⌕Meniu

Contestarea refuzului cărții de rezidență după divorț

Refuzul păstrării ori eliberării cărții de rezidență după divorț se contestă pe ruta actului efectiv primit. Pentru refuzul nejustificat, sunt relevante acțiunea în contencios administrativ și termenul general de 6 luni; o decizie UE de părăsire a teritoriului are contestație distinctă de 10 zile, cu suspendarea executării. Ghidul arată cum identifici instanța, probezi condițiile de păstrare, obții dosarul administrativ și formulezi cererea și ceri protecția provizorie. [1] [6] [7] [2] [53]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
22 de minute
CATEGORIE
Ședere și rezidență după divorț
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Regimul și actul care trebuie atacat
  3. 03Refuzul motivat și data comunicării
  4. 04Apărarea întemeiată pe condiția concretă de păstrare
  5. 05Accesul la dosarul pe care se întemeiază refuzul
  6. 06Plângerea prealabilă și instanța competentă
  7. 07Termenele: actul și evenimentul de la care se calculează
  8. 08Ce scriu în acțiune și ce anexez?
  9. 09Protecția provizorie: ce suspendă și ce nu suspendă procesul
  10. 10Taxe și ajutor public judiciar
  11. 11Soluția, recursul și punerea în executare
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Contestarea în România a refuzului cărții pentru membrul de familie fără cetățenie UE care invocă păstrarea rezidenței după divorț, în regimul OUG nr. 102/2005. [1] [27]

✕ NU ACOPERĂ

Regimul și actul care trebuie atacat

Refuzul cărții de rezidență poate fi atacat în contencios administrativ. Dacă ai primit și o decizie de părăsire a teritoriului în temeiul OUG nr. 102/2005, aceasta are propria contestație, în 10 zile de la comunicare. Citește toate paginile și anexele: o acțiune care vizează numai refuzul documentului nu trebuie tratată ca o contestație implicită împotriva unui alt act. [1] [2]

Acest ghid privește în principal fostul soț care nu are cetățenia UE și care invocă păstrarea rezidenței în România după divorțul de un cetățean UE care și-a exercitat libera circulație aici. OUG nr. 102/2005 se aplică și cetățenilor statelor din Spațiul Economic European și celor elvețieni, cu familiile lor; Directiva 2004/38 reglementează situația cetățeanului UE stabilit într-un alt stat membru decât cel de cetățenie. Dacă fostul soț este român și situația nu are un element relevant de mobilitate europeană, nu presupune că simpla căsătorie deschide regimul analizat aici. Identifică temeiul înscris pe document și în decizie. Situația unui român întors după exercitarea liberei circulații trebuie delimitată de situația exclusiv internă. [3] [4] [5]

Ce ai primit Calea principală și termenul Efectul depunerii
Refuz scris de eliberare/reînnoire a cărții, fără o decizie distinctă de părăsire Acțiune potrivit art. 16 alin. (9) din OUG nr. 102/2005 și Legii nr. 554/2004; pentru refuzul nejustificat, termenul general este de 6 luni de la comunicare. [1] [6] [7] Depunerea nu eliberează cartea și nu reprezintă, singură, o suspendare judiciară. [8] [9]
Lipsa răspunsului la cererea înregistrată Acțiune pentru nesoluționare după expirarea termenului legal; cele 6 luni curg de la acea expirare. [10] [11] Păstrează dovada depunerii și verifică termenul special al cererii. [12] [13]
Decizie de părăsire a teritoriului emisă potrivit art. 24 din OUG nr. 102/2005 Contestație în 10 zile la curtea de apel în raza căreia se află structura emitentă; soluționare legală în 30 de zile. [2] Contestația suspendă executarea deciziei; hotărârea este definitivă. [2]

O „decizie de returnare” întemeiată pe OUG nr. 194/2002 trebuie analizată după regimul propriu, prezentat în ghidul Contestarea deciziei de returnare după divorț. Chiar OUG nr. 102/2005 prevede comunicarea unei anulări pentru fraudă ori căsătorie de conveniență prin decizie de returnare, dacă persoana se află în România. Prin urmare, denumirea, temeiul și dispozitivul actului contează; divorțul nu trebuie confundat cu constatarea fraudei. [14] [15] [16]

Refuzul motivat și data comunicării

Refuzul eliberării cărții trebuie comunicat în scris, cu motivele deciziei, instanța competentă și termenul de atac. O explicație orală la ghișeu nu înlocuiește această comunicare. Cere înregistrarea solicitării, copia răspunsului și dovada comunicării; păstrează plicul, confirmarea de primire ori mesajul prin care ai primit actul. Pentru refuzul cărții de rezidență permanentă există aceeași obligație de motivare și indicare a căii de atac. [17] [18] [19]

Pentru prima carte, art. 16 alin. (4) prevede soluționarea în cel mult 90 de zile de la depunere și eliberarea unei adeverințe care dovedește rezidența până la emiterea cărții. Pentru solicitările ulterioare, art. 16 alin. (7) prevede cel mult 30 de zile, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Aceste termene speciale contează când reclami lipsa răspunsului; termenul general de 30 de zile din Legea nr. 554/2004 se aplică numai dacă legea nu prevede altul. [12] [13] [20]

Separă obligațiile administrative de termenul procesului. Membrul de familie fără cetățenie UE trebuie să anunțe schimbarea relevantă a stării civile în 10 zile de la eveniment, potrivit formei actuale a art. 9. Cererea pentru o nouă carte se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celei existente. Niciuna dintre aceste obligații nu înlocuiește contestația împotriva refuzului deja comunicat. [21] [22] [23]

Dreptul de rezidență și documentul care îl dovedește nu sunt identice: formalitățile nu pot fi condiționate exclusiv de posesia cărții când îndreptățirea poate fi dovedită prin alte mijloace. Totuși, o carte încă neexpirată nu înlătură verificarea condițiilor legale, iar simpla contestare a refuzului nu dovedește automat că acestea sunt îndeplinite. Prezintă atât documentul, cât și actele care susțin dreptul pe care îl invoci. [24] [25] [26]

Apărarea întemeiată pe condiția concretă de păstrare

Contestația trebuie să răspundă motivului real al refuzului: de exemplu, calculul duratei căsătoriei, data începerii divorțului, plecarea fostului soț, statutul său de lucrător ori probele privind violența sau copiii. Pentru păstrarea rezidenței după divorț, verifică separat fiecare dintre cele patru situații prevăzute de lege; îndeplinirea uneia nu impune automat îndeplinirea tuturor celorlalte. [27]

Temeiul pe care îl invoci Ce trebuie explicat și probat
Căsătorie de cel puțin 3 ani, dintre care cel puțin un an în România Certificatul de căsătorie, data sesizării instanței de divorț și dovezile perioadei locuite aici. Durata se raportează la începerea procedurii, nu la data hotărârii finale. [28]
Încredințarea copilului cetățeanului UE Acordul ori hotărârea care îți încredințează copilul și actele copilului. [29]
Circumstanțe deosebit de dificile, inclusiv violență domestică în timpul căsătoriei Faptele, intervalul în care s-au produs și probele disponibile: hotărâri, ordine de protecție, documente medicale, sesizări și alte înscrisuri relevante. Acestea sunt exemple de probe, nu o listă legală cumulativă. [30] [31]
Drept de vizită asupra copilului minor Acordul ori hotărârea, cu dispoziția potrivit căreia vizitele trebuie să aibă loc în România și perioada pentru care sunt stabilite. [32]

Până la dobândirea rezidenței permanente trebuie dovedită și condiția economică aplicabilă: activitate salariată/independentă ori resurse suficiente și asigurare medicală completă, sau apartenența la familia, deja constituită în statul gazdă, a unei persoane care îndeplinește aceste condiții. Nu susține că durata căsătoriei sau violența domestică înlătură automat această cerință. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a menținut validitatea condiției în cauza X, C-930/19. [33] [34] [35] [36]

În cauza Singh și alții, C-218/14, Curtea a stabilit pentru ruta bazată pe durata căsătoriei că cetățeanul UE trebuie să fi avut o ședere conformă condițiilor directivei până la inițierea divorțului. Plecarea lui din statul gazdă înaintea procedurii poate împiedica păstrarea pe acest temei; dacă procedura începe cât timp dreptul există, nu se cere ca el să rămână până la pronunțarea divorțului. Faptul că soții locuiesc separat nu echivalează, singur, cu plecarea din stat. [37] [38] [39] [40]

Pentru victima violenței domestice, hotărârea X, C-930/19, aduce o regulă diferită: divorțul poate începe după plecarea cetățeanului UE, dacă este inițiat într-un termen rezonabil. Curtea nu a fixat un număr universal de zile sau luni; în speță, aproape trei ani nu păreau rezonabili. Prezintă cronologia și explicația întârzierii. Nu aplica acestei situații, fără distincție, vechea regulă din cauza NA sau regula Singh referitoare la durata căsătoriei. [41] [42] [43]

Dacă aveai deja rezidență permanentă, analiza nu se reduce la condițiile dreptului temporar păstrat după divorț. Verifică data dobândirii și temeiul acestui statut. De asemenea, situația copilului înscris la studii și a părintelui care îl îngrijește, după plecarea ori decesul cetățeanului UE, are o protecție proprie; nu o invoca doar prin trimiterea generică la existența unui copil. [44] [45] [46] [47] [48] [49]

Accesul la dosarul pe care se întemeiază refuzul

În hotărârea Deldwyn, C-477/24, din 12 martie 2026, Curtea de Justiție a analizat tocmai refuzul păstrării rezidenței după divorț, când solicitantul nu putea obține de la fosta soție informațiile despre activitatea ei profesională, iar autoritatea deținea datele și se întemeiase pe ele. În această situație, solicitantului sau reprezentantului său trebuie să i se comunice dosarul, eventual anonimizat corespunzător, înaintea deciziei privind păstrarea dreptului ori acordarea documentului. Protejarea datelor fostului soț presupune o evaluare a intereselor, fără golirea de conținut a dreptului la apărare. [50] [51] [52] [53]

Practic, identifică înscrisurile relevante pe care nu le poți obține, explică de ce nu ai acces la ele și cere în scris comunicarea datelor pe care Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și-a bazat refuzul, inclusiv într-o formă care protejează datele fără legătură cu litigiul. Dacă refuzul a fost deja emis, cere instanței depunerea actului și a documentației administrative. Nu amâna acțiunea până primești dosarul: depune actele disponibile, arată ce lipsește și solicită administrarea probei în proces. Această conduită combină accesul efectiv la dosar cu respectarea termenului acțiunii. [54] [53] [55] [7]

Deldwyn clarifică și două limite ale probei statutului de lucrător: pentru art. 7 alin. (3) lit. b) din directivă, activitatea de peste un an trebuie să formeze o perioadă unică și continuă; simpla primire a unei alocații de șomaj nu este, ca atare, dovada suficientă a șomajului involuntar. Dacă acordarea alocației presupune verificarea efectivă a caracterului involuntar, decizia de acordare trebuie luată în considerare cel puțin ca element de probă. Pierderea unui loc de muncă nu trebuie însă confundată automat cu pierderea statutului: există și celelalte situații de menținere prevăzute de directivă. [56] [57] [58] [59] [60]

Plângerea prealabilă și instanța competentă

Pentru refuzul nejustificat de soluționare a cererii ori nesoluționarea în termen, plângerea prealabilă nu este obligatorie. Aceste situații sunt asimilate actelor administrative de art. 2 alin. (2), iar art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 le exceptează expres de la procedura prealabilă. În acțiune arată că ataci refuzul de a-ți recunoaște dreptul și de a elibera documentul, cu cererea inițială și răspunsul anexate. [61] [10] [62] [63]

Dacă actul are și un conținut distinct de anulare/revocare a unui drept anterior, calificarea trebuie făcută după efectele lui. Pentru un act administrativ individual supus dreptului comun, art. 7 alin. (1) cere solicitarea revocării către emitent sau autoritatea ierarhic superioară în 30 de zile de la comunicare; pentru motive temeinice admite depunerea ulterioară, în limita a 6 luni de la emitere. Nu transforma această excepție într-un termen obișnuit și nu lăsa o cerere facultativă de reexaminare să consume termenul acțiunii directe împotriva refuzului. Dacă ai o decizie de părăsire potrivit art. 24, folosește direct calea specială de 10 zile. [64] [7] [2]

Pentru refuzul IGI în această materie, competența de fond rezultă din rangul autorității: Legea nr. 554/2004 atribuie actele autorităților publice centrale secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar IGI este organ al administrației publice centrale. Structurile sale teritoriale sunt organizate în cadrul instituției. Identifică exact autoritatea și structura emitentă din act, pentru a indica pârâtul corect. [65] [66] [67] [68]

Teritorial, pentru acțiunea obișnuită a persoanei fizice, art. 10 alin. (3) prevede instanța de la domiciliul reclamantului. Atașează dovada adresei invocate; o adresă aleasă numai pentru corespondență nu trebuie confundată cu stabilirea domiciliului. Pentru contestația specială împotriva deciziei UE de părăsire, criteriul este expres diferit: sediul structurii emitente. [69] [2]

Domiciliul este locuința principală declarată, iar reședința este locuința secundară; dacă domiciliul nu este cunoscut, legea consideră reședința drept domiciliu. Pentru o persoană străină, prezintă actele de identitate și dovezile locuirii, nu numai adresa avocatului pentru comunicări. În Decizia nr. 4114/2025, referitoare la un refuz de viză, Înalta Curte de Casație și Justiție a valorificat adresa din România probată în acel dosar, păstrând distincția dintre domiciliu și reședință. Soluția nu stabilește că orice reședință înlocuiește automat un domiciliu cunoscut în străinătate. [140] [141] [142] [143] [144]

Pentru domiciliul cunoscut în străinătate, motivează separat completarea regulii din Legea nr. 554/2004 cu normele Codului de procedură civilă (CPC). Practica Înaltei Curți de Casație și Justiție a folosit atât instanța de la sediul pârâtului prin art. 111 din CPC, cât și regula reziduală din art. 1.072 alin. (2) într-un litigiu internațional de competența tribunalului. Aceste soluții de speță trebuie corelate cu natura actului, rangul autorității, domiciliul dovedit și domeniul normelor procesului internațional; nu transformă orice litigiu privind IGI într-un dosar de competența Tribunalului București. Explică în cerere de ce instanța aleasă are competență, iar pentru decizia UE de părăsire aplică norma specială expresă a art. 24. [72] [145] [146] [147] [148] [149] [65] [2]

Termenele: actul și evenimentul de la care se calculează

Pentru refuzul nejustificat, termenul general este de 6 luni de la comunicarea lui. Dacă nu ai primit răspuns, calculul începe la expirarea termenului legal de soluționare a cererii. Când plângerea prealabilă este obligatorie, cele 6 luni se raportează la comunicarea răspunsului ori la expirarea termenului legal de soluționare a plângerii. Păstrează dovada fiecărui eveniment; termenul de contestare nu se confundă cu data expirării cărții. [6] [70] [7] [11]

Cele 6 luni sunt termen de prescripție. Ele se calculează pe luni, potrivit regulilor Codului civil: până în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă acea zi lipsește, până în ultima zi a lunii, iar dacă ultima zi este nelucrătoare, până în prima zi lucrătoare următoare. De exemplu, un refuz comunicat la 1 octombrie are, în calculul obișnuit de 6 luni, scadența la 1 aprilie anul următor, sub rezerva zilei nelucrătoare și a eventualelor cauze legale incidente. Nu înlocui cele 6 luni cu 180 de zile. [71] [72] [73] [74] [75]

Art. 11 alin. (2) permite, pentru motive temeinice și în cazul actului administrativ individual, introducerea cererii și după cele 6 luni, în limita de un an prevăzută de text. Aceasta este o excepție care trebuie justificată, nu un termen general alternativ; limita de un an este de decădere. Invocarea ei nu înlocuiește contestația specială de 10 zile împotriva deciziei UE de părăsire. [76] [71] [2]

Pentru termenele procesuale exprimate în zile, precum cele 10 zile ale contestației speciale ori cele 15 zile de recurs în dreptul comun, Codul de procedură civilă exclude ziua comunicării și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. De exemplu, pentru o comunicare luni, 2 noiembrie 2026, cele 10 zile libere sunt 3–12 noiembrie, iar ultima zi de depunere este 13 noiembrie. Pentru plângerea administrativă prealabilă de 30 de zile se aplică regulile civile de calcul pe zile și prelungirea pentru ziua nelucrătoare. [77] [78] [79] [75]

Depune actul prin registratura instanței sau printr-un mijloc admis de lege și păstrează dovada datei. Pentru poștă recomandată, curier, fax ori e-mail sunt relevante condițiile art. 183 din CPC și dovezile depunerii/primirii; la registratură contează ora legală de închidere, nu presupunerea că ghișeul funcționează până la miezul nopții. Dacă ai pierdut un termen procesual din motive temeinic justificate, repunerea în termen se solicită împreună cu actul omis, în condițiile art. 186; nu este o prelungire automată și nu trebuie confundată cu regimul prescripției de 6 luni. [80] [81] [82] [83] [84]

Pentru repunerea într-un termen procesual, art. 186 alin. (2) cere îndeplinirea actului omis și solicitarea repunerii în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării. Pentru o cale de atac, durata este cea prevăzută pentru exercitarea acelei căi, de exemplu 5 zile pentru recursul în materia suspendării. Explică și probează atât împiedicarea, cât și data încetării ei. [83] [84] [129]

Ce scriu în acțiune și ce anexez?

Cere un rezultat juridic precis: constatarea caracterului nejustificat al refuzului și înlăturarea lui, recunoașterea dreptului pretins și obligarea autorității la eliberarea cărții ori la operațiunea administrativă necesară, în limitele situației demonstrate. Dacă există un act administrativ distinct, identifică-l și formulează capătul de anulare corespunzător. Instanța poate obliga autoritatea să emită un act, un document sau să efectueze o operațiune; rezultatul depinde de condițiile legale și de probe, nu numai de formularea cererii. [63] [9]

Cererea trebuie să cuprindă identificarea părților și, când este cazul, a reprezentantului, obiectul, motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Construiește o cronologie scurtă: căsătorie, rezidență în România, momentul divorțului, plecarea fostului soț dacă a existat, depunerea cererii de carte, refuzul și comunicarea. Pentru fiecare motiv din refuz arată documentul ori regula care îl contrazice. [85] [86] [87] [88] [31] [89]

Anexează refuzul/actul atacat și dovada comunicării, cererea inițială cu numărul și data înregistrării, răspunsurile și, dacă era obligatorie, dovada plângerii prealabile. Completează cu pașaportul și cartea/adeverința de rezidență, actele de căsătorie și divorț, dovada datei începerii procedurii, documentele privind copilul ori circumstanțele dificile, locuirea și condiția economică. Actele privind căsătoria și șederea trebuie corelate cu temeiul concret invocat, nu depuse fără explicații. [90] [28] [29] [30] [32] [33]

Depune copii în numărul cerut pentru comunicare și exemplarul instanței, dovada taxei ori cererea de ajutor public judiciar și actele reprezentării, dacă este cazul. Pentru înscrisurile în altă limbă, respectă cerințele CPC privind traducerea legalizată efectuată de traducător autorizat. Dacă un document din dosarul IGI nu este la tine, individualizează-l și cere instanței să îl solicite; nu declara că nu există doar pentru că fostul soț nu îl furnizează. [91] [92] [93] [55] [53]

O formulare de lucru pentru obiect, care trebuie adaptată actului primit, este: „Solicit înlăturarea refuzului nr. …, comunicat la …, recunoașterea dreptului de rezidență păstrat în temeiul … și obligarea autorității la eliberarea documentului corespunzător; solicit depunerea dosarului administrativ și administrarea probelor indicate.” Pentru o decizie de părăsire se formulează expres contestația împotriva acelei decizii, în termenul special. [63] [9] [55] [2]

Protecția provizorie: ce suspendă și ce nu suspendă procesul

Contestația introdusă potrivit art. 24 alin. (5) suspendă de drept executarea deciziei UE de părăsire a teritoriului. Păstrează dovada înregistrării și transmite-o structurii emitente pentru ca dosarul administrativ să reflecte existența contestației. Termenul de o lună acordat pentru plecare și termenul de 10 zile pentru contestare sunt diferite: nu aștepta expirarea lunii pentru a sesiza instanța. [94] [2]

În dreptul comun, suspendarea unui act administrativ unilateral presupune o cerere distinctă și dovedirea cumulativă a unui caz bine justificat și a unei pagube iminente. Explică, de exemplu, eroarea aparentă privind data divorțului ori ignorarea unei probe decisive și prejudiciul material concret, viitor și previzibil; simplele afirmații generale nu descriu aceste condiții. Art. 14 și art. 15 reglementează căi și momente procedurale diferite. [95] [96] [8] [97]

Pe calea art. 14, cererea se formulează după sesizarea administrativă prevăzută de art. 7 sau, pentru actul care nu mai poate fi revocat, în cel mult 30 de zile de la luarea la cunoștință. Dacă folosești această cale, acțiunea în anulare trebuie introdusă în cel mult 60 de zile de la cererea de suspendare: altfel, cererea încă nesoluționată este respinsă ca lipsită de interes, iar suspendarea deja dispusă încetează de drept. Pe calea art. 15, suspendarea se cere odată cu acțiunea principală sau separat în maximum 60 de zile de la introducerea ei, până la soluționarea definitivă. [8] [97]

Suspendarea unui refuz pur negativ nu produce prin ea însăși o carte de rezidență și nu echivalează cu admiterea cererii de fond. Aceasta este consecința distincției dintre oprirea executării unui act și obligarea autorității să emită documentul. Identifică efectul executoriu pe care urmărești să îl oprești; dacă ai primit și o decizie de părăsire, atacă acea decizie pe calea sa specială. [98] [9] [2]

La nivel european, art. 15 din directivă extinde garanțiile art. 30–31 la restrângeri ale liberei circulații întemeiate pe alte motive decât ordinea, siguranța sau sănătatea publică. În Chenchooliah, C-94/18, Curtea a arătat că pierderea condițiilor dreptului de ședere nu permite eliminarea acestor garanții procedurale și că îndepărtarea din situația analizată nu putea fi însoțită de interdicție de intrare. Hotărârea nu acordă automat un nou drept de rezidență după divorț. [99] [100] [101]

Art. 31 alin. (2) din directivă prevede, când contestarea îndepărtării este însoțită de cererea provizorie de suspendare, protecție până la soluționarea acesteia, cu excepțiile din text. În aplicarea prin analogie la pierderea condițiilor de ședere, Chenchooliah exclude excepția bazată pe motive imperative de siguranță publică și prevederile specifice art. 31 alin. (4). Pentru decizia românească de părăsire întemeiată pe art. 24 există deja suspendarea expresă prin contestație; nu este necesar să inventezi o condiție suplimentară de suspendare. [102] [103] [104] [105] [106] [2]

Taxe și ajutor public judiciar

Potrivit OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului ori eliberarea unui document se taxează, ca regulă, cu 50 lei. Dacă soliciți despăgubiri, acestea au regimul propriu de taxare: 10% din valoarea pretinsă, dar cel mult 300 lei. Capetele distincte pot conduce la taxe distincte. Pentru suspendarea neevaluabilă în bani întemeiată pe Legea nr. 554/2004, încadrarea în norma reziduală a art. 27 din aceeași ordonanță conduce la 20 lei; verifică suma stabilită pentru cererea efectivă și răspunde comunicării instanței. [107] [108] [109] [110] [111]

Împotriva modului de stabilire a taxei poți formula cerere de reexaminare la aceeași instanță în 3 zile de la comunicare; această cerere este scutită de taxă. Recursul are propriul regim de taxare, astfel încât taxa de 50 lei a primei instanțe nu trebuie presupusă valabilă pentru toate etapele. Separat, onorariul avocatului și costurile traducerilor depind de serviciile efectiv necesare. [112] [113] [114]

Dacă plata procesului îți limitează accesul la justiție, solicită ajutor public judiciar. OUG nr. 51/2008 se aplică persoanelor fizice cu domiciliul ori reședința obișnuită în România sau într-un alt stat membru UE și permite, în condițiile legii, plata avocatului, a traducătorului/interpretului și facilități privind taxele. Nu este rezervată exclusiv cetățenilor români. [115] [116] [117] [118]

Legea raportează ajutorul integral ori în proporție de 50% la venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni, prin pragurile de 25%, respectiv 50% din salariul de bază minim brut pe țară. Chiar în alte situații, se poate acorda ajutor proporțional cu nevoile, când costurile dovedite limitează accesul efectiv la justiție. Depune cererea la instanța competentă, cu dovezile veniturilor și obligațiilor de plată și declarația cerută de lege despre ajutorul primit anterior; cererea de ajutor este scutită de taxă. [119] [120] [121] [122] [123] [124]

Dacă instanța îți comunică o taxă neachitată ori insuficient achitată, urmărește termenul indicat în adresă: art. 33 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 prevede cel mult 10 zile de la comunicare pentru timbrare și transmiterea dovezii și, prin aceeași comunicare, posibilitatea de a solicita facilități în 5 zile. Cererea de reexaminare a taxei are propriul termen de 3 zile. Nu confunda aceste termene cu cele pentru acțiunea împotriva refuzului sau pentru contestația specială. [111] [112]

Soluția, recursul și punerea în executare

La soluționarea acțiunii împotriva refuzului, instanța poate dispune anularea actului, recunoașterea dreptului și obligarea autorității să emită documentul ori să efectueze operațiunea necesară. Despăgubirile trebuie cerute și susținute separat prin prejudiciu și probe. Admiterea unei critici de procedură nu trebuie prezentată ca o garanție că toate condițiile pentru rezidență sunt deja stabilite; citește exact dispozitivul hotărârii, inclusiv obligația concretă impusă autorității. [9] [125]

În dreptul comun al Legii nr. 554/2004, hotărârea primei instanțe poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul împotriva unei sentințe a curții de apel este judecat de Înalta Curte, dacă nu există o normă specială contrară. Efectul suspensiv al recursului privește executarea hotărârii atacate; nu trebuie folosit pentru a presupune că o decizie administrativă distinctă de părăsire este suspendată. Pentru aceasta din urmă, art. 24 alin. (5) prevede propria soluție definitivă. [126] [127] [128] [2]

Hotărârea asupra suspendării se atacă în 5 zile de la comunicare; este executorie, iar recursul nu suspendă executarea ei. Dacă suspendarea fusese dispusă potrivit art. 14 și acțiunea de fond este admisă, măsura se prelungește de drept până la soluționarea definitivă. Păstrează și comunică autorității dovada măsurii care produce efecte în etapa respectivă. [129] [130] [131] [132]

Dacă hotărârea definitivă obligă autoritatea să emită documentul ori să îndeplinească o operațiune, aceasta trebuie executată în termenul din hotărâre sau, în lipsa lui, în cel mult 30 de zile de la rămânerea definitivă. În caz de neexecutare culpabilă, există mecanismul de constrângere prevăzut de art. 24–25 din Legea nr. 554/2004; păstrează hotărârea, dovada caracterului definitiv și solicitările de executare. [133] [134] [135]

Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene citate lămuresc interpretarea dreptului Uniunii. Ele nu sunt hotărârile de soluționare definitivă a cererii tale împotriva IGI și nu dovedesc de la sine rezultatul final al litigiilor naționale în care au fost pronunțate. Inclusiv Deldwyn precizează că procedura preliminară este un incident al procesului de la instanța de trimitere. Folosește regula europeană împreună cu faptele și actele dosarului tău. [136] [137]

Termene și repere procedurale

REGULĂAcțiunea împotriva refuzului nejustificat
Interval

6 luni [6]

De când începe

Comunicarea refuzului; pentru lipsa răspunsului, expirarea termenului legal al cererii. [7][11]

Cum se aplică

Termenul este de prescripție și se calculează pe luni: se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă această zi lipsește, se împlinește în ultima zi a lunii, iar dacă ultima zi este nelucrătoare, la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [71][73][74][75]

Consecințe

Depășirea termenului expune acțiunea apărării privind prescripția; nu confunda regimul acesteia cu repunerea într-un termen procesual. [71][83]

[7][6][11][71][73][74][75][76][2][83][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Depășirea justificată a celor 6 luni, în condițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu este termen alternativ automat; limita legală de un an este de decădere. [76][71]

  • Nu înlocuiește termenul special de 10 zile pentru decizia UE de părăsire. [2]

REGULĂPlângerea prealabilă când se atacă un act individual distinct
Interval

30 de zile [64]

De când începe

Comunicarea actului individual a cărui revocare se cere. [64]

Cum se aplică

Termenul se calculează pe zile, potrivit Codului civil: nu se iau în calcul prima și ultima zi, iar dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [79][75]

Consecințe

Neîndeplinirea procedurii obligatorii afectează accesul la soluționarea acțiunii pe fond; dovada ei se anexează atunci când demersul era obligatoriu. [64][90]

[64][79][75][62][90][2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Refuzul nejustificat și nesoluționarea în termen sunt exceptate de la plângerea prealabilă obligatorie. [62]

  • Pentru motive temeinice, textul admite depunerea ulterioară, dar nu mai târziu de 6 luni de la emiterea actului. [64]

REGULĂContestația împotriva deciziei UE de părăsire
Interval

10 zile [2]

De când începe

Comunicarea deciziei de părăsire emise în temeiul art. 24 din OUG nr. 102/2005. [2]

Cum se aplică

Termenul se calculează pe zile libere: nu se socotesc ziua comunicării și ziua împlinirii; termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [77][78]

Consecințe

Contestația suspendă executarea; depunerea tardivă riscă sancțiunea decăderii, iar soluția pe calea specială este definitivă. [2][139]

[2][77][78][94][83][84][139]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Termenul de o lună pentru plecare este distinct și nu amână termenul contestației. [94][2]

  • Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea condițiilor CPC, nu operează automat. [83][84]

REGULĂAcțiunea în anulare după cererea de suspendare întemeiată pe art. 14
Interval

Cel mult 60 de zile [8]

De când începe

Introducerea cererii de suspendare întemeiate pe art. 14. [8]

Cum se aplică

Numără termenul procedural pe zile, cu excluderea zilelor de început și sfârșit și prelungirea pentru ultima zi nelucrătoare. [77][78]

Consecințe

Cererea de suspendare încă nesoluționată este respinsă ca lipsită de interes, iar suspendarea deja dispusă încetează de drept dacă acțiunea în anulare nu este introdusă în termen. [8]

[8][77][78][97][2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru suspendarea cerută potrivit art. 15, cererea separată poate fi depusă în maximum 60 de zile de la acțiunea principală; nu inversa cele două puncte de pornire. [97]

REGULĂRecursul împotriva hotărârii de fond
Interval

15 zile [126]

De când începe

Comunicarea hotărârii primei instanțe pe ruta generală a Legii nr. 554/2004. [126]

Cum se aplică

Termenul procesual se calculează pe zile libere și se prelungește dacă ultima zi este nelucrătoare. [77][78]

Consecințe

Nerespectarea termenului procesual atrage decăderea, sub rezerva regulilor privind repunerea în termen. [139][83]

[126][77][78][129][2][139][83][128]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Hotărârea asupra suspendării se atacă cu recurs în 5 zile de la comunicare, iar recursul nu suspendă executarea ei. [129]

  • Pentru contestația specială întemeiată pe art. 24 din OUG nr. 102/2005, hotărârea este definitivă. [2]

Lista de pași

  • Identifică temeiul fiecărui act: refuz de carte, anulare distinctă, decizie UE de părăsire sau decizie de returnare; notează separat data comunicării. [17] [2] [16]

  • Pentru decizia UE de părăsire, pregătește imediat contestația de 10 zile la curtea de apel a structurii emitente și păstrează dovada înregistrării. [2]

  • Leagă fiecare motiv al refuzului de condiția și proba relevante pentru păstrarea dreptului după divorț; verifică separat condiția economică. [28] [30] [33]

  • Stabilește dacă ataci un refuz exceptat de la plângerea prealabilă sau un act distinct pentru care aceasta este necesară; nu pierde termenul acțiunii așteptând o reexaminare facultativă. [62] [64] [7]

  • Cere acces la datele decisive din dosarul IGI pe care nu le poți obține de la fostul soț și solicită depunerea documentației în proces. [53] [55]

  • Anexează actul/refuzul, dovada comunicării, cererea înregistrată, probele și dovada procedurii prealabile când era obligatorie; semnează cererea. [90] [89]

  • Verifică taxa stabilită, posibilitatea ajutorului public judiciar și nevoia unei cereri de suspendare, în funcție de actul executoriu. [107] [121] [8]

  • După hotărâre, verifică termenul de recurs de 15 zile, pe cel de 5 zile pentru suspendare ori caracterul definitiv al soluției date pe calea specială a art. 24. [126] [129] [2]

Întrebări frecvente

Trebuie întotdeauna să fac plângere prealabilă înainte de proces?

Nu. Pentru refuzul nejustificat și nesoluționarea în termen, art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 exclude obligativitatea plângerii prealabile. Pentru un act individual distinct de anulare/revocare se verifică procedura art. 7 alin. (1), iar pentru decizia UE de părăsire se folosește direct contestația specială de 10 zile. Calificarea depinde de efectele actului, nu numai de titlul lui. [62] [64] [2]

Am primit refuzul și decizia de părăsire în același plic. Pot aștepta șase luni?

Nu pentru decizia de părăsire întemeiată pe art. 24 din OUG nr. 102/2005: contestația ei are termen de 10 zile de la comunicare și suspendă executarea. Identifică și atacă expres fiecare măsură relevantă; termenul general al refuzului nu înlătură termenul special de contestare a deciziei de părăsire. [2] [7]

Fostul soț a plecat din România înainte să cer divorțul. Mai pot contesta?

Da, poți contesta refuzul, dar succesul pe fond depinde de temei. Pentru ruta duratei căsătoriei, hotărârea Singh arată limita plecării înainte de inițierea divorțului. Pentru violență domestică, hotărârea X permite inițierea divorțului după plecare într-un termen rezonabil. Nu există în acea hotărâre un termen universal de șase luni ori de un an pentru această situație. [38] [41] [43]

Fostul soț refuză să îmi dea documentele de muncă. Este imposibil să îmi apăr dreptul?

Nu automat. Dacă autoritatea deține datele, le folosește împotriva cererii tale și nu le poți obține altfel, hotărârea Deldwyn impune accesul în condițiile analizate de Curte, cu protejarea proporțională a confidențialității. Cere documentele precis, arată lipsa de cooperare și solicită instanței depunerea dosarului administrativ. Respectă termenul acțiunii chiar dacă răspunsul la cererea de acces întârzie. [52] [53] [55] [7]

Dacă depun acțiunea, primesc automat o carte provizorie?

Nu. Introducerea acțiunii, suspendarea executării unui act și obligarea autorității la emiterea documentului au efecte diferite. Adeverința prevăzută pentru depunerea cererii de carte are regimul art. 16 alin. (4) din OUG nr. 102/2005; procesul în sine nu creează un document nou. Contestația specială împotriva deciziei UE de părăsire suspendă acea decizie. [12] [138] [9] [2]

Nu pot plăti avocatul și traducerile. Există sprijin?

Poți cere ajutor public judiciar în condițiile OUG nr. 51/2008, dacă intri în domeniul său personal. Sprijinul poate privi avocatul, traducătorul/interpretul și taxele, în funcție de venituri și de costul efectiv al procesului. Cererea este scutită de taxă și trebuie însoțită de dovezile și declarația prevăzute de lege. [115] [116] [117] [118] [121] [123] [124]

De reținut

Arată cele 7 idei principale ale ghidului

  • Refuzul de carte și decizia UE de părăsire au căi și termene distincte. [1][6][2]

  • Pentru refuzul nejustificat și nesoluționarea în termen, plângerea prealabilă nu este obligatorie. [62]

  • Pentru refuz, termenul general este de 6 luni de la comunicare, fără să înlocuiască termenul special de contestare a deciziei de părăsire. [6][7][2]

  • Pentru violență domestică, divorțul poate începe după plecarea cetățeanului UE într-un termen rezonabil. [41]

  • Accesul la dosar în situația Deldwyn trebuie asigurat, cu protecția proporțională a datelor și comunicarea elementelor decisive. [53]

  • Suspendarea unui act nu echivalează cu emiterea pozitivă a cărții de rezidență. [98][9]

  • Decizia UE de părăsire se contestă în 10 zile și contestația suspendă executarea. [2]

Actul, termenul și dosarul de probe

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 16 alin. (9) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (9)
    (9) Împotriva refuzului eliberării cărții de rezidență se poate face acțiune la instanța de contencios administrativ competentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 24 alin. (5) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (5)
    (5) Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competență se află structura emitentă. Instanța soluționează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestația suspendă executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanței prin care se soluționează contestația este definitivă și irevocabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 1 lit. a) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. a)
    a) cetățenii Uniunii Europene și ai statelor membre ale Spațiului Economic European și membrii acestora de familie, care îi însoțesc sau li se alătură; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 2 alin. (1) pct. 1 · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1) pct. 1
    1. cetățean al Uniunii Europene - orice persoană care are cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene, altul decât România; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 3 alin. (1) · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)
    (1) Prezenta directivă se aplică oricărui cetăţean al Uniunii care se deplasează sau își are reședinţa într-un stat membru, altul decât cel al cărui resortisant este, precum și membrilor familiei sale, conform definiţiei de la articolul 2 punctul 2, care îl însoţesc sau i se alătură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) — teza introductivă · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1) — teza introductivă
    (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) lit. b) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1) lit. b)
    b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 14 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1)
    (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare și va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 18 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1)
    (1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) lit. c) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1) lit. c)
    c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 16 alin. (4) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (4)
    (4) La depunerea cererii prevăzute la alin. (1) organele competente eliberează solicitantului o adeverință care face dovada dreptului de rezidență până la eliberarea cărții de rezidență. Cartea de rezidență va fi eliberată în cel mult 90 de zile de la depunerea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 16 alin. (7) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (7)
    (7) În cazul solicitărilor ulterioare, dacă sunt îndeplinite prevederile prezentei ordonanțe de urgență, cartea de rezidență se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 26 alin. (1) lit. a) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) lit. a)
    a) la data înregistrării rezidenței, calitatea de cetățean al Uniunii Europene sau de membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene a fost dovedită prin folosirea de informații false, documente false sau falsificate ori prin alte mijloace ilegale; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 26 alin. (1) lit. b) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) lit. b)
    b) dreptul de rezidență a fost înregistrat în baza unei căsătorii de conveniență, constatate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza unui parteneriat, dacă acesta a fost încheiat ori este declarat cu scopul de a beneficia de drept de rezidență pe teritoriul României. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 26 alin. (3) lit. a) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3) lit. a)
    a) de către Oficiul Român pentru Imigrări, dacă persoana în cauză se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare emisă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 16 alin. (8) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (8)
    (8) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, organele competente comunică în scris refuzul eliberării cărții de rezidență, motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanța competentă și termenul în care măsura poate fi atacată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 22 alin. (4) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (4)
    (4) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, organele competente comunică în scris refuzul eliberării documentelor prevăzute la alin. (1), motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanța competentă și termenul în care măsura poate fi atacată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 22 alin. (5) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (5)
    (5) Împotriva refuzului eliberării documentelor prevăzute la alin. (1) se poate face acțiune la instanța de contencios administrativ competentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (1) lit. h) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1) lit. h)
    h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 9 alin. (1) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1)
    (1) Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului, următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 9 alin. (1) lit. b) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1) lit. b)
    b) în cazul membrilor de familie care nu au cetățenia Uniunii Europene, orice schimbare relevantă cu privire la starea civilă. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 17 alin. (3) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (3)
    (3) Cu cel puțin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărții de rezidență este obligat să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unei noi cărți de rezidență, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 3 alin. (3) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (3)
    (3) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei formalități administrative de către cetățenii Uniunii Europene ori de către membrii lor de familie nu este condiționată de posesia unui document eliberat de autoritățile române în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, dacă, prin orice alt mijloc de probă, persoana interesată dovedește că este beneficiară a acelui drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 23 alin. (2) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (2)
    (2) Cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora beneficiază de dreptul de rezidență prevăzut în secțiunea a 2-a atât timp cât îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 12 și 18.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 25 alin. (1) · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Deţinerea certificatului de înregistrare menţionat la articolul 8, a unui document care dovedește depunerea unei cereri pentru eliberarea permisului de ședere pentru un membru al familiei, a unui permis de ședere sau a unui permis de ședere permanentă nu poate în nici un caz să constituie o condiţie prealabilă pentru exerciţiul unui drept sau îndeplinirea unei formalităţi administrative, calitatea de beneficiar al drepturilor putând fi dovedită prin orice alt mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 18 alin. (1) lit. b) — teza introductivă · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. b) — teza introductivă
    b) dacă se desface sau se anulează căsătoria în oricare dintre următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (i) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (i)
    (i) de la încheierea căsătoriei și până la sesizarea instanței de judecată competente pentru desfacerea, declararea nulității sau anularea căsătoriei au trecut cel puțin 3 ani, din care o perioadă de cel puțin un an pe teritoriul României; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (ii) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (ii)
    (ii) prin acordul soților ori prin hotărâre judecătorească, soțului/soției care nu are cetățenia Uniunii Europene i-a fost încredințat spre creștere și educare copilul cetățeanului Uniunii Europene; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (iii) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (iii)
    (iii) desfacerea căsătoriei se datorează unor circumstanțe deosebit de dificile, precum faptul că soțul/soția care nu are cetățenia Uniunii Europene a fost victima violenței domestice în timpul căsătoriei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (iv) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. b) pct. (iv)
    (iv) în urma acordului soților ori prin hotărâre judecătorească, instanța de judecată stabilește dreptul soțului/soției care nu are cetățenia Uniunii Europene de a vizita copilul minor. În acest caz, instanța de judecată trebuie să precizeze în dispozitivul hotărârii judecătorești că vizitele se vor efectua pe teritoriul României, cu indicarea exactă a perioadei de timp pentru care acest drept este acordat. ...  ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 13 alin. (2) par. 2 · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (2) par. 2
    Înainte de a dobândi dreptul de ședere permanentă, dreptul de ședere al persoanelor interesate rămâne supus obligaţiei ca aceștia să poată dovedi că desfășoară o activitate salariată sau independentă sau că au suficiente resurse pentru ei înșiși și pentru membrii familiilor lor, astfel încât să nu devină o sarcină pentru sistemul de asistenţă socială al statului membru gazdă în cursul șederii lor, precum și că deţin o asigurare medicală completă, valabilă în statul membru gazdă, ori că sunt membri ai familiei constituite deja în statul membru gazdă de către o persoană care îndeplinește aceste cerinţe. Resursele suficiente sunt definite la articolul 8 alineatul (4).
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 18 alin. (3) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (3)
    (3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), dobândirea ulterioară a dreptului de rezidență permanentă este condiționată de continuarea șederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 12 alin. (2) în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) și b) sau în calitate de membru de familie al unei persoane care îndeplinește una dintre aceste condiții, dacă familia este deja constituită pe teritoriul României.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Hotărârea CJUE, cauza C-930/19, X împotriva État belgeHotărâre · par. 61 · forma din 2 septembrie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 2 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 61
    61      Beneficiul menținerii dreptului de ședere al acestor membri de familie înainte de dobândirea unui drept de ședere permanentă este totuși supus condițiilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2004/38, și anume ca persoana interesată să demonstreze fie că este lucrător, fie că dispune, pentru ea însăși și pentru membrii familiei sale, de suficiente resurse astfel încât să nu devină o sarcină pentru sistemul de asistență socială al statului membru gazdă în cursul șederii sale, precum și că deține o asigurare medicală completă, valabilă în statul membru gazdă, ori că este membru al familiei constituite deja în statul membru gazdă de către o persoană care îndeplinește aceste cerințe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Hotărârea CJUE, cauza C-930/19, X împotriva État belgeHotărâre · par. 91 · forma din 2 septembrie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 2 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 91
    91      Având în vedere toate considerațiile de mai sus, trebuie să se constate că examinarea întrebării adresate de instanța de trimitere nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2004/38 în raport cu articolul 20 din cartă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Hotărârea CJUE, cauza C-218/14, Singh și alțiiHotărâre · par. 54 · forma din 16 iulie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 iulie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 54
    54      Potrivit jurisprudenței Curții, condiția potrivit căreia resortisantul unei țări terțe trebuie să însoțească sau să se alăture cetățeanului Uniunii trebuie înțeleasă că nu vizează obligația soților de a locui împreună în aceeași locuință, ci pe cea de a locui amândoi în statul membru în care soțul cetățean al Uniunii își exercită dreptul la liberă circulație (a se vedea în acest sens Hotărârea Ogieriakhi, C‑244/13, EU:C:2014:2068, punctul 39).
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Hotărârea CJUE, cauza C-218/14, Singh și alțiiHotărâre · par. 62 · forma din 16 iulie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 iulie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 62
    62      Nu aceasta este însă situația în cazul în care, înainte de inițierea unei astfel de proceduri, cetățeanul Uniunii părăsește statul membru în care locuiește soțul său pentru a se instala în alt stat membru sau într‑o țară terță. Astfel, în această ipoteză, dreptul de ședere derivat al resortisantului unei țări terțe, în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38, a încetat cu ocazia plecării cetățeanului Uniunii și, prin urmare, nu mai poate fi păstrat în temeiul articolului 13 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din directiva menționată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Hotărârea CJUE, cauza C-218/14, Singh și alțiiHotărâre · par. 63 · forma din 16 iulie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 iulie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 63
    63      Rezultă că dacă, la data inițierii procedurii judiciare de divorț, resortisantul unei țări terțe, soț al unui cetățean al Uniunii, beneficia de un drept de ședere în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38, acest drept se păstrează, în temeiul articolului 13 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din această directivă, atât în cursul procedurii de divorț, cât și după pronunțarea divorțului, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) al doilea paragraf din directiva menționată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Hotărârea CJUE, cauza C-218/14, Singh și alțiiHotărâre · par. 66 · forma din 16 iulie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 iulie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 66
    66      În consecință, trebuie să se constate că soțul cetățean al Uniunii al unui resortisant al unei țări terțe trebuie să locuiască în statul membru gazdă, conform articolului 7 alineatul (1) din Directiva 2004/38, până la data inițierii procedurii judiciare de divorț pentru ca respectivul resortisant al unei țări terțe să se poată prevala de păstrarea dreptului său de ședere în acest stat membru în temeiul articolului 13 alineatul (2) din directiva amintită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Hotărârea CJUE, cauza C-930/19, X împotriva État belgeHotărâre · par. 43 · forma din 2 septembrie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 2 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 43
    43      Prin urmare, contrar celor statuate la punctul 51 din Hotărârea din 30 iunie 2016, NA (C‑115/15, EU:C:2016:487), trebuie să se considere că, în scopul menținerii dreptului de ședere în temeiul articolului 13 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din Directiva 2004/38, procedura judiciară de divorț poate fi inițiată după plecarea cetățeanului Uniunii din statul membru gazdă. Cu toate acestea, pentru a garanta securitatea juridică, un resortisant al unei țări terțe care a fost victima unor acte de violență domestică săvârșite de soțul său cetățean al Uniunii în cazul în care procedura judiciară de divorț nu a fost inițiată înainte de plecarea acestuia din urmă din statul membru gazdă nu se poate prevala de menținerea dreptului său de ședere în temeiul acestei dispoziții decât în măsura în care această procedură este inițiată într‑un termen rezonabil de la o asemenea plecare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Hotărârea CJUE, cauza C-930/19, X împotriva État belgeHotărâre · par. 44 · forma din 2 septembrie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 2 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 44
    44      Astfel, trebuie să se lase resortisantului în cauză al țării terțe, soț al unui cetățean al Uniunii, timp suficient pentru a exercita alegerea între cele două opțiuni pe care Directiva 2004/38 i le oferă în vederea menținerii unui drept de ședere în temeiul acestei directive, care sunt fie introducerea unei proceduri judiciare de divorț pentru a beneficia de un drept de ședere personal în temeiul articolului 13 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din directiva menționată, fie instalarea sa în statul membru în care locuiește cetățeanul Uniunii în scopul menținerii dreptului său de ședere derivat. Trebuie adăugat în această privință că soțul nu trebuie în mod necesar să locuiască permanent cu cetățeanul Uniunii pentru a fi titularul unui drept derivat de ședere (Hotărârea din 13 februarie 1985, Diatta, 267/83, EU:C:1985:67, punctele 20 și 22, precum și Hotărârea din 8 noiembrie 2012, Iida, C‑40/11, EU:C:2012:691, punctul 58).
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Hotărârea CJUE, cauza C-930/19, X împotriva État belgeHotărâre · par. 45 · forma din 2 septembrie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 2 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 45
    45      În speță, după cum s‑a arătat la punctul 31 din prezenta hotărâre, reclamantul din litigiul principal nu s‑a alăturat soției sale în statul membru de origine al acesteia. El a inițiat procedura judiciară de divorț la 5 iulie 2018, respectiv la aproape trei ani de la plecarea soției și a fiicei lor din statul membru gazdă, ceea ce nu pare să corespundă unui termen rezonabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 20 alin. (1) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) Cetățenii Uniunii Europene care au o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidență permanentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 20 alin. (2) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2)
    (2) Persoanele care nu au cetățenia Uniunii Europene și care au o rezidență continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetățean al Uniunii Europene rezident sau rezident permanent, beneficiază de prevederile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 16 alin. (1) · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (1)
    (1) Cetăţenii Uniunii care și-au avut reședinţa legală pe teritoriul statului membru gazdă în cursul unei perioade neîntrerupte de cinci ani dobândesc dreptul de ședere permanentă pe teritoriul acestuia. Acest drept nu face obiectul condiţiilor prevăzute la capitolul III.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 19 alin. (1) — teza introductivă · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1) — teza introductivă
    (1) În situația în care cetățeanul Uniunii Europene părăsește România sau a decedat, dreptul de rezidență al copiilor acestuia și al părintelui în îngrijirea căruia copiii se află, indiferent de cetățenie, rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 19 alin. (1) lit. a) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1) lit. a)
    a) copiii locuiesc în România; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 19 alin. (1) lit. b) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1) lit. b)
    b) copiii sunt înscriși la o instituție de învățământ din România. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 62 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 62
    62      Trebuie adăugat că situația în discuție în litigiul principal se caracterizează prin faptul, pe de o parte, că solicitantul intenționează să obțină un drept de ședere derivat pe baza unor date care nu se află în posesia sa, pentru motivul că privesc o altă persoană, și anume fosta sa soție, care nu i‑a permis accesul, și, pe de altă parte, că autoritățile naționale competente să elibereze solicitantului un permis de ședere dispun deja de respectivele date și s‑au întemeiat pe acestea pentru a refuza reînnoirea permisului de ședere al solicitantului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 68 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 68
    68      Totuși, această ponderare nu poate conduce la privarea de orice efectivitate a dreptului la apărare al persoanei vizate și la golirea de conținut a dreptului său la o cale de atac eficientă care decurge din articolul 47 din cartă, în special prin necomunicarea către aceasta sau, după caz, către reprezentantul său cel puțin a conținutului datelor referitoare la perioadele de încadrare în muncă a fostei sale soții pe care se întemeiază decizia adoptată în privința sa [a se vedea prin analogie Hotărârea din 25 aprilie 2024, NW și PQ (Informații clasificate), C‑420/22 și C‑528/22, EU:C:2024:344, punctul 95, precum și jurisprudența citată].
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 69 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 69
    69      Într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, revine, așadar, autorității naționale competente să elibereze permisul de ședere sau, dacă este cazul, instanței naționale sesizate cu o cale de atac în contextul acestei eliberări să țină seama de interesele divergente ale persoanelor în cauză și să efectueze o evaluare comparativă a intereselor prezente în cauză având în vedere împrejurările fiecărei situații și tipul de procedură în cauză și să comunice solicitantului, în esență sau într‑o formă anonimizată, elementele din dosar la care nu are acces altfel și care sunt decisive în cadrul stabilirii păstrării dreptului său de ședere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 70 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 70
    70      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a treia întrebare că Directiva 2004/38, citită în lumina principiului general al bunei administrări și a dreptului la o cale de atac jurisdicțională eficientă, consacrat la articolul 47 din cartă, trebuie interpretată în sensul că implică faptul că autoritatea națională competentă să elibereze permisele de ședere are obligația de a comunica unui solicitant resortisant al unei țări terțe sau reprezentantului său dosarul său, dacă este cazul într‑o formă anonimizată în mod corespunzător, înainte de a lua o decizie referitoare la păstrarea dreptului său de ședere sau la acordarea unui permis de ședere în temeiul articolului 14 din această directivă coroborat cu articolele 7 și 13 din aceasta, atunci când înscrisurile din dosarul în discuție, pe care autoritatea națională competentă s‑a întemeiat pentru a refuza permisul de ședere și a căror comunicare a fost solicitată de acest resortisant, conțin informații referitoare printre altele la perioadele de încadrare în muncă a fostei sale soții, cetățeană a Uniunii, iar aceasta, după ce a fost invitată de solicitant, a refuzat să îi comunice respectivele informații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 60 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 60
    60      Pe de altă parte, în cadrul procedurii jurisdicționale, respectarea dreptului la apărare garantat la articolul 47 din cartă presupune ca reclamantul să poată avea acces nu numai la motivele deciziei luate în privința sa, ci și la ansamblul elementelor din dosar pe care s‑a întemeiat administrația, pentru a putea în mod efectiv să își exprime poziția cu privire la aceste elemente [Hotărârea din 25 aprilie 2024, NW și PQ (Informații clasificate), C‑420/22 și C‑528/22, EU:C:2024:344, punctul 92, precum și jurisprudența citată].
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 13 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1)
    (1) La primirea cererii, instanța dispune citarea părților. Autoritatea publică emitentă va comunica împreună cu întâmpinarea actul atacat împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei. Instanța poate solicita emitentului orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 42 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 42
    42      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 7 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2004/38 trebuie interpretat în sensul că expresia „perioadă de peste un an” care figurează în acesta vizează o perioadă unică și continuă de peste un an de activitate salariată sau independentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 50 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 50
    50      În schimb, dacă, în urma verificărilor care îi revin, instanța de trimitere ar trebui să constate că organismul național competent pentru acordarea alocației pentru persoanele care caută de lucru o supune condiției ca persoanele respective să se afle în situație de „șomaj involuntar”, în sensul articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2004/38, și anume că încetarea activității salariate sau independente a persoanelor în cauză a avut loc pentru motive – sau ca urmare a unor împrejurări – independente de voința acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 aprilie 2019, Tarola, C‑483/17, EU:C:2019:309, punctele 46-49 și jurisprudența citată), iar organismul menționat verifică efectiv că aceste motive sau împrejurări sunt independente de voința persoanelor menționate, autoritatea națională competentă să elibereze permisele de ședere ar trebui să țină seama de decizia de acordare a alocației pentru persoana care caută de lucru ca reprezentând cel puțin un element de probă prin care se urmărește să se demonstreze că persoana în cauză se află în situație de șomaj involuntar „înregistrat în mod corespunzător”, în sensul acestei dispoziții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 52 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 52
    52      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 7 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2004/38 trebuie interpretat în sensul că faptul că un cetățean al Uniunii care are reședința pe teritoriul unui alt stat membru decât cel al cărui resortisant este primește o alocație de șomaj din partea acestui stat membru nu trebuie, ca atare, să fie recunoscut de autoritatea statului membru menționat competentă să elibereze permisele de ședere ca reprezentând o dovadă suficientă că această persoană se află în situație de șomaj involuntar „înregistrat în mod corespunzător”, în sensul acestei dispoziții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 40 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 40
    40      Pe de altă parte, această interpretare nu împiedică persoanele care au cunoscut o întrerupere involuntară a activității lor salariate sau independente în statul membru gazdă înainte de expirarea perioadei inițiale de un an să poată beneficia de protecția care decurge din menținerea statutului lor de lucrător, întrucât, în lipsa posibilității de a intra sub incidența dispozițiilor articolului 7 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2004/38, aceste persoane vor putea, dacă se află în una dintre situațiile menționate la punctul 34 din prezenta hotărâre, să beneficieze de cele ale articolului 7 alineatul (3) litera (c) din aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 7 alin. (3) lit. c) · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (3) lit. c)
    (c) este înregistrat în mod corespunzător ca fiind în șomaj involuntar, după ce a îndeplinit un contract de muncă pe termen limitat, cu durata de sub un an, sau după ce a devenit șomer în mod involuntar în timpul primelor douăsprezece luni și s-a înregistrat ca persoană care caută de lucru la serviciul competent de ocupare a forţei de muncă. În acest caz, statutul de lucrător se menţine pentru o perioadă de cel puţin șase luni;
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (1) lit. i) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1) lit. i)
    i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 7 alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (5)
    (5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 8 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (1)
    (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 7 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1)
    (1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 10 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1)
    (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: HG nr. 639/2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru ImigrăriNormă · art. 1 alin. (1) · forma din 22 iulie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Inspectoratul General pentru Imigrări, denumit în continuare Inspectoratul General, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care exercită atribuțiile ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și al integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: HG nr. 639/2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru ImigrăriNormă · art. 3 alin. (1) · forma din 22 iulie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)
    (1) Inspectoratul General se organizează la nivel central și teritorial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: HG nr. 639/2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru ImigrăriNormă · art. 3 alin. (3) · forma din 22 iulie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (3)
    (3) La nivel teritorial, Inspectoratul General are în componență structuri funcționale, regionale sau județene. Șefii unor structuri pot avea calitatea de ordonator terțiar de credite, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 10 alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (3)
    (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (1) lit. a) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1) lit. a)
    a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (5)
    (5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 28 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 28 alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 11 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (2)
    (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.553 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.553 alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 12 · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12
    Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 195
    Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (4)
    (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 197 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 197
    În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor UE, SEE și elvețieniLege · art. 24 alin. (4) · forma din 8 martie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (4)
    (4) Persoana împotriva căreia a fost emisă decizia de părăsire a teritoriului are obligația de a părăsi România în termen de o lună de la data comunicării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (1) lit. ș) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1) lit. ș)
    ș) pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 2 alin. (1) lit. t) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1) lit. t)
    t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 15 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)
    (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii principale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 14 alin. (7) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (7)
    (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 15 alin. (1) · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)
    (1) Procedurile prevăzute la articolele 30 și 31 se aplică prin analogie oricărei decizii ce restrânge libera circulaţie a unui cetăţean al Uniunii și a membrilor familiei acestuia pentru alte motive decât cele de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 15 alin. (3) · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (3)
    (3) Statul membru gazdă nu poate însoţi decizia de expulzare menţionată la alineatul (1) de o interdicţie de intrare pe teritoriul său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Hotărârea CJUE, cauza C-94/18, ChenchooliahHotărâre · par. 89 · forma din 10 septembrie 2019Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 10 septembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 89
    89      Având în vedere toate cele de mai sus, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că articolul 15 din Directiva 2004/38 trebuie interpretat în sensul că se aplică unei decizii de îndepărtare adoptate în privința unui resortisant al unui stat terț pentru motivul că acesta nu mai dispune de un drept de ședere în temeiul directivei respective, într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, în care resortisantul în cauză s‑a căsătorit cu un cetățean al Uniunii într‑un moment în care acesta din urmă își exercita libertatea de circulație prin deplasarea și șederea împreună cu resortisantul respectiv în statul membru gazdă, acest cetățean întorcându‑se ulterior în statul membru a cărui cetățenie o are. Rezultă că garanțiile pertinente prevăzute la articolele 30 și 31 din Directiva 2004/38 se impun la momentul adoptării unei astfel de decizii de îndepărtare, care nu poate în niciun caz să fie însoțită de o interdicție de intrare pe teritoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 31 alin. (2) — teza introductivă · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (2) — teza introductivă
    (2) În cazul în care contestarea deciziei de expulzare este însoţită de o cerere de luare a unor măsuri vremelnice de suspendare a executării deciziei, expulzarea efectivă a persoanei de pe teritoriu nu se poate face înainte de luarea ordonanţei privind măsurile vremelnice, cu excepţia cazurilor în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 31 alin. (2) liniuța 1 · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (2) liniuța 1
    — decizia de expulzare se întemeiază pe o hotărâre judecătorească anterioară sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a ConsiliuluiNormă · art. 31 alin. (2) liniuța 2 · forma din 16 iunie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (2) liniuța 2
    — persoanele în cauză au avut anterior acces la o cale judiciară de atac sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Hotărârea CJUE, cauza C-94/18, ChenchooliahHotărâre · par. 81 · forma din 10 septembrie 2019Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 10 septembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 81
    81      Expresia „prin analogie” trebuie înțeleasă în sensul că dispozițiile articolelor 30 și 31 din Directiva 2004/38 nu se aplică, în cadrul articolului 15 din aceasta, decât dacă acestea pot fi aplicate efectiv, dacă este cazul, prin intermediul ajustărilor necesare, deciziilor luate pentru alte motive decât cele de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Hotărârea CJUE, cauza C-94/18, ChenchooliahHotărâre · par. 82 · forma din 10 septembrie 2019Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 10 septembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 82
    82      Or, nu acesta este cazul articolului 30 alineatul (2) din Directiva 2004/38, al articolului 31 alineatul (2) a treia liniuță din această directivă și al articolului 31 alineatul (4) din directiva menționată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 lit. a)
    a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 lit. b)
    b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 27 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (2)
    (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 24 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (1)
    (1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 -7 din Codul de procedură civilă .
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 24 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (2)
    (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 2 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Prezenta ordonanță de urgență este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. a) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 lit. a)
    a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. b) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 lit. b)
    b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. d) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 lit. d)
    d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 8 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (1)
    (1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 8 alin. (2) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (2)
    (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 8 alin. (3) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (3)
    (3) Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 11 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1)
    (1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competența instanței de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 12 alin. (2) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12 alin. (2)
    (2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 14 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1)
    (1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 18 alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (3)
    (3) În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 20 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 20 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2)
    (2) Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 10 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (2)
    (2) Recursul împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar recursul împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel se judecă de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 14 alin. (4) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (4)
    (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 15 alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 15 alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (3)
    (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 15 alin. (4) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (4)
    (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 24 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (1)
    (1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 24 alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (3)
    (3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică persoanei juridice, autorității sau instituției publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Instanța de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ț), instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică, respectiv acordă sancțiunea și penalitățile prevăzute la art. 24 alin. (3), fără a fi nevoie de învestirea cu formulă executorie și de încuviințarea executării silite de către executorul judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Hotărârea CJUE din 12 martie 2026, cauza C-477/24, DeldwynHotărâre · par. 71 · forma din 12 martie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 12 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 71
    71      Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Hotărârea CJUE, cauza C-218/14, Singh și alțiiHotărâre · par. 79 · forma din 16 iulie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 iulie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 79
    79      Întrucât, în privința părților din litigiile principale, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Lege · art. 14 alin. (7) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (7)
    (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 87 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 87
    Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 88 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 88
    Reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 90 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 90 alin. (1)
    (1) Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4114/2025Hotărâre · considerente, distincția dintre domiciliu și reședință · forma din 23 septembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 4114/2025 · 23 septembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente, distincția dintre domiciliu și reședință
    Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală, iar "reşedinţa" este locul unde persoana fizică are locuinţa secundară. Cele două noţiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, iar dovada fiecăreia se realizează prin menţiuni diferite în actul de identitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4114/2025Hotărâre · considerente, aplicarea în speța cetățeanului afgan · forma din 23 septembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 4114/2025 · 23 septembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente, aplicarea în speța cetățeanului afgan
    Întrucât, din actele dosarului rezultă că reclamantul, cetăţean afgan, locuieşte la adresa din comuna Cornu str. x judeţul Prahova, în baza contractului de comodat nr. x/01.12.2023 încheiat cu o societate comercială terţă pe durata de 2 ani, acţiunea în contencios administrativ promovată în cauza pendinte se află, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 în competenţa de soluţionare a instanţei din circumscripţia teritorială a localităţii de domiciliu, ce, în prezenta cauză, este Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 111 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 111
    Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.065 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.065
    Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.072 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.072 alin. (2)
    (2) Dacă, în aplicarea prevederilor alin. (1), nu se poate identifica instanța competentă să judece cauza, cererea va fi îndreptată, urmând regulile de competență materială, la Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București, respectiv la Tribunalul București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1823/2020Hotărâre · considerente, instanța de la sediul pârâtului · forma din 6 mai 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 1823/2020 · 6 mai 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente, instanța de la sediul pârâtului
    În raport de aceste dispoziţii speciale, având în vedere că prin cererea dedusă judecăţii s-a solicitat anularea unor acte administrative emise de o autoritate publică locală, AJFP Dolj prin Serviciul de Colectare Executare Silită Persoane Juridice, cu sediul în Craiova, judeţul Dolj, aflată în raza teritorială a Tribunalului Dolj, iar reclamantul are domiciliul în străinătate, Înalta Curte apreciază că din punct de vedere teritorial, competenta aparţine instanţei de la sediul pârâtului, respectiv Tribunalul Dolj.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4953/2025Hotărâre · considerente, aplicarea art. 1072 alin. (2) CPC · forma din 29 octombrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 4953/2025 · 29 octombrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente, aplicarea art. 1072 alin. (2) CPC
    Astfel, în contextul în care legea specială prevede o competenţă teritorială exclusivă- instanţa de la domiciliul reclamantului, iar acesta are domiciliul în străinătate, rezultă că, potrivit regulii instituite de art. 1072 alin. (2) C. proc. civ. competenţa îi aparţine Tribunalului Bucureşti.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Membrul de familie al unui cetățean UE: dreptul de ședere după divorțC17 · 18 MIN · GHIDContestarea deciziei de returnare după divorțC17 · 17 MIN · GHIDȘederea în România a beneficiarilor Acordului de retragere după divorțC17 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C17-007 · https://divortpartaj.org/ghiduri/contestarea-refuzului-cartii-de-rezidenta-dupa-divort/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision