexa II, emis conform art. 36. [19] [6]
Act autentic întocmit ori înregistrat formal sau acord înregistrat la 1 august 2022 ori ulterior, cu condițiile noului regulament îndeplinite Secțiunea specială privind actele autentice și acordurile din Bruxelles IIb Certificatul din anexa VIII, emis conform art. 66. [19] [7]
Titlu extrajudiciar anterior datei de 1 august 2022 Întâi se stabilește dacă este o hotărâre în sensul autonom UE; în caz contrar, se analizează condițiile speciale ale art. 46 din Bruxelles IIa Art. 46 cere caracter executoriu în statul de origine; condiția nu poate fi înlocuită retrospectiv cu regula nouă a simplelor efecte obligatorii. [21] [20] [22]

De exemplu, dacă cererea de divorț a fost introdusă în iunie 2022, iar hotărârea s-a pronunțat în 2023, data hotărârii nu mută cauza în Bruxelles IIb. Păstrează dovada sesizării și cere certificatul corespunzător vechiului regim. Exemplul rezultă din regula tranzitorie. [23]

Pentru titluri foarte vechi există și dispozițiile tranzitorii proprii Bruxelles IIa. Tabelul nu declară automat acoperit orice divorț pronunțat înainte de 2022: trebuie ca titlul să intre efectiv în domeniul temporal și teritorial al regulamentului aplicabil. [24] [25] [26] [27]

Cum calific divorțul ofițerului de stare civilă sau al notarului?

În dreptul UE, „instanță” poate însemna și o autoritate administrativă sau o altă autoritate competentă în materie matrimonială. De aceea, un act emis de un ofițer de stare civilă poate fi o hotărâre, chiar dacă dreptul național îi spune act, certificat sau acord. Numele profesiei și titlul documentului sunt puncte de pornire, nu criterii suficiente. [28] [29] [30] [9]

În cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und Sport, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a analizat divorțul convenit de soți în fața ofițerului de stare civilă italian. Criteriul decisiv a fost controlul autorității asupra pronunțării divorțului: verificarea condițiilor prevăzute de dreptul național, precum și a existenței și valabilității consimțământului soților. Un acord aprobat după o asemenea examinare a fondului poate circula ca hotărâre. [8] [31] [22]

În procedura italiană examinată, autoritatea primea personal declarațiile, verifica acordul liber și informat și putea refuza pronunțarea dacă nu erau îndeplinite condițiile legale. Curtea a decis că actul de divorț descris constituia o hotărâre în sensul art. 2 pct. 4 din Bruxelles IIa, pentru recunoașterea prevăzută de art. 21 alin. (1). Condițiile concrete ale acelei proceduri italiene nu se transformă în condiții uniforme pentru toți notarii și toți ofițerii europeni. [32] [33] [34] [35] [36]

Pentru actul tău, verificarea se face în această ordine:

  1. Ce putere avea emitentul? Identifică norma care îi permite să desfacă mariajul și ce verificări trebuia să facă. Un simplu serviciu de înregistrare sau de certificare a semnăturilor nu dovedește, singur, examinarea fondului. [8] [37] [22]
  2. A examinat condițiile divorțului și consimțământul? Dacă da, actul poate intra în categoria hotărârilor. Dacă intervenția este doar formală, se verifică separat dacă documentul este un act autentic ori un acord înregistrat în sensul regulamentului. [9] [22]
  3. Dacă este act autentic, ce anume este autentic? Noul regulament cere ca autenticitatea să privească semnătura și conținutul și să rezulte de la o autoritate publică sau altă autoritate abilitată. Nu este suficientă o semnătură privată purtând o simplă confirmare care nu acoperă conținutul. [38] [39] [40]
  4. Dacă este acord înregistrat, cine l-a înregistrat? Este necesară înregistrarea de către autoritatea publică desemnată în acest scop, iar actul trebuie să îndeplinească și cerințele privind efectul obligatoriu și certificatul. [41] [42] [11]

Hotărârea C-646/20 nu stabilește că orice divorț notarial este automat hotărâre sau automat act autentic. Nici nu a soluționat întrebarea alternativă despre art. 46 din Bruxelles IIa: după calificarea divorțului italian drept hotărâre, Curtea a considerat inutil un răspuns separat. Pentru un titlu vechi care nu trece testul hotărârii, condițiile art. 46 trebuie dovedite distinct. [36] [43] [21]

De ce simpla convenție privată nu circulă automat

Un înscris prin care doi soți declară între ei că divorțează nu intră, doar prin semnare, în circuitul de recunoaștere al Bruxelles IIb. Regulamentul exclude libera circulație a simplelor acorduri private. În schimb, un acord înregistrat de autoritatea publică competentă poate circula dacă are efecte juridice obligatorii și îndeplinește condițiile secțiunii speciale. [9] [41] [10]

Nici prezența unui avocat, nici traducerea înscrisului nu înlocuiesc intervenția juridică cerută a autorității. Întrebările sunt dacă documentul a fost aprobat după examinarea fondului, autentificat potrivit definiției europene sau înregistrat de autoritatea competentă și dacă produce efectul de divorț în statul de origine. Certificatul european urmează unui titlu eligibil; nu poate transforma o convenție privată neeligibilă într-un divorț recunoscut de regulament. [44] [42]

În C-646/20, Curtea a reluat limita privind divorțurile pur private. Trimiterea sa la jurisprudența Sahyouni nu justifică însă concluzii despre orice posibilă recunoaștere potrivit dreptului intern sau despre toate sistemele de divorț religios: pentru acest ghid, concluzia este precisă — o simplă convenție privată nu beneficiază de recunoașterea automată din mecanismul UE prezentat. [45] [46]

Dosarul european când titlul este o hotărâre

Dacă se aplică Bruxelles IIb, cere în statul de origine o copie a hotărârii care permite stabilirea autenticității și certificatul din anexa II. Certificatul se eliberează la cererea unei părți de instanța din statul de origine comunicată Comisiei. Pentru înscrierea în registre, verifică și că hotărârea nu mai poate fi atacată în statul de origine. [47] [48] [49] [6] [5]

Dacă se aplică Bruxelles IIa, pregătește copia autentică în sensul art. 37 și certificatul din anexa I, eliberat de instanța sau autoritatea competentă din statul de origine. Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa celeilalte părți, trebuie prezentat și documentul privind comunicarea actului de sesizare sau un document din care rezultă acceptarea neechivocă a hotărârii de către pârât. [50] [51] [3] [52] [53]

Lipsa unui document nu are exact aceeași consecință în toate situațiile. Pentru hotărârile din Bruxelles IIb, autoritatea poate acorda un termen, accepta documente echivalente sau renunța la documentele cerute dacă are suficiente informații. Bruxelles IIa permite o flexibilitate asemănătoare pentru certificat și pentru documentele suplimentare ale hotărârii în lipsă, în condițiile art. 38. Este o apreciere a autorității, nu dreptul solicitantului de a depune deliberat un dosar incomplet. [54] [55]

Verifică înainte de depunere concordanța dintre titlu și certificat: numele, persoanele, emitentul, data și natura divorțului trebuie să privească același act. Dacă, din cauza unei erori materiale sau omisiuni, certificatul Bruxelles IIb al hotărârii nu corespunde hotărârii, rectificarea revine instanței de origine, la cerere sau din oficiu; dreptul statului de origine guvernează procedura. Completarea de mână de către solicitant nu ține locul rectificării de autoritatea competentă. [56] [57]

Dosarul european pentru act autentic sau acord înregistrat

Pentru Bruxelles IIb, dosarul trebuie să arate că titlul intră în definiția europeană, că statul care a abilitat autoritatea era competent potrivit capitolului II și că actul sau acordul produce efecte juridice obligatorii în acel stat. Autoritatea de origine verifică aceste condiții pentru eliberarea certificatului. În materia divorțului, noul text cere efect obligatoriu; nu trebuie preluată automat condiția distinctă a caracterului executoriu prevăzută pentru răspunderea părintească. [58] [10] [59] [60] [42]

Solicită autorității competente din statul de origine certificatul din anexa VIII, pe lângă actul autentic ori acordul înregistrat. Certificatul din anexa IX privește răspunderea părintească, iar anexa II privește hotărârile: aceste formulare nu sunt interschimbabile. [61] [7] [16] [6]

Fără certificatul prevăzut de art. 66, actul autentic sau acordul nu este recunoscut în alt stat membru pe această cale. Regula specială exclude aplicarea mecanismului de renunțare la certificat folosit pentru hotărâri. Obține-l de la autoritatea de origine înainte de a te baza pe divorț în celălalt stat. [11]

Certificatul se completează în limba actului sau acordului; poate fi eliberat și într-o altă limbă oficială a UE cerută de parte, dar emitentul nu are obligația de a traduce câmpurile de text liber. Solicitarea unui formular într-o altă limbă nu garantează că tot conținutul său liber va fi tradus. [62]

Cum folosesc în alt stat UE un divorț obținut în România?

Începe de la autoritatea care a pronunțat sau a întocmit divorțul și de la data relevantă a procedurii. Pentru o hotărâre română aflată sub Bruxelles IIb, notificarea României indică instanța care a pronunțat hotărârea — după caz, judecătoria, tribunalul sau curtea de apel — drept emitent al certificatului. Pentru divorț se folosește anexa II. [63] [6]

Pentru actele autentice, România a notificat că certificatul este eliberat de emitentul actului, notarul public sau ofițerul de stare civilă, după caz. Atunci când titlul este calificat în această categorie și intră temporal în Bruxelles IIb, formularul matrimonial este anexa VIII. Această notificare identifică autoritățile emitente pentru categoria respectivă; nu înlocuiește analiza autonomă a unui act concret după criteriile CJUE. [64] [65] [7] [22]

Pentru acorduri, notificarea României menționează că dispoziția privind emiterea certificatului nu se aplică. Prin urmare, nu porni de la ideea că orice acord privat încheiat în România poate fi depus ulterior pentru a primi un certificat de acord înregistrat. Un acord înregistrat eligibil dintr-un alt stat membru poate totuși fi folosit în România potrivit regulilor europene; notificarea română privește autoritățile din România, nu înlătură titlurile emise valabil în celelalte state participante. [66] [41] [10]

Pregătește pentru autoritatea emitentă identificarea părților, actul de divorț și datele necesare încadrării temporale. Cere formularul corespunzător calificării titlului și apoi depune titlul și certificatul la autoritatea competentă din statul de destinație, cu traducerile cerute în condițiile regulamentului. Aceasta este succesiunea practică rezultată din regulile de emitere și prezentare a certificatului. [67] [48] [61] [11]

Pentru hotărârile rămase sub Bruxelles IIa, cererea se adresează instanței sau autorității competente din statul de origine pentru certificatul din anexa I. Data eliberării certificatului astăzi nu schimbă regulamentul aplicabil unei proceduri vechi. [3] [20]

În România, pentru regimul Bruxelles IIa, OUG nr. 119/2006 identifică emitentul certificatului în mod concret: prima instanță pentru hotărârile judecătorești; notarul public pentru certificatul de divorț notarial; pentru divorțul administrativ, instanța care ar fi fost competentă să judece divorțul în primă instanță în lipsa acordului soților. În materia divorțului se solicită certificatul din anexa I. Regula nu trebuie înlocuită cu notificarea emitentului din regimul IIb. [117] [118] [3]

Traduceri, apostilă și autenticitatea documentelor

Documentele care circulă în contextul Bruxelles IIb nu sunt supuse legalizării sau unei formalități similare; aceasta exclude cererea unei apostile ca formalitate suplimentară în temeiul acestui regulament. Bruxelles IIa conține, la rândul său, scutirea pentru documentele indicate la art. 37, 38 și 45 și, după caz, pentru procura ad litem. Scutirea nu dispensează de prezentarea unei copii care permite verificarea autenticității. [68] [69] [47] [50]

În Bruxelles IIb, autoritatea poate solicita, dacă este necesar, traducerea conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului. Traducerea întregii hotărâri poate fi cerută dacă autoritatea nu poate continua procedura în lipsa ei. Nu există o obligație europeană generală ca orice hotărâre și orice certificat să fie traduse integral din primul moment. [70] [71]

Traducerile necesare aplicării capitolelor III și IV sunt realizate de o persoană autorizată în acest scop într-un stat membru. România a notificat limba română pentru câmpurile de text liber ale certificatelor. Pentru Bruxelles IIa, la solicitarea instanței se prezintă traduceri certificate de o persoană autorizată într-un stat membru. [72] [73] [74]

Normele române de stare civilă prevăd, pentru dosarul general al mențiunilor străine, documentul în original și traducerea legalizată în limba română. Pentru un titlu acoperit de regulament, această cerință trebuie aplicată împreună cu regulile europene speciale despre documente, necesitatea traducerii și scutirea de legalizare. Dacă ți se cere o formalitate suplimentară, solicită identificarea documentului vizat și a temeiului: titlul european, traducerea și procura de reprezentare sunt documente diferite și nu trebuie confundate. [75] [70] [71] [68] [72]

Locul depunerii în România și reprezentarea

În regimul în vigoare, cererea de înscriere a modificării de stare civilă produse în străinătate poate fi depusă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie. Înscrierea este făcută de serviciul ori primăria care păstrează actul, cu aprobarea autorității județene competente sau, pentru București, a structurii municipale prevăzute de lege. Posibilitatea depunerii oriunde nu mută registrul și nu desființează circuitul de aprobare. [76] [77] [78]

Când te afli în străinătate, cererea poate fi făcută și la misiunea diplomatică sau oficiul consular român. Pentru acest traseu, aprobarea și înscrierea revin Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor potrivit legii, iar documentele sunt transmise în circuitul consular prevăzut de norme. [79] [80] [81]

Poți depune personal, prin împuternicit cu procură specială ori prin avocat cu împuternicire avocațială, pentru cererile prevăzute de lege. Forma actuală a art. 59¹ din Legea nr. 119/1996, aplicabilă din 6 iulie 2026, include expres cererile de la art. 44 alin. (1), (1²), (2) și (4). Nu trebuie prezentată procura specială drept singura posibilitate legală de reprezentare. [77] [79] [82]

Dacă există deja o hotărâre română de recunoaștere a hotărârii străine, mențiunea se înscrie fără aprobarea administrativă prevăzută la art. 44 alin. (1) și (2). Aceasta este o regulă pentru situația în care recunoașterea judiciară există; nu transformă hotărârea română de recunoaștere într-un document obligatoriu pentru fiecare divorț UE recunoscut de drept. [83] [4] [5] [1]

Ce pregătesc pentru înscrierea mențiunii?

Pregătește un dosar în care să poată fi identificate atât divorțul, cât și actele românești pe care se înscrie mențiunea:

Document sau informație Ce trebuie verificat
Cererea de înscriere și datele actelor românești Depunerea și circuitul către autoritatea care păstrează actul; ofițerul verifică registrele și evidențele disponibile. [77] [84]
Hotărârea, actul autentic sau acordul înregistrat Originalul cerut pentru dosarul administrativ și, pentru circulația hotărârii, copia care îndeplinește cerințele de autenticitate; încadrarea titlului trebuie să fie clară. [75] [47]
Certificatul european potrivit Anexa I la Bruxelles IIa, anexa II la Bruxelles IIb ori anexa VIII la Bruxelles IIb, după regim și categorie. [3] [6] [7]
Actul de identitate al solicitantului sau împuternicitului În original, conform normei administrative; documentul de reprezentare se adaptează formei legale folosite. [85] [82]
Dovada că hotărârea nu mai poate fi atacată Necesară pentru folosirea regulii speciale de actualizare a actelor de stare civilă, potrivit dreptului statului de origine. [5] [2]
Traducerile necesare Cerințele dosarului național se corelează cu regulile speciale europene, prezentate în secțiunea despre traduceri. [75] [70] [71]
Numele purtat după divorț Dacă nu rezultă din documentul străin, clarifică numele și legea care îl guvernează. Declarațiile administrative trebuie corelate cu art. 383 din Codul civil, în forma actuală, când legea română este aplicabilă; vechea cerință a acordului fostului soț nu se preia automat. [86] [87] [88] [89]

Normele permit solicitarea altor documente necesare înscrierii. Această regulă trebuie legată de o nevoie concretă de identificare sau completare a mențiunii și corelată cu regimul european aplicabil; nu justifică înlocuirea automată a recunoașterii de drept cu un proces obligatoriu pentru toate divorțurile UE. [90] [4] [5]

Păstrează copia cererii și dovada depunerii, precum și documentul care arată data înregistrării divorțului în străinătate. Acestea permit verificarea respectării obligației de depunere în termen și a parcursului administrativ. Recomandarea rezultă din existența termenului legal de șase luni. [91]

Termenul de șase luni și efectul întârzierii

Cetățenii români au obligația să solicite înscrierea modificărilor produse în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume în șase luni de la înregistrarea modificării în străinătate. Punctul de plecare legal este acea înregistrare; nu trebuie înlocuit automat cu data revenirii în România sau cu ziua în care ai aflat că îți trebuie o mențiune. Aceeași obligație este reluată în normele de stare civilă. [12] [92]

Termenul exprimat în luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună. Dacă ultima lună nu are o asemenea zi, se folosește ultima ei zi; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Acestea sunt regulile generale de calcul aplicabile termenelor, indiferent de natura și izvorul lor. De exemplu, pentru o înregistrare din 10 ianuarie, cele șase luni conduc la 10 iulie, cu eventuala prelungire dacă acea zi este nelucrătoare. [93] [94] [95] [96]

Nerespectarea termenului este contravenție și se sancționează cu amendă de 100–500 lei, în condițiile legii. Dacă termenul a trecut, pregătește și depune cererea; amânarea suplimentară nu completează mențiunea lipsă. [97] [98]

Aceste șase luni reprezintă o obligație administrativă de solicitare a înscrierii. Regulile europene de recunoaștere nu condiționează recunoașterea divorțului de depunerea în acest termen român. Întârzierea și eventuala sancțiune trebuie, prin urmare, separate de întrebarea dacă titlul beneficiază de recunoaștere în temeiul regulamentului. [99] [4] [10] [1]

Numele după divorț și căsătoria care nu a fost înscrisă în România

Numele trebuie analizat separat de recunoașterea desfacerii căsătoriei. În raporturile cu element străin, art. 2576 alin. (1) din Codul civil trimite la legea națională a persoanei. Aceasta este, în principiu, legea cetățeniei; în cazul mai multor cetățenii, art. 2568 cere identificarea statului de care persoana este cel mai strâns legată. Faptul că divorțul circulă potrivit Bruxelles IIb nu stabilește singur legea numelui și nu aplică automat tuturor foștilor soți aceeași regulă română. [87] [100] [101] [14]

Când este aplicabilă forma actuală a legii române, art. 383, modificat prin Legea nr. 57/2026, permite fiecărui soț să aleagă păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei sau revenirea la numele anterior. Dacă soții nu aleg, fiecare păstrează numele din timpul căsătoriei. Acordul celuilalt fost soț nu este condiția legală a acestei alegeri. Noua redactare este aplicabilă din 3 mai 2026, iar efectele unui divorț anterior trebuie încadrate separat potrivit regulilor de aplicare în timp. [88] [89] [102] [103] [104] [105] [106]

Dacă actul străin nu indică numele după divorț, art. 136 alin. (3) lit. c) din normele de stare civilă prevede declarații autentificate ori date în fața ofițerului de stare civilă și, în anumite condiții, folosirea actului de identitate emis ulterior divorțului. Textul administrativ păstrează și o formulare despre consimțământul fostului soț. Aceasta nu poate reintroduce condiția acordului în situațiile guvernate de art. 383 în forma modificată în 2026. În dosar se clarifică identitatea, opțiunea privind numele sau regula aplicabilă în lipsa opțiunii, legea competentă și momentul divorțului. Data depunerii mențiunii în România nu transformă, singură, efectele unui divorț anterior în efecte ale legii noi. [86] [107] [89] [87] [108] [104]

Dacă mariajul a fost încheiat și apoi desfăcut în străinătate fără să fi fost transcris sau înscris în România, normele prevăd înscrierea mențiunilor de căsătorie și divorț pe actul de naștere. Cererea ajunge la serviciul sau primăria care păstrează actul de naștere și este însoțită de documentul de căsătorie și de cel de divorț, cu traducerile prevăzute și cu aplicarea regulilor europene pentru titlul de divorț. Așadar, lipsa unei transcrieri anterioare nu trebuie tratată ca dovadă că divorțul nu poate fi înregistrat; trebuie folosit circuitul special. [109] [5]

În această situație specială, art. 137 alin. (4) reglementează necompletarea rubricii numelui celuilalt fost soț român când acesta nu poate prezenta declarația, cu menționarea împrejurării în cerere. Regula de completare a registrului trebuie, la rândul său, corelată cu legea aplicabilă numelui și cu art. 383 actual; nu îi conferă celuilalt fost soț un drept de veto asupra numelui solicitantului. Nu inventa în cerere numele pe care l-ar purta fostul soț. [110] [87] [88] [89]

După înscriere, un certificat de căsătorie se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare despre desfacerea sau încetarea căsătoriei ori despre nulitate, după caz. Verificarea finală a documentului eliberat este utilă pentru a confirma că operațiunea administrativă a fost efectiv realizată. [111]

Dacă autoritatea refuză sau cere un alt certificat

Separă problema identificată: lipsă de document, formular greșit, calificare juridică a actului sau motiv de refuz al recunoașterii. Pentru lipsa documentelor unei hotărâri există posibilitățile de completare prevăzute de art. 32 din Bruxelles IIb ori de art. 38 din Bruxelles IIa. Pentru actele autentice și acordurile din Bruxelles IIb, certificatul prevăzut de art. 66 rămâne indispensabil. [54] [55] [11]

Recunoașterea de drept nu exclude o cerere judiciară când există o dispută. În Bruxelles IIb, o parte interesată poate cere constatarea absenței motivelor de refuz, iar notificarea României indică tribunalele pentru cererea prevăzută de art. 30 alin. (3). Bruxelles IIa permite cererea de recunoaștere ori de refuz în condițiile sale. Alegerea unei astfel de proceduri trebuie legată de problema reală a dosarului, nu folosită ca formalitate universală înaintea oricărei înscrieri. [112] [113] [114]

Pentru motivele care pot împiedica recunoașterea și pentru apărarea într-o asemenea cerere, consultă ghidul Contestarea recunoașterii unui divorț dintr-un alt stat UE. Pentru greșeli ale certificatului aferent unui act autentic ori acord și pentru retragerea lui în situațiile permise de regulament, consultă ghidul Certificatul european al acordului de divorț: rectificare și retragere. Aceste proceduri rezolvă probleme diferite: o greșeală a certificatului nu este, prin ea însăși, o rejudecare a divorțului. [56] [115] [116]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea înscrierii modificării de stare civilă înregistrate în străinătate
Interval

6 luni [12]

De când începe

Data înregistrării în străinătate a modificării în statutul civil sau cu privire la numele cetățeanului român. [12]

Cum se aplică

Se pornește de la data înregistrării modificării în străinătate. Termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din a șasea lună; dacă acea lună nu are zi corespunzătoare, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Data întoarcerii în România nu este momentul de început prevăzut de art. 44 alin. (4). [12] [94] [95] [96]

Consecințe

Nerespectarea termenului constituie contravenția prevăzută de art. 63 alin. (1) lit. r), sancționată cu amendă de 100–500 lei; obligația de a cere înscrierea nu se înlocuiește cu plata amenzii. [97] [98]

[12][92][97][98][4][10][93][94][95][96][5][19][20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Obligația prevăzută de art. 44 alin. (4) privește cetățenii români și solicitarea înscrierii mențiunii. [12]

  • Termenul administrativ nu este un termen de expirare a recunoașterii divorțului în temeiul regulamentelor UE. [12] [4]

  • Pentru actualizarea actelor pe baza unei hotărâri se verifică separat condiția ca aceasta să nu mai poată fi atacată în statul de origine. [5]

Lista de pași

  • Notează statul de origine, data inițierii procedurii și, pentru actele extrajudiciare, data întocmirii sau înregistrării și efectele în statul de origine. [19] [20]

  • Identifică norma și controlul exercitat de emitent înainte de a alege categoria hotărâre, act autentic sau acord înregistrat. [8] [22] [9]

  • Obține titlul și certificatul corespunzător: anexa I la Bruxelles IIa, anexa II la Bruxelles IIb ori anexa VIII la Bruxelles IIb. [3] [6] [7]

  • Pentru actul autentic sau acordul din Bruxelles IIb, nu depune dosarul bazându-te pe o dispensă de certificat: acesta este obligatoriu pentru recunoaștere. [11]

  • Pentru actualizarea registrelor pe baza unei hotărâri, verifică dacă aceasta mai poate fi atacată în statul de origine. [5] [2]

  • Pregătește actul de identitate, documentul legal de reprezentare și clarificările despre nume. Identifică legea aplicabilă numelui și corelează declarațiile administrative cu art. 383 actual, când legea română guvernează situația. [85] [86] [82] [87] [88] [89]

  • Verifică dacă există actul românesc de căsătorie; dacă mariajul străin neînscris a fost desfăcut, folosește traseul mențiunilor de căsătorie și divorț pe actul de naștere. [109]

  • Depune cererea în termen de șase luni de la înregistrarea modificării în străinătate și păstrează dovada depunerii. [12]

  • Corelează traducerile cerute cu regulile europene și verifică aplicarea scutirii de legalizare pentru documentele acoperite. [70] [71] [68] [69]

  • După soluționare, verifică înscrierea divorțului și numele din certificatul eliberat. [13] [111]

Întrebări frecvente

Cum folosesc în România divorțul pronunțat într-un stat UE?

Identifică regulamentul după data inițierii procedurii, obține copia hotărârii și certificatul potrivit — anexa I pentru Bruxelles IIa sau anexa II pentru Bruxelles IIb — și depune cererea de înscriere a mențiunii. Pentru actualizarea registrelor, hotărârea trebuie să nu mai poată fi atacată în statul de origine. Recunoașterea de drept nu impune de regulă un proces român separat. [19] [20] [3] [6] [4] [5] [77]

Divorțul pronunțat de un ofițer de stare civilă străin este hotărâre, act autentic ori acord?

Poate fi o hotărâre în sensul UE dacă autoritatea a controlat condițiile divorțului și existența și valabilitatea consimțământului. CJUE a decis astfel pentru procedura italiană analizată în C-646/20. Dacă intervenția autorității este doar formală, se verifică definițiile actului autentic sau acordului înregistrat și condițiile lor de circulație. Eticheta națională nu rezolvă singură calificarea. [8] [22] [36] [9]

Cum folosesc în alt stat UE divorțul notarial sau un acord de divorț înregistrat?

Stabilește întâi categoria titlului și regimul temporal. Pentru un act autentic sau acord înregistrat eligibil sub Bruxelles IIb, cere în statul de origine certificatul din anexa VIII; sunt necesare competența prevăzută de regulament și efectele juridice obligatorii. Fără certificat, titlul nu este recunoscut pe această cale. Pentru actele autentice române, notificarea României indică emitentul actului, notarul ori ofițerul de stare civilă, după caz. [19] [7] [60] [42] [11] [65]

O simplă convenție privată de divorț poate circula automat între statele UE?

Nu. Simpla convenție privată este exclusă de la libera circulație prevăzută de Bruxelles IIb. Un acord înregistrat de autoritatea publică desemnată este o categorie distinctă și trebuie să îndeplinească cerințele privind efectul juridic obligatoriu și certificatul. Traducerea unui înscris privat nu substituie aceste condiții. [9] [41] [42] [11]

Pot folosi un formular Bruxelles IIb pentru o hotărâre din 2023 dacă procesul a început în 2021?

Data pronunțării nu mută singură procedura în noul regim. Pentru o procedură inițiată înainte de 1 august 2022 care intră în domeniul Bruxelles IIa, se aplică în continuare acesta, iar certificatul matrimonial este cel din anexa I. [20] [3]

Trebuie să pun apostilă pe hotărârea de divorț UE?

Pentru documentele care circulă în contextul Bruxelles IIb nu este necesară legalizarea sau o formalitate similară; Bruxelles IIa conține scutirea sa la art. 52. Rămân distincte cerința unei copii care permite verificarea autenticității și eventualele traduceri necesare. [68] [69] [47] [70] [71]

Am depășit șase luni. Mai cer înscrierea?

Da, depune cererea. Termenul privește obligația administrativă de a solicita înscrierea de la data înregistrării modificării în străinătate; nerespectarea poate fi sancționată cu 100–500 lei. Recunoașterea europeană are condițiile proprii și nu este transformată de acest termen într-o autorizație temporară de șase luni. [12] [97] [98] [4] [10]

Poate avocatul să depună cererea de mențiune fără procură notarială specială?

Da, pentru cererile enumerate de art. 59¹ din Legea nr. 119/1996, inclusiv cererile relevante de la art. 44, reprezentarea se poate face prin avocat cu împuternicire avocațială. Textul actual permite această cale alături de prezentarea personală și reprezentarea prin împuternicit cu procură specială. [82] [77]

Este necesar acordul fostului soț ca să păstrez numele după divorț?

Când se aplică art. 383 din Codul civil în forma modificată în 2026, fiecare soț poate alege să păstreze numele din timpul căsătoriei sau să revină la numele anterior; în lipsa alegerii, păstrează numele din timpul căsătoriei. Pentru un divorț străin se stabilește separat legea care guvernează numele și aplicarea ei în timp. Formularea mai veche din normele administrative despre acordul fostului soț nu se aplică mecanic împotriva noii reguli legale. [88] [89] [87] [104] [86]

De reținut

Arată cele 11 idei principale ale ghidului

  • Recunoașterea unui divorț UE eligibil nu presupune de regulă o procedură română separată, dar actualizarea actelor presupune dosarul administrativ și, pentru hotărâri, lipsa unei căi de atac în statul de origine.

    [4][5][2][12]

  • Regimul aplicabil hotărârii se stabilește după data inițierii procedurii, nu numai după data pronunțării divorțului.

    [19][20]

  • Un divorț pronunțat de un ofițer de stare civilă poate fi o hotărâre UE dacă autoritatea controlează condițiile legale și consimțământul soților; hotărârea CJUE din cauza C-646/20 nu califică automat toate divorțurile notariale.

    [8][22][36]

  • Formularele matrimoniale sunt anexa I la Regulamentul Bruxelles IIa pentru hotărâri, anexa II la Regulamentul Bruxelles IIb pentru hotărâri și anexa VIII la Regulamentul Bruxelles IIb pentru acte autentice și acorduri eligibile.

    [3][6][7]

  • Actul autentic sau acordul eligibil sub Bruxelles IIb nu este recunoscut în alt stat membru în lipsa certificatului prevăzut de art. 66 din Regulamentul Bruxelles IIb.

    [11]

  • Simplele convenții private nu beneficiază de libera circulație a titlurilor de divorț prevăzută de Bruxelles IIb.

    [9][41]

  • Cererea română de înscriere poate fi depusă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie, în circuitul legal actual, iar reprezentarea prin avocat cu împuternicire avocațială este permisă pentru cererile enumerate de lege.

    [77][82]

  • Cetățeanul român trebuie să solicite mențiunea în șase luni de la înregistrarea modificării în străinătate; nerespectarea termenului poate fi sancționată cu 100–500 lei.

    [12][97][98]

  • Documentele acoperite de regulamente beneficiază de scutirea de legalizare prevăzută de acestea; cerința de autenticitate a copiei și traducerile necesare rămân distincte.

    [68][69][47][70][71]

  • Pentru o căsătorie încheiată și desfăcută în străinătate fără înscriere anterioară în România, normele prevăd mențiuni de căsătorie și divorț pe actul de naștere.

    [109]

  • Numele după divorț se analizează separat potrivit legii naționale a persoanei; când se aplică art. 383 din Codul civil în forma din 2026, alegerea fiecărui soț nu depinde de acordul celuilalt, iar lipsa alegerii conduce la păstrarea numelui din căsătorie.

    [87][88][89][104][86]

Titlul, certificatul și dosarul de înscriere

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 21 alin. (1) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (1)
    (1) Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 21 alin. (2) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (2)
    (2) În special și fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesară nici o procedură pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate în alt stat membru în materie de divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 39 · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39
    Instanța judecătorească sau autoritatea competentă din statul membru de origine eliberează, la cererea oricărei părți interesate, un certificat utilizând formularul al cărui model este prezentat în anexa I (hotărâri judecătorești în materie matrimonială) sau în anexa II (hotărâri judecătorești în materia răspunderii părintești).
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 30 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 30 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (2)
    (2) În special și fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesară nicio procedură specială pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate în alt stat membru în materie de divorț, de separare de drept sau de anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă niciunei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 36 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (1) lit. a)
    (a) o hotărâre în materie matrimonială, folosind formularul care figurează în anexa II;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1) lit. a)
    (a) în materie matrimonială folosind formularul care figurează în anexa VIII;
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 54 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 54
    54 Se poate deduce din această jurisprudență că orice autoritate publică chemată să pronunțe o „hotărâre judecătorească”, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa, trebuie să păstreze controlul pronunțării divorțului, ceea ce presupune, în cadrul divorțurilor prin acordul soților, ca ea să procedeze la o analiză a condițiilor divorțului în raport cu dreptul național, precum și a existenței și validității consimțământului soților de a divorța.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul 14 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul 14
    (14) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, termenului „instanță” ar trebui să i se atribuie un înțeles larg, astfel încât să cuprindă și autorități administrative sau alte autorități, cum ar fi notarii, care își exercită competența în anumite chestiuni în materie matrimonială sau în materia răspunderii părintești. Orice acord aprobat de instanță în urma examinării fondului în conformitate cu dreptul și cu procedurile naționale ar trebui să fie recunoscut sau executat ca o „hotărâre”. Alte acorduri care dobândesc efecte juridice obligatorii în statul membru de origine în urma intervenției formale a unei autorități publice sau a unei alte autorități, astfel cum a fost comunicată Comisiei de un stat membru în acest scop, ar trebui să fie executate în alte state membre în conformitate cu dispozițiile specifice din prezentul regulament privind actele autentice și acordurile. Prezentul regulament nu ar trebui să permită libera circulație a unor simple acorduri private. Cu toate acestea, ar trebui să circule acordurile care nu sunt nici hotărâre, nici act autentic, dar au fost înregistrate de o autoritate publică competentă să facă acest lucru. Astfel de autorități publice pot include notarii care înregistrează acorduri, chiar și atunci când exercită o profesie liberală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 65 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (1)
    (1) Actele autentice și acordurile privind separarea de drept și divorțul, care au efecte juridice obligatorii în statul membru de origine, sunt recunoscute în celelalte state membre fără a fi necesară vreo procedură specială. Secțiunea 1 din prezentul capitol se aplică în consecință, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta secțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (5) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (5)
    (5) În cazul neprezentării acestui certificat, un act autentic sau un acord nu este recunoscut sau executat în alt stat membru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (4)
    (4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 48 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48
    Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți. Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul 9 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul 9
    (9) În ceea ce privește hotărârile de divorț, de separare de drept sau de anulare a căsătoriei, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai desfacerii legăturilor matrimoniale. Prezentul regulament nu ar trebui să reglementeze probleme precum cauzele de divorț, efectele patrimoniale ale căsătoriei sau alte eventuale măsuri accesorii. Hotărârile prin care se refuză desfacerea legăturilor matrimoniale nu ar trebui să fie reglementate de dispozițiile sale privind recunoașterea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 36 alin. (1) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (1) lit. b)
    (b) o hotărâre în materia răspunderii părintești, folosind formularul care figurează în anexa III;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (1) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1) lit. b)
    (b) în materia răspunderii părintești folosind formularul care figurează în anexa IX.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 2 pct. 3 · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 pct. 3
    3. „stat membru” înseamnă toate statele membre, cu excepția Danemarcei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul 96 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul 96
    (96) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 46 · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 46
    Actele autentice primite și executorii într-un stat membru, precum și acordurile între părți, executorii în statul membru de origine, sunt recunoscute și considerate executorii în aceleași condiții ca și hotărârile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 61 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 61
    61 În acest context, trebuie arătat că, după cum a indicat Comisia în mod întemeiat în ședință, rezultă din geneza considerentului (14) și a articolului 65 din Regulamentul Bruxelles IIb că, prin adoptarea acestui regulament, legiuitorul Uniunii nu a urmărit să inoveze și să introducă norme noi, ci numai să „clarifice”, pe de o parte, domeniul de aplicare al normei deja cuprinse în articolul 46 din Regulamentul Bruxelles IIa și, pe de altă parte, criteriul care permite să se facă distincție între noțiunea de „hotărâre judecătorească”, cea de „act autentic” și cea de „acord între părți”, și anume criteriul legat de examinarea pe fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 64 alin. (1) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentului regulament se aplică numai acțiunilor judiciare intentate, actelor autentice primite și acordurilor dintre părți încheiate după data punerii sale în aplicare în conformitate cu prevederile articolului 72.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 64 alin. (2) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (2)
    (2) Hotărârile judecătorești pronunțate după data punerii în aplicare a prezentului regulament ca urmare a unor acțiuni intentate înaintea acestei date, dar după data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, sunt recunoscute și executate în conformitate cu dispozițiile capitolului III din prezentul regulament, în cazul în care normele de competență aplicate sunt conforme cu cele prevăzute fie de capitolul II din prezentul regulament sau din Regulamentul (CE) nr. 1347/2000, fie de o convenție care era în vigoare între statul membru de origine și statul membru solicitat atunci când s-a intentat acțiunea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 64 alin. (3) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (3)
    (3) Hotărârile judecătorești pronunțate înainte de data punerii în aplicare a prezentului regulament ca urmare a unor acțiuni intentate după data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 sunt recunoscute și executate în conformitate cu dispozițiile capitolului III din prezentul regulament, cu condiția să se refere la divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei, sau răspunderea părintească față de copiii comuni pronunțată cu ocazia respectivelor acțiuni matrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 64 alin. (4) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (4)
    (4) Hotărârile judecătorești pronunțate înainte de data punerii în aplicare a prezentului regulament, dar după data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, ca urmare a unor acțiuni intentate înaintea intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, sunt recunoscute și executate în conformitate cu dispozițiile capitolului III din prezentul regulament, cu condiția să se refere la divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei, ori la răspunderea părintească față de copiii comuni pronunțată cu ocazia respectivelor acțiuni matrimoniale, și normele de competență să fie conforme cu cele prevăzute fie de capitolul II din prezentul regulament sau din Regulamentul (CE) nr. 1347/2000, fie de o convenție care era în vigoare între statul membru de origine și statul membru solicitat atunci când s-a intentat acțiunea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 2 pct. 1 · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 pct. 1
    1. „instanță judecătorească” înseamnă toate autoritățile din statele membre competente în materiile care intră sub incidența domeniului de aplicare a prezentului regulament în temeiul articolului 1;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 2 pct. 4 · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 pct. 4
    4. „hotărâre judecătorească” înseamnă orice hotărâre de divorț, de separare de drept sau de anulare a unei căsătorii, precum și orice hotărâre judecătorească privind răspunderea părintească pronunțată de o instanță judecătorească a unui stat membru, oricare ar fi denumirea hotărârii, inclusiv termenii „decizie”, „sentință” sau „ordonanță”;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 1 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 1
    1. „instanță” înseamnă orice autoritate din orice stat membru competentă în materiile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 59 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 59
    59 Legiuitorul Uniunii a explicat astfel, dintr‑o perspectivă de continuitate, faptul că acordurile de divorț, care au fost aprobate de o autoritate judiciară sau extrajudiciară în urma unei examinări pe fond efectuate în conformitate cu legislațiile și cu procedurile naționale, constituie „hotărâri judecătorești” în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa și ale dispozițiilor Regulamentului Bruxelles IIb care se substituie acestei dispoziții și că tocmai această examinare pe fond face să se distingă aceste hotărâri judecătorești de actele autentice și de acorduri, în sensul regulamentelor menționate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 63 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 63
    63 În această privință, din dosarul de care dispune Curtea rezultă că ofițerul de stare civilă este, în Italia, o autoritate instituită legal care, în temeiul dreptului acestui stat membru, este competentă să pronunțe divorțul într‑un mod obligatoriu din punct de vedere juridic, consemnând în formă scrisă acordul de divorț redactat de soți, după efectuarea unei analize în sensul punctului 54 din prezenta hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 64 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 64
    64 Astfel, în temeiul articolului 12 din Decretul‑lege nr. 132/2014, ofițerul de stare civilă trebuie să primească, personal și de două ori, într‑un interval de cel puțin 30 de zile, declarațiile fiecărui soț, ceea ce presupune că trebuie să se asigure de caracterul valabil, liber și informat al consimțământului lor de a divorța.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 65 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 65
    65 Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziția menționată, acest ofițer efectuează o analiză a conținutului acordului de divorț în raport cu dispozițiile legale în vigoare, asigurându‑se că acest acord privește numai desfacerea căsătoriei sau încetarea efectelor civile ale căsătoriei, cu excluderea oricărui transfer patrimonial, și că soții nu au copii minori sau copii majori fără capacitate juridică, cu handicap grav sau care nu sunt independenți din punct de vedere financiar, astfel încât acordul nu privește asemenea copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 66 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 66
    66 Reiese de asemenea din cuprinsul articolului 12 din Decretul‑lege nr. 132/2014 că ofițerul de stare civilă nu este abilitat să pronunțe divorțul dacă una sau mai multe dintre condițiile prevăzute de această dispoziție nu sunt îndeplinite, în special dacă acest ofițer are îndoieli cu privire la caracterul liber și informat al consimțământului unuia dintre soți de a divorța, dacă acordul privește transferul patrimoniului sau dacă soții au copii care nu sunt majori și independenți din punct de vedere financiar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 67 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 67
    67 Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa trebuie interpretat, în special în vederea aplicării articolului 21 alineatul (1) din acest regulament, în sensul că un act de divorț întocmit de un ofițer de stare civilă din statul membru de origine, care cuprinde un acord de divorț încheiat de soți și confirmat de aceștia în fața respectivului ofițer în conformitate cu condițiile prevăzute de reglementarea acestui stat membru, constituie o „hotărâre judecătorească” în sensul articolului 2 punctul 4 menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 57 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 57
    57 Astfel, după cum a arătat domnul avocat general în esență la punctul 50 din concluzii, Curtea, în Hotărârea din 2 iunie 1994, Solo Kleinmotoren (C‑414/92, EU:C:1994:221), și‑a întemeiat decizia pe faptul că tranzacțiile în cauză aveau un caracter în esență contractual, instanța respectivă limitându‑se astfel să ia act de tranzacție fără a efectua vreo examinare a conținutului acestei tranzacții în raport cu dispozițiile legale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 2 teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 2 teza introductivă
    2. „act autentic” înseamnă un document care a fost întocmit sau înregistrat în mod oficial ca act autentic în orice stat membru referitor la materiile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și al cărui caracter autentic:
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 2 subpct. i) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 2 subpct. i)
    (i) se referă la semnătura și conținutul actului; și
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 2 subpct. ii) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 2 subpct. ii)
    (ii) a fost întocmit de o autoritate publică sau de o altă autoritate abilitată în acest sens. Statele membre comunică aceste autorități Comisiei în conformitate cu articolul 103;
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 3 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 3
    3. „acord” înseamnă, în sensul capitolului IV, un document care nu este un act autentic, care a fost încheiat de părți în materiile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care a fost înregistrat de o autoritate publică, astfel cum a fost comunicată Comisiei de un stat membru în acest scop, în conformitate cu articolul 103;
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (2) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2) lit. b)
    (b) actul autentic sau acordul are efecte juridice obligatorii în statul membru respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 68 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 68
    68 Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, nu mai este necesar să se răspundă la a doua întrebare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul 14 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul 14
    (14) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, termenului „instanță” ar trebui să i se atribuie un înțeles larg, astfel încât să cuprindă și autorități administrative sau alte autorități, cum ar fi notarii, care își exercită competența în anumite chestiuni în materie matrimonială sau în materia răspunderii părintești. Orice acord aprobat de instanță în urma examinării fondului în conformitate cu dreptul și cu procedurile naționale ar trebui să fie recunoscut sau executat ca o „hotărâre”. Alte acorduri care dobândesc efecte juridice obligatorii în statul membru de origine în urma intervenției formale a unei autorități publice sau a unei alte autorități, astfel cum a fost comunicată Comisiei de un stat membru în acest scop, ar trebui să fie executate în alte state membre în conformitate cu dispozițiile specifice din prezentul regulament privind actele autentice și acordurile. Prezentul regulament nu ar trebui să permită libera circulație a unor simple acorduri private. Cu toate acestea, ar trebui să circule acordurile care nu sunt nici hotărâre, nici act autentic, dar au fost înregistrate de o autoritate publică competentă să facă acest lucru. Astfel de autorități publice pot include notarii care înregistrează acorduri, chiar și atunci când exercită o profesie liberală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 53 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 53
    53 În această privință, rezultă din jurisprudența Curții că Regulamentul Bruxelles IIa acoperă numai divorțurile pronunțate fie de o instanță statală, fie de o autoritate publică sau sub controlul său, ceea ce exclude simplele divorțuri private precum cel care rezultă dintr‑o declarație unilaterală a unuia dintre soți în fața unei instanțe religioase (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 decembrie 2017, Sahyouni, C‑372/16, EU:C:2017:988, punctele 39-43, 48 și 49).
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 58 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 58
    58 De altfel, Regulamentul Bruxelles IIb, care a reformat Regulamentul Bruxelles IIa, enunță în considerentul (14) că „[o]rice acord aprobat de instanță în urma examinării fondului în conformitate cu dreptul și cu procedurile naționale ar trebui să fie recunoscut sau executat ca o «hotărâre»”. Acesta adaugă că „[a]lte acorduri care dobândesc efecte juridice obligatorii în statul membru de origine în urma intervenției formale a unei autorități publice sau a unei alte autorități, astfel cum a fost comunicată Comisiei de un stat membru în acest scop, ar trebui să fie executate în alte state membre în conformitate cu dispozițiile specifice din prezentul regulament privind actele autentice și acordurile. Prezentul regulament nu ar trebui să permită libera circulație a unor simple acorduri private. Cu toate acestea, ar trebui să circule acordurile care nu sunt nici hotărâre, nici act autentic, dar au fost înregistrate de o autoritate publică competentă să facă acest lucru. Astfel de autorități publice pot include notarii care înregistrează acorduri, chiar și atunci când exercită o profesie liberală”.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1) lit. a)
    (a) o copie a hotărârii, care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale; și
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (1) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1) lit. b)
    (b) certificatul corespunzător eliberat în temeiul articolului 36.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 36 alin. (1) teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (1) teza introductivă
    (1) Instanța dintr-un stat membru de origine, comunicată Comisiei în temeiul articolului 103, eliberează, la cererea unei părți, un certificat privind:
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (1) lit. a) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 alin. (1) lit. a)
    (a) o copie a hotărârii care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale și
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (1) lit. b) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 alin. (1) lit. b)
    (b) certificatul menționat la articolul 39.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (2) lit. a) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 alin. (2) lit. a)
    (a) originalul sau o copie certificată pentru conformitate a documentului care stabilește că actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat sau comunicat părții care nu s-a prezentat sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (2) lit. b) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 alin. (2) lit. b)
    (b) orice document care arată că pârâtul a acceptat hotărârea în mod neechivoc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 32 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 alin. (1)
    (1) În lipsa prezentării documentelor menționate la articolul 31 alineatul (1), instanța sau autoritatea competentă poate acorda un termen pentru prezentarea lor, poate accepta documente echivalente sau, în cazul în care consideră că dispune de suficiente informații, poate să renunțe la prezentarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 38 alin. (1) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 alin. (1)
    (1) În lipsa prezentării documentelor menționate la articolul 37 alineatul (1) litera (b) sau alineatul (2), instanța judecătorească poate acorda un termen pentru prezentarea lor sau poate accepta documente echivalente sau, în cazul în care consideră că dispune de suficiente informații, poate să renunțe la prezentarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 37 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 alin. (1)
    (1) Instanța dintr-un stat membru de origine, comunicată Comisiei în temeiul articolului 103, rectifică certificatul, la cerere, și poate face acest lucru și din oficiu în cazul în care, din cauza unei erori materiale sau a unei omisiuni, există o neconcordanță între hotărârea care urmează să fie executată și certificat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 37 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 alin. (2)
    (2) În cazul procedurii de rectificare a certificatului se aplică dreptul statului membru de origine.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 64 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64
    Prezenta secțiune se aplică în materie de divorț, de separare de drept și de răspundere părintească actelor autentice care au fost întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au fost înregistrate într-un stat membru care își declară competența în temeiul capitolului II.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 65 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (2)
    (2) Actele autentice și acordurile în materia răspunderii părintești, care produc efecte juridice obligatorii și sunt executorii în statul membru de origine, sunt recunoscute și executate în celelalte state membre fără a fi necesară vreo hotărâre de încuviințare a executării. Secțiunile 1 și 3 din prezentul capitol se aplică în consecință, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta secțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (2) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2) lit. a)
    (a) statul membru care a delegat autorității publice sau altei autorități competența de a întocmi sau de a înregistra în mod formal actul autentic sau de a înregistra acordul este competent în temeiul capitolului II; și
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (1) teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1) teza introductivă
    (1) Instanța sau autoritatea competentă din statul membru de origine, comunicată Comisiei în temeiul articolului 103, eliberează, la cererea unei părți, un certificat pentru un act autentic sau un acord:
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (4) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (4)
    (4) Certificatul se completează în limba actului autentic sau a acordului. Acesta poate fi eliberat și într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii Europene care a fost solicitată de parte. Acest lucru nu creează nicio obligație pentru instanța sau autoritatea competentă care eliberează certificatul de a furniza o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Portalul european e-Justiție — Regulamentul Bruxelles IIb: RomâniaGhid oficial · secțiunea 3, paragraful 1 · forma din 27 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea 3, paragraful 1
    Competența de a emite certificatul aparține instanței care a pronunțat hotărârea a cărei recunoaștere se invocă sau a cărei executare se solicită în alt stat membru. După caz, instanța poate fi judecătoria, tribunalul sau curtea de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Portalul european e-Justiție — Regulamentul Bruxelles IIb: RomâniaGhid oficial · secțiunea 1, paragraful 1 · forma din 27 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea 1, paragraful 1
    Ofițerul de stare civilă, notarul public.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Portalul european e-Justiție — Regulamentul Bruxelles IIb: RomâniaGhid oficial · secțiunea 3, paragraful 2 · forma din 27 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea 3, paragraful 2
    Pentru actele autentice, competența de a elibera certificatul aparține emitentului actului - notarul public şi ofițerul de stare civilă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Portalul european e-Justiție — Regulamentul Bruxelles IIb: RomâniaGhid oficial · secțiunea 3, paragraful 3 · forma din 27 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea 3, paragraful 3
    Pentru acorduri – dispoziția nu se aplică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1) lit. a)
    (a) o copie a hotărârii, care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale; și
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 90 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 90
    Nu este necesară nicio legalizare sau altă formalitate similară în contextul prezentului regulament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 52 · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 52
    Nici o legalizare sau altă formalitate similară nu este necesră cu privire la documentele menționate la articolele 37, 38 și 45 sau, dacă este cazul, cu privire la o procură ad litem.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (2)
    (2) Instanța sau autoritatea competentă în fața căreia se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru poate, dacă este necesar, să solicite părții care o invocă să furnizeze, în conformitate cu articolul 91, o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului menționat la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (3) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (3)
    (3) Instanța sau autoritatea competentă în fața căreia se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru poate să solicite părții să furnizeze, în conformitate cu articolul 91, o traducere sau o transliterare a hotărârii, în plus față de o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului,dacă nu poate să continue procedura în lipsa traducerii sau a transliterării respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 91 alin. (4) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 91 alin. (4)
    (4) Orice traducere necesară în scopul aplicării capitolelor III și IV se efectuează de către o persoană autorizată în acest scop în unul dintre statele membre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Portalul european e-Justiție — Regulamentul Bruxelles IIb: RomâniaGhid oficial · secțiunea 11, paragraful 1 · forma din 27 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea 11, paragraful 1
    Limba română.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 38 alin. (2) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 alin. (2)
    (2) La solicitarea instanței judecătorești, se prezintă o traducere a documentelor. Traducerea este certificată de o persoană autorizată în acest sens într-unul dintre statele membre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. a)
    a) documentul/hotărârea eliberat/eliberată de autoritățile străine, în original, traducerea legalizată a acestuia/acesteia în limba română, în original; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 2 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Începând cu data de 31 martie 2025, Registrul de stare civilă exemplarul I se completează informatic și se păstrează în Registrul de stare civilă exemplarul I pe suport hârtie, iar Registrul de stare civilă exemplarul II se întocmește numai în format electronic de către ofițerii de stare civilă din cadrul unităților administrativ-teritoriale din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (1²) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (1²)
    (1^2) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (1)
    (1) Pentru înscrierea de mențiuni în actele de stare civilă în baza unor documente/hotărâri străine, cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (2)
    (2) Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se aprobă și se înscriu prin mențiune pe actele de stare civilă de către D.G.E.P.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 140 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140 alin. (1)
    (1) Cererile privind înscrierea mențiunilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, se aprobă și se înscriu prin mențiune în Registrul de stare civilă exemplarul II de către D.G.E.P., care transmite ofițerului de stare civilă mențiunea pentru înscrierea acesteia în Registrul de stare civilă exemplarul I aflat în păstrare, cu aplicarea dispozițiilor art. 136 alin. (3) și cu respectarea competenței stabilite prin prezenta secțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 140 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140 alin. (3)
    (3) În situația prevăzută la alin. (1) și (2) misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României trimit electronic D.G.E.P. cererea, însoțită de întreaga documentație, cu privire la înscrierea mențiunilor pe marginea actelor de stare civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 59¹ · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 59¹
    Cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 41^3 alin. (1), art. 41^17 alin. (2), art. 44 alin. (1), (1^2), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, 48 și art. 54 alin. (1^3) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanții legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (3) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (3)
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.G.E.P.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (4)
    (4) Pentru înscrierea mențiunilor privind modificările intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente, ofițerul de stare civilă competent să soluționeze cererea efectuează verificări în registrele de stare civilă, în R.N.E.P., în S.I.I.E.A.S.C., precum și asupra documentelor aflate la dosar și emite un referat pe care îl transmite S.P.C.J.E.P./.D.G.E.P.M.B. spre aprobare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. b)
    b) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. c)
    c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2576 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2576 alin. (1)
    (1) Numele persoanei este cârmuit de legea sa națională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 383 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 383 alin. (1)
    (1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 383 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 383 alin. (2)
    (2) Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (3) lit. d)
    d) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (4)
    (4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 135 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 135 alin. (1)
    (1) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente, să solicite înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2551
    Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) lit. r) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (1) lit. r)
    r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (2)
    (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (4)
    (4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2568 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2568 alin. (1)
    (1) Legea națională este legea statului a cărui cetățenie o are persoana fizică sau, după caz, legea statului a cărui naționalitate o are persoana juridică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2568 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2568 alin. (2)
    (2) Dacă persoana are mai multe cetățenii, se aplică legea aceluia dintre state a cărui cetățenie o are și de care este cel mai strâns legată, în special prin reședința sa obișnuită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (1) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (1)
    (1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (2) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (2)
    (2) Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 6 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (2)
    (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 6 alin. (5) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (5)
    (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 6 alin. (6) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (6)
    (6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 383 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 383 alin. (1)
    (1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 6 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (1)
    (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 137 alin. (1)
    (1) Cererea privind înscrierea mențiunii de căsătorie încheiată în străinătate și de desfacere a acesteia prin divorț ori încetare prin decesul unuia dintre soți se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naștere exemplarul I al soțului care solicită înscrierea mențiunilor și este însoțită de certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie, sentința/certificatul de divorț sau certificatul/extrasul de deces/extras multilingv al actului de deces, traducerea legalizată a acestora în limba română, după caz, prezentate în original, precum și orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 137 alin. (4)
    (4) În situația în care fostul/fosta soț/soție, cetățean român, este în imposibilitate de a prezenta declarația cu privire la numele de familie pe care au convenit să-l poarte după divorț, aspect care trebuie să fie menționat în cererea solicitantului, textul de mențiune ce se înscrie în actele de naștere ale foștilor soți nu se completează la rubrica privind numele de familie al acestuia/acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 51 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (2)
    (2) În cazul căsătoriilor desfăcute prin divorț/încetate prin decesul unuia dintre soți certificatul de căsătorie se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 30 alin. (3) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (3)
    (3) Orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 59-62 și, după caz, în secțiunea 5 a prezentului capitol și în capitolul VI, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate absența motivelor de refuz al recunoașterii menționate la articolele 38 și 39.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Portalul european e-Justiție — Regulamentul Bruxelles IIb: RomâniaGhid oficial · secțiunea 5, paragraful 1 · forma din 27 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea 5, paragraful 1
    art. 30 alin. (3): tribunalele, potrivit art. 95 pct. 1 Cod procedură civilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 21 alin. (3) · forma din 23 decembrie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (3)
    (3) Fără a aduce atingere secțiunii 4 din prezentul capitol, orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2 din prezentul capitol, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii. Competența teritorială a instanței judecătorești indicată în lista comunicată Comisiei de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 68 este stabilită prin dreptul intern al statului membru în care se depune cererea de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 67 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (1)
    (1) Instanța sau autoritatea competentă din statul membru de origine, comunicată Comisiei în temeiul articolului 103, rectifică certificatul, la cerere, și poate face acest lucru și din oficiu în cazul în care, din cauza unei erori materiale sau a unei omisiuni, există o neconcordanță între actul autentic sau acord și certificat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 67 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (2)
    (2) Instanța sau autoritatea competentă menționată la alineatul (1) din prezentul articol retrage certificatul, la cerere sau din oficiu, în cazul în care acesta a fost eliberat în mod neîntemeiat, ținând seama de cerințele prevăzute la articolul 66.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: OUG nr. 119/2006Lege · art. I^3, art. 2 alin. (1) · forma din 31 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I^3, art. 2 alin. (1)
    În cazul hotărârilor judecătorești pronunțate în România și pentru care se solicită recunoașterea sau încuviințarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competența de a emite, potrivit art. 39, art. 41 alin. 1 și art. 42 alin. 2 din Regulamentul nr. 2.201/2003, certificatele prevăzute în anexele I, II, III și IV din acest regulament aparține primei instanțe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: OUG nr. 119/2006Lege · art. I^3, art. 2 alin. (2) · forma din 31 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I^3, art. 2 alin. (2)
    În cazul certificatului de divorț emis de notarul public în conformitate cu prevederile art. 375 din Codul civil și pentru care se solicită recunoașterea sau încuviințarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competența de a emite certificatele prevăzute în anexele I, II și III din Regulamentul nr. 2.201/2003, potrivit art. 39 și art. 41 alin. (1) din același regulament, aparține notarului public. În aceleași cazuri, pentru certificatul de divorț emis de ofițerul de stare civilă, competența de a emite, potrivit art. 39, certificatul prevăzut în anexa I din Regulamentul nr. 2.201/2003 aparține instanței care ar fi fost competentă să judece cererea de divorț în primă instanță, în lipsa acordului părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Consiliul UE — Brexit: Consiliul adoptă decizia de încheiere a Acordului de retragereGhid oficial · paragraful 2 · forma din 25 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 2
    Acordul de retragere va intra în vigoare în momentul ieșirii Regatului Unit din UE, la 31 ianuarie 2020, ora 24.00 CET. Din acel moment, Regatul Unit nu va mai fi stat membru al UE și va fi considerat țară terță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomLege · art. 126 · forma din 3 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 126
    Se stabilește o perioadă de tranziție sau de punere în aplicare, care începe la data intrării în vigoare a prezentului acord și se încheie la 31 decembrie 2020.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomLege · art. 67 alin. (2) teza introductivă · forma din 3 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (2) teza introductivă
    (2) În Regatul Unit, precum și în statele membre în situațiile care implică Regatul Unit, pentru recunoașterea și executarea hotărârilor, deciziilor, actelor autentice, tranzacțiilor și altor acorduri judiciare se aplică actele sau dispozițiile menționate în continuare, după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomLege · art. 67 alin. (2) lit. b) · forma din 3 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (2) lit. b)
    (b) în ceea ce privește hotărârile pronunțate în cadrul acțiunilor judiciare intentate înainte de încheierea perioadei de tranziție, documentele întocmite sau înregistrate în mod oficial ca acte autentice și acordurile încheiate înainte de încheierea perioadei de tranziție, se aplică dispozițiile referitoare la recunoaștere și executare din Regulamentul (UE) nr. 2201/2003;
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Contestarea recunoașterii unui divorț dintr-un alt stat UEC07 · 20 MIN · GHIDCertificatul european al acordului de divorț: rectificare și retragereC07 · 13 MIN · GHIDDivorțul din Marea Britanie și folosirea lui în RomâniaC07 · 13 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C07-011 · https://divortpartaj.org/ghiduri/divortul-dintr-un-stat-al-uniunii-europene-folosirea-lui-in-romania/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision